În cursul lunii trecute, reporterii Gazeta de Cluj au cerut municipalităţii clujene să prezinte rezultatul negocierilor pe care Emil Boc le-a purtat cu reprezentanţii firmei Cogedir care ar fi trebuit să construiască un parking în zona pieţei Mihai Viteazu. Răspunsul a venit sub forma unei conferinţe de presă în cadrul căreia Boc a declarat că a propus ca soluţie pentru aplanarea conflictului reducerea numărului de parcări. Însă, edilul a pus ”batista pe ţambal” vizavi de faptul că terenul pe care ar urma să fie construit parkingul nu este al municipalităţii şi că între Primăria Cluj Napoca şi portughezii de la Cogedir este un proces cu o miză de aproximativ 5 milioane de euro, bani pe care clujenii au toate şansele să îi piardă.
La mijlocul lunii martie, reporterii Gazeta de Cluj au trimis următoarea solicitare de presă către municipalitatea clujeană ”Ce rezultate au avut negocierile purtate de reprezentanţii Primăriei Cluj Napoca, derulate la începutul acestui an, cu reprezentanţii firmei portugheze Cogedir referitoare la construirea unui parking in zona Mihai Viteazu ?”, care a fost înregistrată cu numărul 140021/101/21.03.2017.
Răspunsul la această întrebare nu a mai venit, însă în data de 7 aprilie Emil Boc a organizat o conferinţă de presă în cadrul căreia a declarat că el a negociat cu reprezentanţii firmei portugheze Cogedir şi că aşteaptă decizia instanţei. ”Am negociat cu cei de la Cogedir, din păcate la tribunal. Lucrările nu s-au mai realizat din cauza descoperirii unei conducte de apă, care nu mai permite construirea parkingului în forma stabilită. Noi am propus să se realizeze în continuare parkingul, nu la 531 de locuri, ci eventual la 450 de locuri, cât ar urma să se piardă prin ajustarea proiectului din cauza acelei conducte. Compensarea pentru diferenţa dintre numărul locurilor de parcare se poate face fie prin locuri în plus la suprafaţă – acolo trebuie desfiinţate parcările la suprafaţă dacă se realizează cele subterane, prin contract ca să se poată exploata parkingul şi pentru faptul că ei şi-au făcut plan de afaceri la 531 de locuri – sau prin reducerea corespunzătoare redevenţei pe care o au de plătit către primărie”, a spus Boc în cadrul conferinţei.
De altfel, în urmă cu câţiva ani, când Boc îşi dădea cu părerea despre modalitatea în care ar putea fi aplanat conflictul şi derulate lucrările pentru parking, soluţiile propuse erau acelaşi: reducerea numărului de locuri de parcare. Astfel că negocierile purtate în cursul acestui an au fost aceleaşi frecţii la picior de lemn făcute în urmă cu câţiva ani.
Parkingul primăriei pe locul greco-catolicilor
Însă, Emil Boc a trecut sub tăcere faptul că terenul respectiv nu aparţine municipalităţii, ci bisericii greco-catolice, care în urmă cu mai mulţi ani ar fi vrut să construiască o biserică în locaţia respectivă. Informaţia este susţinută şi de reprezentanţii fostului partid liberal. “Înainte de anul 1948, în vederea construirii unei Catedrale greco-catolice, Cardinalul Iuliu Hossu a obţinut acest teren din piaţa Mihai Viteazul, municipiul Cluj-Napoca. Încă de la bun început nu s-a ţinut cont în pornirea proiectului de starea juridică a terenului şi s-a recurs la minciună. Şi s-ar fi mers mai departe în minciună dacă Tribunalul nu decidea că trebuie să se găsească o soluţie pentru executarea unui parking de 329 de locuri şi dacă nu ar exista pe rol un proces privind acordarea de despăgubiri în valoare de peste 5 milioane de euro – despăgubiri care vor fi acordate din cauza faptului că, prin neglijarea stării juridice a terenului pe care s-a încheiat contractul, municipalitatea s-a dovedit de rea credinţă. Este greu de crezut faptul că fostul primar Sorin Apostu nu a fost informat cum trebuie de către secretarul general al municipalităţii, Aurora Ţărmure, cu privire la situaţia juridică a terenului din Piaţa Mihai Viteazul. Este greu de crezut că nu a fost informat cu privire la situaţia de fapt şi viceprimarul de la acea vreme, Radu Moisin, ulterior primar interimar şi primar al municipiului Cluj-Napoca vreme de mai bine de un an. Sorin Apostu, Radu Moisin şi Aurora Ţărmure, împreună cu serviciul juridic al municipalităţii, de al căror profesionalism ne îndoim având în vedere sumele din ce în ce mai mari pe care bugetul local le pierde prin despăgubiri, hotărâri de consiliu local prost documentate şi amenzi, fie se fac vinovaţi de neglijenţă în serviciu (dacă nu au ştiut), fie de abuz în serviciu (dacă au ştiut). Mai grav este faptul că primarul Emil Boc le-a girat pe toate acestea: incompetenţa, neglijenţa şi abuzul”, arată liberalii clujeni.
Teoria ţevii de apă
În luna mai 2009, firma portugheză Cogedir a semnat un contract cu Primăria Cluj-Napoca pentru realizarea primului parking subteran public din Cluj-Napoca, în Piaţa Mihai Viteazu, o investiţie estimată la opt milioane de euro. Termenul de finalizare anunţat de partenerii proiectului era de doi ani, astfel că primele maşini ar fi trebuit să parcheze sub statuia lui Mihai Viteazu în 2011.
Pentru că proiectul nu a mai putut începe din cauza situaţiei juridice incerte a terenului concesionat de primărie, firma Cogedir a cerut daune de 1,6 milioane de euro dacă primăria nu va putea găsi o soluţie alternativă pentru realizarea a 200 de locuri de parcare din cele 531 preconizate iniţial, şi care nu au putut fi realizate din cauza unor probleme de infrastructură. Portughezii mai cer despăgubiri de 480.000 de euro, reprezentând contravaloarea prejudiciului produs prin întârzierea lucrărilor la care se adaugă suma cheltuită de companie pentru studii, dar şi 5,1 milioane de euro, reprezentând prejudiciul produs prin încetarea contractului de concesiune din culpa primăriei. Acestea sunt sumele pentru care Primăria a fost chemată în instanţă, unde a şi pierdut deja, Tribunalul decizând în favoarea găsirii de soluţii pentru executarea unui parking de 329 de locuri. Acum se mai judecă în instanţă doar cuantumul despăgubirilor.
Pe de altă parte, versiunea neoficială a primăriei merge pe premisa că societatea Cogedir nu mai era pregătită să susţină financiar investiţia din Mihai Viteazu în momentul în care s-au identificat pe amplasamentul propus nişte conducte de apă care nu permiteau amenajarea parcării subterane, însă reprezentanţii municipalităţii cunoşteau acest lucru încă din 1995.
O poveste de succes: negociere directă şi litigii nesfârşite
Municipalitatea a concesionat în anul 2009 aproximativ şase mii de metri pătraţi pe o perioadă de 49 de ani şi la suma de 110 euro/mp în vederea construirii unui parking subteran în Piaţa Mihai Viteazul. La primele două licitaţii, din noiembrie şi decembrie 2008 nu au fost întrunite condiţiile de participare, în sensul că nu au participat la licitaţie cel puţin trei societăţi cu oferte valabile. Astfel, procedura a fost continuată prin negocierea directă prevăzută de legislaţie, ocazie cu care, în luna martie a acestui an contractul de concesiune a fost adjudecat de Compania Cogedir-Gestao de Projectos SA, societate care a ofertat valoarea de 110 euro/mp şi un număr de 531 de locuri de parcare situate pe trei nivele subterane. Contractul de concesiune a fost semnat pe 29 aprilie 2009, termenul de finalizare a lucrărilor fiind de 24 de luni de la semnare.
