Emil Boc și eșecul metroului clujean faţă în faţă cu procese costisitoare

Deși edilul Emil Boc pare să trăiască într-o lume paralelă, continuând să viseze la metroul clujean, realitatea arată altfel, proiectul  transformându-se într-o poveste de adormit copiii. După o lungă perioadă în care a negat că a pierdut fondurile din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), Boc s-a transformat într-un veritabil magician al vorbelor şi, pentru a acoperi eşecul masiv al metroului, bate apa-n piuă cu mult-aşteptatul tren metropolitnan. Însă, nu gargara electorală şi inaugurarile de faţadă sunt problema reală, ci multiplele procese pe care Primăria Cluj-Napoca le pierde pe bandă rulantă şi în urma cărora plăteşte, din bani publici, despăgubiri de milioane. Având în vedere că metroul nu se mai face, e foarte probabil ca primalul Boc să se trezească cu un nou proces pe cap.  În acest context, nu ne-ar mira dacă Larionesi, patronul Campeador, ar lua exemplu de la Puşcaş, care a obligat în instanţa primăria să-i plătească despăgubiri de 23,2 milioane de lei, şi ar uşura Primăria Cluj-Napoca de câteva milioane, motivând profitul nerealizat din cauza presupuselor lucrări pentru metrou.

Cum a pierdut edilul Boc banii din PNRR

În Jalonul 86,  trebuiau să semneze contracte pentru jumătate din lucrările metroului din Cluj-Napoca, pe tronsonul Țara Moților – Sf. Maria, dar Comisia Europeană a spus că nu s-a respectat „manualul” licitației. Pe scurt, au fost prea multe scăpări și ajustări de termene și valori, toate derulate în stil românesc prin SEAP, fără transparența cerută de legislația europeană.

Deși licitația a început oficial în martie 2022 cu un buget de 6,6 miliarde lei, România a „uitat” să anunțe în JOUE despre modificarea prețului până la 9 miliarde și de prelungirea termenelor. Astfel, deși ofertanții aveau termen până în mai, acesta a fost prelungit de cinci ori, iar contractul a fost semnat abia în mai 2023. Comisia a observat toate aceste schimbări, și nu le-a considerat simple scăpări administrative. Când modifici valoarea contractului cu 30% și criteriile minime de eligibilitate cu două săptămâni înainte de termenul final, deja vorbim de licitații făcute cu ochii închiși. Comisia a solicitat anularea procedurii și reluarea acesteia conform noilor reguli. România însă a preferat „suspendarea” în SEAP, un truc administrativ neconfirmat în JOUE.

Finalul este simplu de intuit. Comisia a suspendat 35,5 milioane de euro din fondurile PNRR, și nici jaloanele viitoare (87, 88 și 89) nu au vreo șansă să fie finanțate. În total, proiectul riscă să piardă 300 de milioane de euro din PNRR, bani care ar fi trebuit alocaţi construiirii viitorul metrou al Clujului.

Cum s-a răzbunat Boc pe Campeador

Campeador Grup Bistrița, compania care a construit blocul de pe Calea Someșeni nr.8 și a transformat garajele de la parterul acestuia în apartamente,  a fost obligată de instanţă, în 2022, să desființeze acele locuințe și să-i despăgubească pe proprietari. La începutul lui 2021, în plin scandal imobiliar, primarul Emil Boc declara că toți cei care procedează astfel sunt „criminali imobiliari” și îi numea „nemernici”. La doi ani distanţă garajele-apartamente sunt încă pe poziţii.

Ulterior, primarul Emil Boc s-a hotărât să-i dea o lecție usturătoare afaceristului Florin Larionesi și firmei sale, Campeador. După ce constructorul și-a încercat norocul amenajând apartamente în subteranul unei parcări, primarul a decis să treacă la măsuri corective. O bucată din terenul Campeador de pe strada Teodor Mihali a fost „sacrificată” pentru faimoasa magistrală de metrou. Dezvoltatorul Campeador avea planuri mărețe.  Mai exact, o clădire cu 89 de apartamente, parcare subterană de parcare și acoperiș cu terasă. Proiectul chiar a fost bine primit de arhitecții din comisia de urbanism, dar… ghinion! La comisia pentru siguranța circulației, lucrurile au prins o altă turnură. Terenul a picat sub umbrela magistralei de metrou și a fost respins.

Potrivit memoriului justificativ ce stă la baza Planului Urbanistic de Detaliu realizat de Campeador, terenul societății are o suprafață de 3000 mp din care 555 mp (aproximativ 18%) ar fi fost afectați de construcția magistralei de metrou. Astfel, dezvoltatorului imobiliar îi mai rămân 2445 mp pentru investiția propusă. 

Primăria Cluj-Napoca, notă de plată de 23,2 milioane de euro

Conform Planului Urbanistic General al Clujului, pe terenul din Zorilor – unde acum se află cel mai scump parc din ţară –  era permisă construirea de blocuri, iar Sile Pușcaș l-a achiziționat de pe piață.

În 2019, municipiul Cluj-Napoca a inițiat procedura de expropriere pentru  terenul de 12.095 mp, având ca scop amenajarea unui parc destinat cartierului Zorilor (HCL 267/2020).

La data de 24.03.2021, Consiliul Local a emis o hotărâre prin care a adoptat Planul Urbanistic Zonal – amenajare parc în cartierul Zorilor, pe str. Observatorului – sud, pregătind zona pentru viitorul parc. Conform PUG,  în acea zonă erau prevăzute blocuri.

În 2022, Emil Boc anunța cu mare tam-tam că lucrările la parc vor începe în acel an, însă ulterior s-a confruntat cu un proces care i-a adus o notă de plată de 23,2 milioane de euro.

Afaceristul Sile Pușcaș a câștigat procesul  în instanță împotriva Primăriei Cluj-Napoca, legat de exproprierile de pe strada Observatorului din cartierul Zorilor, unde primarul Emil Boc a promis construirea Parcului Observator, motivând profitul nerealizat din cauza exproprierilor.

Instanța a decis, în urma unui proces amplu, că Primăria Cluj-Napoca trebuie să-i plătească lui Sile Pușcaș suma impresionantă de 23,2 milioane de euro (113.801.371 lei), în loc de cei 2 milioane de euro pe care autoritățile locale erau inițial dispuse să-i ofere. Această hotărâre ridică semne de întrebare și creează un precedent îngrijorător. Cazul lui Pușcaș prezintă similitudini izbitoare cu controversata situație a terenului Campeador de pe strada Teodor Mihali. Având în vedere aceste circumstanțe, nu ne-ar surprinde deloc dacă Larionesi ar decide să urmeze exemplul lui Pușcaș, solicitând în instanţă Primăriei Cluj-Napoca  despăgubiri considerabile, justificându-și cererea prin profituri nerealizate din cauza presupuselor lucrări la metroul clujean.