În ședința de consiliu local de la sfârșitul acestei săptămâni, Emil Boc a declarat că va folosi banii destinați construirii sediului nou pentru Filarmonica Cluj Napoca pentru amenajarea unui alt proiect, Parcul Est. Sediul filarmonicii, inclus într-un proiect mai amplu denumit Centrul Cultural Transilvania, este una dintre promisiunile de cursă lungă din lista pe care primarul o trimite anual clujenilor. Până acum mutarea banilor nu a figurat în nicio hotărâre de consiliu local, iar dacă acest lucru nu se întâmplă, schema reprezintă un caz clasic de deturnare de fonduri.
Primăria Cluj Napoca vrea să construiască unul dintre cele mai mari parcuri din România. Este vorba despre Parcul Est care va fi amplasat pe zona dintre Baza Sportivă Gheorgheni și magazinul Selgros.
În momentul de față există un fond de mediu în valoare de 10 milioane de lei pe care Ministerul Mediului l-a transferat de la Primăria București la Primăria Cluj Napoca. Administrația Capitalei nu a reușit să construiască piste de biciclete pentru care avea acest fond, așa că banii au fost mutați în proiectul de la Cluj Napoca.
Însă, potrivit devizului prezentat în cadrul celei mai recente ședințe de consiliu local, valoarea este de 58.044.393 milioane euro, fără TVA.
Astfel că, parcul respectiv este la stadiul de promisiune chiar și cu cei 10 milioane euro puși la păstrare.
Astfel că, pentru a completa promisiune, edilul Emil Boc a supralicitat cu încă o promisiune, dar care are datele unei deturnări de fonduri. Potrivit media9.ro, într-o dezbate cu consilierul local Cătălin Groza pe acest subiect, edilul a spus că va lua 7,5 milioane euro, bani care sunt calculați pentru exproprieri, din împrumutul contractat în 2021 de la Banca Transilvania.
Însă, în lista obiectivelor finanțate cu banii din împrumutul respectiv nu figura Parcul Est, ci construirea Centrului Cultural Transilvania.
Declarațiile lui Emil Boc vin în contextul în care anul trecut a fost votată o hotărâre de consiliu local prin care prețul centrului cultural creștea cu 40%!
Proiectul face parte din categoria promisiunilor electorale cu care edilul Boc i-a momit pe clujeni să-i dea votul și este ”fluturat” prin comisiile și ședințele de consiliu local de peste 10 ani. În 2019 Primăria Cluj Napoca a fost în stare să adopte indicatorii tehnici-economici care spuneau că centrul cultural va costa aproximativ 27,6 milioane de lei. De atunci și până în 2022 administrația nu a mai pus în discuție proiectul. Anul trecut, potrivit firmei de proiectare și arhitectură K&K Studio, prețul a era de aproape 40 milioane lei.
”Valoarea totală a investiției – 38.827.464 lei cu TVA, din care construcții – montaj 28.406.2014 lei cu TVA”, se arată în referatul aprobat în 2022.
Dar nici acești bani nu există: ”Municipiul Cluj Napoca intenționează să depună pentru finanțare nerambursabilă din POR 2021 – 2027 – O regiune atractivă (…) proiectul ”Restaurare, revitalizare și valorificare durabilă a monumentului istoric de pe B-dul 21 Decembrie nr 106”, arată documentul care face parte din draftul hotărârii de consiliu local.
Lui Boc îi place să se împrumute în numele clujenilor
În 2014, după ce primăria a împrumutat 300 de milioane de lei de la CEC, gradul de îndatorare al municipalităţii clujene a ajuns la 13,05%. Pentru această sumă, clujenii trebuie să plătească dobânzi de peste 5,7 milioane de lei până în 2041, anul în care banii trebuiesc returnaţi. De asemenea, municipalitatea s-a mai angajat faţă de CEC să plătească comisioane de 525.743,35 de lei.
Înainte de contractarea împrumutului de la CEC, primăria clujeană tocmai terminase de rambursat un credit de 150 de milioane de lei luat de la BCR. Pentru aceşti bani, primăria a plătit dobânzi de 54 de milioane de lei şi comisioane de aproape 500.000 de lei.
Emil Boc a declarat că primăria cheltuise abia jumătate din banii luaţi de la CEC, iar 2014 este ultimul an în care cei 300 de milioane de lei pot fi cheltuiţi.
Iniţial, printre proiectele principale susţinute din banii luați de la CEC și BCR se numărau sala polivalentă de sport şi construcţia filarmonicii clujene.
La contractarea acestui împrumut luat de la CEC nu a făcut nici o consultare publică. Conform calculelor, împrumutul contractat de municipalitate îndatorează fiecare plătitor de taxe şi impozite locale din Cluj Napoca cu circa 1.200 de lei, iar gradul de îndatorare a municipalităţii ajunsese la 26%, în situaţia în care legea administraţiei locale permite un grad de îndatorare de maxim 30%.
“Primăria a cheltuit până acum 179,3 milioane de lei din creditul accesat de la CEC Bank în 2011. Banii au folosiţi pentru finaţarea achiziţiei de mijloace de transport în comun în anul 2012 (25,6 milioane de lei), lucrări la Sala Polivalentă şi pentru sediul Filarmonicii (45 de milioane de lei), modernizare iluminat public (14,1 milioane de lei), modernizare străzi (94,5 milioane de lei). Cea mai mare sumă, 72,7 milioane de lei, a fost cheltuită în anul 2011. În anul 2012 s-au cheltuit 69,7 milioane de lei, iar în 2013 aproape 37 de milioane de lei. Banii din creditul de la BCR au fost folosiţi pentru parking-ul de pe strada Moţilor şi alte parking-uri şi dotări pentru regia de transport în comun, pentru modernizarea unor unităţi de învăţământ, construirea de locuinţe, modernizare străzi sau iluminat public. Cea mai mare sumă din credit, 52,7 milioane de lei, a fost cheltuită în anul 2009”, arăta o informare a primăriei clujene.
Schița Parcului Est
Amenajarea biotopului zonă umedă, a zonelor sale de acces și de protecție – 188.127 mp
Amenajarea culoarului văii Becaș între Strada Sopor și Calea Someșeni – 108.416 mp
Amenajarea lacului 3, a zonelor sale de acces și de protecție – 86.815 mp
Amenajarea zonei de grădină publică urbană a parcului – 157.092 mp
În viitorul parc vor fi plantați un număr de 5.295 de arbori noi.
Proiectul prevede și amenajarea de facilități sportive: construirea unei săli de sport, a unei săli de evenimente, dar și a unui teren de fotbal cu gazon hibrid, a 6 terenuri de tenis de câmp pe zgură, a 3 terenuri de baschet și a unor piste de alergare.
Milioanele sar din gura lui Boc ca aurul din măgarul fermecat
În 2021, Primăria Cluj Napoca s-a împrumutat cu 300 milioane de lei de la Banca Transilvania, iar printre motivele împrumutului se numără și Centrul cultural Transilvania, care ar fi trebuit să ”înghită” mare parte din sumă.
În 2011, autoritatea locală a contractat de la CEC Bank un împrumut de 120 milioane euro, cu o perioadă de rambursare de 30 ani, iar prima investiție de pe listă era… ați ghicit! Centrul cultural Transilvania!
Chiar dacă Primăria Cluj Napoca a motivat contractarea acestor două credite cu investițiile la Centrul cultural Transilvania, de fapt, nu s-a făcut nimic în cadrul acestui proiect.
Momentan, spațiul pe care ar trebui să se construiască centrul cultural este folosit pentru parcarea mașinilor.
