În şedinţa de consiliu local al administraţiei locale, care a avut loc în cursul acestei săptămâni, a fost votată o hotărâre prin care i se dă undă verde afaceristului imobiliar Chimu Căpuşan pentru construirea unui ansamblu imobiliar pe strada Sobarilor. Zona respectivă a fost una industrială, însă în 2012 Chimu Căpuşan a schimbat regimul urbanistic al zonei pentru a putea construi blocuri de locuinţe. El a mai edificat un proiect imobiliar pe strada Sobarilor, la data respectivă afacerea soldându-se cu o serie de scandaluri vizavi de autorizaţia de construcţie şi de starea juridică a terenului.
În şedinţa de consiliu local a administraţiei locale clujene de la mijlocul acestei luni, consilierii au aprobat o hotărâre prin care se avizează planul urbanistic zonal (PUZ) aferent străzii Sobarilor din Cluj Napoca.
Hotărârea a fost luată în urma unei cereri venite din partea firmei CH Transbeton Construcţii SRL, societate patronată de afaceristul imobiliar Chimu Căpuşan. Astfel, consilierii locali îi dau voi lui Căpuşan să edifice blocuri cu un regim de înălţime de peste 20 de metri în zona respectivă.
Practic, luarea acestei hotărâri este destul de redundantă, dacă e să ţinem seama de faptul că în 2012 consiliul local aprobase un PUZ, tot la cererea lui Chimu Căpuşan, de schimbare a regimului urbanistic al zonei din industrial în zonă industrială restructurabilă, pretabilă la edificarea de blocuri.
De altfel, în 2012 el a şi construit un ansamblu imobiliar pe strada Sobarilor, edificarea fiind făcută prin intermediul unei alte firme de-a lui, SC Sput. Construcţia a fost finalizată, în pofida faptului că la data respectivă omul de afaceri Chimu Căpuşan a fost acuzat de câţiva clujeni că ar construi pe strada Sobarilor un complex imobiliar pentru care nu ar avea autorizaţie de construcţie, iar o parte din terenul respectiv s-ar afla într-un litigiu pe fond de retrocedare.
“Căpuşan, construieşte fără autorizaţie un imobil de locuinţe pe strada Sobarilor, la capătul dinspre strada Fabricii. Nimic nu este autorizat, molozurile şi resturile sunt aruncate pe câmp, nu exista avize de nici un fel. Sunt deja ridicate mai mult de două nivele, pe un teren care aparţine proprietarilor de drept, care riscă să rămână fără nimic. Este necesar să se intervină cu maximă urgenţă de către factorii de decizie la nivel local, dacă nu au fost încă cumpăraţi. Facem acest apel la opinia publică şi la procuratură, pentru oprirea ilegalităţilor”, declara Nelu Pop, un clujean care locuieşte în zonă.
De asemenea, el mai spunea că atât primăria cât şi Inspectoratul Teritorial de Construcţii Cluj au fost contactate pentru a face controale la acest proiect imobiliar, dar inspectorii nu au răspuns sesizărilor.
“Recidivist” imobiliar
Pentru constructorul Chimu Căpuşan nu este prima dată când edifică un cartier de locuinţe fără a avea toate actele în regulă. În urmă cu câţiva ani, probleme similare au apărut la construirea complexului Bonjour Residence din zona Bună Ziua. Un clujean, Irimia Popa, a reuşit să desfiinţeze în instanţă o hotărâre a Consiliului Local Cluj Napoca prin care se aproba construirea proiectului imobiliar Bonjour Residence, însă Chimu Căpuşan a supus consilierilor spre reavizare proiectul respectiv, care a fost aprobat încă o dată. Chiar dacă judecătorii clujeni au declarat irevocabil că cele doua planuri sunt nule, Căpuşan a reuşit să-şi treacă din nou proiectul prin Comisia de urbanism a municipalităţii, fapt care a dus la o decizie fără precedent a urbaniştilor clujeni. Cu toate că ştiau de decizia instanţelor, aceştia au aprobat fără să clipească acelaşi proiect contestat în decizia judecătorilor.
În cartierul Bună Ziua, pentru zona locuibilă, în planurile de urbanism era specificat faptul că se pot construi doar locuinţe individuale şi colective mici cu un regim de înălţime de maxim două etaje, eventual mansardate. Toate aceste reguli mai erau susţinute şi de trei hotărâri de Consiliului Local (CL) Cluj-Napoca (431/2005, 576/2006 si 626/2006) care specifică faptul că în cartierele unde sunt doar locuinţe mici nu se pot construi clădiri cu un alt regim de înălţime. Cu toate acestea, pentru acea zonă CL Cluj-Napoca a emis o hotărâre prin care admite ca în mijlocul cartierului să se poată ridica clădiri cu înălţimi de patru până la opt etaje, care se doresc a se intitula generic, “centru de cartier”.
Familia imobiliară
Cazurile în care a fost implicat constructorul Chimu Căpuşan au fost prezentate pe larg în Gazeta de Cluj. În articolele anterioare, reporterii noştri au arătat modul în care atât Căpuşan, cât şi Hulea, un fost partener de afaceri, au dezvoltat în Cluj un mod de a construi extrem de interesant: construcţie în regie proprie, fapt care a dus până acum la neplata unor taxe către stat. Cei doi foşti parteneri de afaceri ridicau imobile de peste trei etaje, fără să înregistreze lucrarea prin nicio firmă, de cele mai multe ori la rubrica beneficiari de pe plăcuţele de şantier apărând numele lui Căpuşan, adică persoana fizică. În mod normal, în cazul în care o persoana juridică vinde un imobil, ea are de plătit o serie de taxe către stat, cum ar fi impozitul pe profit (16%) sau impozitul care se plăteşte la ridicarea dividendelor (10%). Dacă, însă, beneficiarul unor lucrări este o persoană fizică, iar aceasta vinde mai departe imobilele respective, ea nu va mai plăti aceste impozite către bugetul de stat. Astfel, se realizează o “economie” substanţială, în fapt o eludare a plăţilor de impozite către buget. În aceste condiţii se explică şi motivul pentru care Chimu Capuşan şi familia au preferat, de multe ori, să construiască în nume propriu. În sprijinul acestor afirmaţii, poate fi menţionat un episod petrecut la începutul lunii octombrie a anului 2005 în cadrul şedinţei Consiliului Local Cluj-Napoca. Atunci, consilierii au votat un proiect de hotărâre privind modificarea unei hotărâri privind regimul de înălţime al imobilului de pe strada Eremia Grigorescu nr. 126, având ca beneficiar firma SC Chim&Mar Construcţii, firma lui Chimu Căpuşan. Proiectul a fost votat într-o debandadă totală, într-un moment în care consilierii PSD se ridicau să iasă în pauză. Culmea este că proiectul a “trecut” cu unanimitate de voturi. Familia Căpuşan a mai construit şi în cartierul Andrei Mureşanu, pe strada Trifoiului, nouă blocuri. Potrivit datelor care erau înscrise pe panoul de şantier, beneficiarii construcţiilor au fost Chimu Căpuşan, soţia Anica şi fiul Sergiu Bogdan Căpuşan. Blocurile erau construite de SC CH Transbeton şi vândute prin intermediul Nobila Casa, cele două firme ale familiei Căpuşan, care asigură profit de 100% familiei imobiliare a Clujului.
Despărţire cu năbădăi
SC CH Transbeton Construcţii, una dintre cele mai mari firme de construcţii din Cluj-Napoca, a fost patronată, până acum câţiva ani, de “tandemul” imobiliar Chimu Căpuşan-Marian Hulea. Cei doi afacerişti s-au despărţit, încercând să se faulteze reciproc, lucrurile ajungând până într-acolo încât Căpuşan era să piardă, în favoarea fostului partener de afaceri, sediul agenţiei imobiliare Nobila Casa, de pe strada Republicii.
Marian Hulea a decis să renunţe la jumătate din acţiunile firmei CH Transbeton Construcţii în favoarea lui Chimu Căpuşan. Contractul de vânzare-cumpărare s-a încheiat în mai 2008, iar, pentru jumătate din această societate de construcţii, Căpuşan s-a obligat să îi plătească lui Hulea 1,2 milioane de euro. Ca în orice afacere, Chimu Căpuşan s-a obligat ca, dacă nu se achită de această sumă, să fie executat cu un imobil deţinut de el pe strada Republicii 28, unde îşi sediul şi agenţia imobiliară Nobila Casa, afacere controlată de familia Căpuşan. Însă, cum criza nu iartă pe nimeni, Chimu Căpuşan nu s-a mai putut onora, conform contractului, de plata acestei sume, astfel că Marian Hulea a încercat să execute ipoteca aflată pe sediul agenţiei imobiliare Nobila Casa. Totul a culminat cu un proces, care, ca în majoritatea afacerilor cu “cântec”, s-a stins de la sine pentru că cel care a depus plângerea, Chimu Căpuşan, a şi retras-o.
Ce ne mirăm că lacheul îmbogățiților locali, îi linge unde trebuie – ăsta-i edil, sau marionetă?
Sper ca la alegerile ce vin, să ne spălăm rușinea pe care ne-am adus-o cu țărănușul parvenit.