Emil Boc blochează abuziv un proiect imobiliar al dezvoltatorului Dorin Bob 

Dezvoltatorul imobiliar Dorin Bob a dat în judecată Primăria Cluj-Napoca, acuzând autoritățile locale de refuzul nejustificat al unui aviz necesar pentru un proiect imobiliar. Deși un precedent juridic clar arată că administrația locală nu are temei legal pentru acest refuz, instituția continuă să blocheze proiectul. În 2022, Curtea de Apel Cluj a dat câștig de cauză firmelor NAPOPARK SRL și ERES SRL, obligând Primăria să emită un certificat de urbanism solicitat de cele două companii. Hotărârea instanței, pronunțată pe 16 decembrie 2022, a anulat o sentință anterioară a Tribunalului Cluj și a stabilit clar că primăria trebuie să elibereze certificatul de urbanism pentru „modificarea temei de proiectare a lucrărilor de construcție pentru un centru comercial din cadrul unui ansamblu multifuncțional, autorizat conform PUZ – str. Frunzișului”. Decizia este definitivă și executorie.

În ciuda acestei hotărâri, administrația condusă de Emil Boc continuă,  în trainaca tradiţie clujeană a „studiului de trafic”, care nici măcar nu e obligatoriu prin lege, să blocheze proiectul în Comisia de Trafic, locul de joacă al edilului Boc, unde poate ţine în şah unii dezvoltatori şi poate da autorizaţii altora după bunul plac. 

Comisiile Primăriei Cluj-Napoca jonglează cu avizele şi autorizațiile după cum au chef

Primăria Cluj-Napoca pare că dă sau  refuză avizele și autorizațiile în funcție de interese mai mult sau mai puțin evidente, sfidând instanţele de judecată. Comisiile din Primărie devin arbitri ai unor jocuri administrative fără reguli clare. În loc să asigure transparență și respectarea legii, acestea jonglează cu documentele necesare pentru dezvoltarea orașului, trăgând sforile după cum le dictează conveniențele momentului. Un astfel de caz este cel al dezvoltatorului Dorin Bob, care se confruntă cu refuzul de a primi un Aviz de Siguranță a Circulației chiar dacă, în ciuda modificărilor perfect legale ale proiectului,  numărul de locuri de parcare rămâne același, iar proiectul respectă toate reglementările urbanistice. Refuzul, invocat pe baza unui presupus „trafic supraîncărcat”, ridică semne mari de întrebare și pare să ascundă mai mult decât o simplă interpretare greșită a legii.

În acest context, Dorin Bob contestă refuzul autorității publice locale de a emite un Aviz de Siguranță a Circulației, necesar pentru modificarea soluției constructive a unui imobil deja autorizat. Acesta se află în procesul de autorizare pentru un proiect de reconversie a unui centru comercial într-o zonă mixtă, cu destinație rezidențială, comercială și servicii publice.

În 2020, autoritățile au emis o autorizație de construire pentru un centru comercial cu regim de înălțime 3D+P+1E. Ulterior, în urma unei solicitări de modificare a proiectului, în care s-a propus adăugarea de 5 etaje, autoritatea locală a respins modificarea, ceea ce a dus la demararea unui proces în instanță. Instanța a confirmat dreptul solicitantului de a construi un imobil mixt cu un număr de până la 14 etaje.

Certificatul de Urbanism nr. 419/2023, emis ca urmare a acestei decizii, autorizează construirea unui imobil cu un regim de înălțime de 5 niveluri (4E+Er), stabilind că indicii de urbanism permit această modificare. Documentația tehnică de autorizare este acum în curs de elaborare, iar pentru a putea continua procedurile, este necesar un Aviz de Siguranță a Circulației.

Deși inițial autoritățile au emis un Aviz de Siguranță a Circulației în 2020 pentru 393 de locuri de parcare aferente centrului comercial, autoritatea a refuzat acum eliberarea unui aviz similar pentru modificarea propusă, invocând o presupusă supraîncărcare a traficului din zonă. În mod paradoxal, avizul refuzat ar fi pentru același număr de locuri de parcare, 393, dar alocate pentru o structură rezidențială, nu comercială.

Refuzul autorității este evident nejustificat, întrucât autorizația din 2020 ar putea fi dusă la bun sfârșit oricând, iar schimbarea funcțiunii imobilului din comercial în rezidențial ar presupune un impact mult mai mic asupra traficului. Aşadar motivul refuzului este nefondat și  reprezintă un abuz de putere.

În cadrul procesului, s-a subliniat că este evident, chiar și pentru un nespecialist în trafic, că 393 de locuri de parcare într-un mall generează un flux mult mai mare de vehicule pe zi comparativ cu aceleași 393 de locuri destinate unor apartamente. Cu alte cuvinte, motivul refuzului autorităților locale este complet gratuit, lipsit de o argumentaţie solidă, având în vedere că Dorin Bob, prin NAPOPARK SRL, are dreptul să construiască un mall cu 393 de locuri de parcare, care ar putea găzdui multiple mașini, de cel puțin patru ori pe zi. În schimb, o zonă rezidențială cu același număr de parcări nu ar crea un trafic atât de intens, având în vedere că  e foarte posibil ca nu toți locatarii să aibă mașini sau să le utilizeze zilnic.

Paradoxal, judecătorul de la instanța de fond a acceptat refuzul autorității, interpretând greșit atât funcțiunea imobilului propus, cât și motivările aduse de  pentru a respinge emiterea unui aviz pentru o clădire cu același număr de locuri de parcare. Această teorie a refuzului este contrazisă de logica de fond, deoarece, așa cum s-a demonstrat anterior, Bob are deja dreptul de a construi o structură cu 393 de locuri de parcare. Autorizația din 2020 poate fi implementată oricând, iar ceea ce se schimbă este doar funcțiunea imobilului, care va genera un trafic mult mai mic decât cel al unui centru comercial.

Războiul lui Boc cu Bob

Toate autorizaţiile de construire eliberate de Primăria Cluj-Napoca pentru proiectele imobiliare demarate de Bob au fost obținute în urma unor acţiuni în instanţă. Boc a acţionat mereu după aceeaşi schemă: de fiecare dată, Primăria Cluj-Napoca elibera autorizația de construire cu o zi înainte să pronunţe instanţele de judecată. Astfel că obiectul procesului devinea nul. Însă, în mod firesc, un proces implică avocaţi, iar avocaţii trebuie plătiţi. Astfel că Bob Dorin, sătul de această practică a Primăriei, a iniţiat o acţiune la Curtea de Apel Cluj, în anul 2018, în care a solicitat cheltuieli de judecată. Instanţă a admis recursul formulat de SC Studium Green SRL și SC NAPOPARK S.R.L. împotriva unei hotărâri anterioare din 27 iunie 2018, în care Tribunalul Cluj luase o decizie într-un dosar din 2017. Instanța a schimbat parțial acea hotărâre, obligând Primăria să plătească suma de 10.150 lei către reclamante, pentru cheltuieli de judecată. 

Citeşte şi: Nedreptățiți de cei care fac dreptate: Judecătorii care sug fără remușcări averea statului