De ce a fost desfiinţat serviciul de informaţii al MAI şi în ce scop, dar şi cine a decis lucrul acesta? Acestea sunt întrebările rămase deocamdată fără răspuns, dar după aceste zile dramatice care au împărţit România în două după un plan care nu i-ar fi reuşit nici celui mai înverşunat inamic, lucrurile încep încet, încet să se limpezească. Şi cu rele, dar mai ales cu bune, „Doi şi un sfert” a fost cel mai faimos, dar mai ales eficient şi util serviciu secret al României, pe linia misiunilor şi atribuţiilor MAI, a contracarării fenomenului de crimă organizată, a menţinerii unui climat de ordine şi linişte publică corespunzător.
Departamentul de Informaţii şi Protecţie Internă (DIPI), serviciul secret al MAI căruia i s-a pus cruce la data de 22.11. 2016 prin celebra ordonanţă 76/2016, a prilejuit ministrului tehnocrat DragoşTudorache să raporteze comandantului suprem, Iohannis şi primului ministru, Cioloş, că a îndeplinit ordinul şi misiunea primită. Cu o grabă mai degrabă suspectă decât din alte motive, s-a emis un alt ordin prin care toate documentele operative deţinute de serviciile judeţene, inclusiv din Bistriţa şi Cluj, de la fiecare ofiţer de teren, informaţii, baza de lucru, pe domeniul crimei organizate, economic, ordine şi siguranţă publică, evidenţa reţelei informative, să fie arhivată şi predată urgent. Încălcând orice reguli ale activităţii informativ-operative, secretizarea şi conspirarea activităţilor specifice, cele privind apărarea secretului de stat şi de serviciu, s-a procedat la o arhivare primitivă, ulterior toate documentele au fost transportate la Bucureşti şi predate Direcţiei Generale de Management Operaţional din cadrul MAI. Conform unor surse ale Gazetei de Bistriţa, ar fi fost încălcate toate normele scrise şi nescrise privind protecţia informaţiilor clasificate, a securităţii acestora, precum şi cele privind prevenirea scurgerii de informaţii clasificate.
Precedentul SIPA de pe vremea Monicăi Macovei
„Operaţiunea” are un precedent, iniţiatorii au avut de unde se inspira. La fel s-a procedat când din iniţiativa ministrului Justiţiei de la vremea respectivă, Monica Macovei, a fost desfiinţat serviciul secret al Ministerului Justiţiei, SIPA. Imediat s-a trecut la o „scotocire” amănunţită a arhivei de către oamenii fideli acesteia, printre care şi Cristi Dănileţ. Au fost extrase informaţii despre care poate nu vom şti niciodată în ce scop au fost folosite. La momentul respectiv şeful SIPA (redenumit DGPA), uns de Monica Macovei, a ajuns procurorul clujean Doru Dobocan. Abia după un an de la perierea arhivei SIPA de către Monica Macovei, începând cu luna ianuarie 2005 a fost numită o comisie de inventariere a documentelor din arhiva SIPA.
După 10 ani, ministrul justiţiei Raluca Prună a declarat, în data de 4 iulie 2016, că s-a prezentat cu subiectul arhivei SIPA în CSAT pentru a propune o hotărâre de guvern pentru formarea unei comisii care să inventarieze documentele.
„La zece ani de la desfiinţarea SIPA, garantez tuturor că e sigilată, nimeni nu a umblat în arhiva SIPA. La CSAT am făcut propunere să dau o hotărâre de guvern, să fac o comisie în care vor fi reprezentanţi din Ministerul Justiţiei, Consiliul Superior al Magistraturii, se va face inventarierea şi se va stabili ce să facem cu această arhivă”, a declarat Raluca Prună.
Potrivit ministrului, arhiva „se va lua filă cu filă pentru a i se face inventarul”.
„În această vară se va da hotărârea de guvern ca să fie formată respectiva comisie”, a mai spus Prună.
Probabil, puţină lume mai ştie că SIPA a fost înfiinţat în 1991 de către ministrul Justiţiei de atunci, liberalul Mircea Ionescu Quintus.
Cadrele de informaţii de la fostul ”Doi şi un sfert” (profesionişti de înaltă clasă, patrioţi, în pregătirea cărora statul a investit sume imense pentru pregătirea profesională a acestora) au fost obligate, la propriu, ceele care îndeplineau condiţiile, să ceară pensionarea anticipată. MAI, inexplicabil, a renunţat la un număr mare de cadre de informaţii, ofiţeri şi agenţi de poliţie, cu o înaltă expertiză în domeniu, aceştia îngroşând rândul pensionarilor, deşi îşi mai puteau desfăşura activitatea încă 10-15 ani. Au fost astfel pensionate cadre cu o vârstă de puţin peste 40 de ani, cu o vechime în muncă de 20 de ani, din care 10 ani ca poliţist. S-a întâmplat acest lucru în condiţiile în care în cadrul MAI există o criză acută de personal şi în disperare de cauză se practică angajarea directă, în condiţii neclare, dubioase, a unor persoane neverificate pe linia riscurilor de securitate, fără studii de specialitate, practic la apelul bocancilor.
La ora aceasta, conform unei surse Gazeta de Bistriţa, sunt greu de cuantificat implicaţiile pe termen mediu şi lung asupra îndeplinirii misiunilor MAI, a liniştii şi ordinei publice, a siguranţei cetăţenilor, a politicilor de înlăturare a profesioniştilor din MAI, inclusiv a celor de la „Doi şi un sfert” şi a umplerii golurilor cu oameni fără nici o pregătire sau expertiză.
Teorii conspiraţioniste?
Desfiinţarea lui „Doi şi un sfert” survenită atât de brutal ca urmare a unei decizii CSAT, chiar fără a fi un adept al teoriilor conspiraţioniste, te face să te întrebi dacă există o legătură între incendiul criminal de la Colectiv, urmat de demisia Guvernului Ponta şi instaurarea unui guvern tehnocrat, după aceleaşi metode ca înainte de 1989, şi votat de un parlament timorat şi sub o presiune formidabilă, transformat practic în Marea Adunare Naţională, urmat în ordine cronologică de desfiinţarea structurii de informaţii a MAI, rezultatul alegerilor din 11 decembrie 2016, chinurile facerii Guvernului Grindeanu, incendiul de la Bamboo după acelaşi modus-operandi ca şi cel de la Colectiv, Ordonanţa 13 a Guvernului Grindeanu, urmată de împărţirea României în două falii, aparent ireconciliabile? Este oare o înlănţuire de evenimente absolut întâmplătoare sau totul se datorează unui scenariu elaborat din timp şi pus în scenă de un regizor abil? În aceeaşi logică şi perioadă de timp, o iniţiativă cetăţenească ce prevede înfiinţarea Ţinutului Secuiesc este publicată în Monitorul Oficial, iniţiativă ce prevede crearea unui stat independent în Transilvania, cu preşedinte propriu. În acelaşi context, o vizita la Moscova a preşedintelui Republicii Moldova, Igor Dodon, dă ocazia preşedintelui Putin să îi ofere acestuia în dar o hartă a unei aşa-zise Moldove Mari. Sau faptul că Budapesta a devenit în aceste zile capitala mondială a politicii, vizita lui Putin, urmată de una a lui Trump şi o primă întâlnire istorică a celor doi?
La toată această nebunie se leagă inevitabil dezvăluirile lui Ghiţă urmate de trecerea la pensie a lui Coldea şi intrarea SRI în disoluţie: Aparent acest serviciu pare că nu mai lucrează pentru România, prin poziţionarea făţişă faţă de una din părţile care se războiesc în România în lupta pentru putere. La fel nu se poate face abstracţie de cruciada dementă a aşa-zisei lupte anticorupţie, transformată în armă politică, asemănătoare până la identificare cu lupta de clasă din anii 50 ai secolului trecut.
Celebrele protocoale ale SRI cu Ministerul Public, justiţia devenind practic câmp tactic al SRI, au transformat România într-un stat poliţienesc, în care o înregistrare a unor convorbiri telefonice sau un denunţ te transformă în deţinut politic. În acelaşi timp, implicarea SRI în mod nelegal în instrumentarea cazurilor în justiţie, în anchetele desfăşurate de procurori şi, conform generalului Dumbravă, până la soluţia finală dată de judecător, au transformat lupta anticorupţie într-o adevărată vânătoare de vrăjitoare, de fapt o reglare de conturi în scop politic, iar sistemul de putere din România în unul mafiot, conform ultimului preşedinte, Traian Băsescu.
Sistem înspăimântător
Multă lume a uitat, una dintre primele victime a aplicării acestui sistem înspăimântător, ca urmare a efectelor produse de aplicare a protocoalelor SRI cu parchetele, a fost celebrul dosar ”Gazeta”, clădit pe probe şi denunţuri false ale unor persoane care ele însele aveau probleme cu justiţia. Nu mult timp după demararea dosarului ”Gazeta” şi folosind ca motiv acest caz, sistemul de atunci a încercat să transforme presa în risc major la siguranţa naţională.
Evenimentele recente, implicarea directă a unor instituţii ale statului, inclusiv participarea preşedintelui Iohannis la un miting neautorizat, urmată de fragmentarea societăţii româneşti, au pus MAI în offsaid.
Sunt resimţite efectele! Au rămas fără informaţii
Prin desfiinţarea ”Doi şi un sfert”, Internele, dar şi alţi decidenţi politici, au rămas fără cea mai importantă armă: informaţia. Carmen Dan, ministrul de Interne, a recunoscut că nu a avut nici o informaţie despre evenimentele violente din stradă, decât un SMS trimis de un ofiţer SRI aflat printre manifestanţi, unui secretar de stat şi şefului Poliţiei Române. Cu ocazia respectivă, aceasta a făcut şi o gafă impardonabilă, acuzând pe cei de la ”Doi şi un sfert” că ar fi în spatele protestelor. Cum poţi să acuzi o instituţie şi cadrele care au făcut parte din ea că sunt la originea acestor convulsii sociale, când unitatea în cauză este desfiinţată din luna noiembrie 2016, iar majoritatea cadrelor au părăsit sistemul fiind trecuţi în rezervă? Foştii lucrători ai „Doi şi un sfert”, probabil, puteau să se implice în evenimente, să pactizeze cu foştii călăi, numai dacă dezvoltaseră sindromul Stockholm.
Execuţie la comandă
Desfiinţarea lui „Doi şi un sfert” a fost un act pregătit de mult timp tocmai pentru a lăsa actuala putere fără nici un suport informativ. Ultimul şef al serviciului, Rareş Văduva, a fost pus la conducerea serviciului secret al MAI în februarie 2016 de către premierul Dacian Cioloş după ce acesta deţinuse funcţii de conducere şi de execuţie în cadrul SRI în perioada 2006-2014. Nicolae Gheorghe, predecesorul său, a fost numit în noiembrie 2014 de premierul de atunci, Victor Ponta, după un interimat de câteva luni, în contextul în care acesta a avut la rândul său funcţii de conducere şi de execuţie în cadrul SRI în perioada 1995-2014. Ambii au fost transferaţi de la SRI în 2014 şi numiţi adjuncţi ai şefului „Doi şi-un sfert”, când ministru de Interne era „interesul naţional” Gabriel Oprea, pentru ca apoi, Ponta şi Cioloş să-i desemneze în fruntea serviciului.
Este greu de crezut că tocmai ei, ofiţeri de frunte ai SRI, aduşi în curtea MAI, ar fi comis potlogării la „Doi şi-un sfert” demne de nişte găinari potrivit acuzaţiilor DNA. Asta în contextul în care serviciile secrete româneşti, SRI, inclusiv „Doi şi un sfert”, şi-au făcut un titlu de glorie din „performanţele” lor şi din buna colaborare cu partenerii externi.
Că „Doi şi un sfert” a fost executat la comandă rezultă şi din motivarea Ordonanţei 76/2016, unele ziceri de acolo frizând chiar absurdul.
Alegaţii de genul „ (…) creşterea gradului de eficienţă a structurilor specializate ale MAI”, (…) împuţinarea mecanismelor de autoprotecţie, (…) tulburarea gravă a ordinii publice şi manifestarea unor disfuncţionalităţi în activitatea MAI (…) sunt de natură a genera riscuri la adresa securităţii naţionale, (…) întrucât un astfel de risc poate fi produs inclusiv de menţinerea situaţiei actuale, în care sau constatat suprapuneri de competenţe între DIPI pe de o parte, Poliţia Română, DGA, SRI, (…) ţinând cont de faptul că în lipsa unui cadru instituţional clar definit, cu mecanisme previzibile de control democratic din partea autorităţilor civile legitime, există pericolul că activităţile derulate să nu poată fi fundamentate pe un cadru legal predictibil, (…) riscul apariţiei unor abuzuri împotriva drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţeanului, (…) că, în ultima perioadă organele de urmărire penală au procedat la redirecţionarea tuturor solicitărilor privind punerea în aplicare a mandatelor de supraveghere tehnică adresate anterior DIPI (…) şi că, în acest context devine stringent necesitatea reconsiderării rolului structurii în ansamblul mecanismelor de asigurare a ordinii şi securităţii naţionale”. Sau „menţinerea situaţiei de fapt reprezintă o vulnerabilitate la adresa securităţii naţionale, pe componenta ordinii publice, iar MAI este pus în faţa unor responsabilităţi instituţionale, ce nu pot fi amânate, lipsa unor instrumente juridice produce consecinţe negative nu doar în privinţa funcţionării instituţiilor statului, ci şi perspectiva securităţi naţionale şi a garantării respectări drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale persoanei, (…) o situaţie extraordinară ce produce consecinţe asupra capacităţii de funcţionare a instituţiilor statului şi de asigurare a unui grad de securitate adecvat pentru cetăţean”.
Inepţii şi falsuri ordinare la pătrat, de fapt aceasta este OUG nr.76/2016, o uriaşă manipulare şi dezinformare.
Astfel, la „Doi şi un sfert” s-a stins lumina şi s-a tras oblonul, practic i s-a cântat prohodul şi i s-a pus cruce. SRI a ajuns stăpânul inelelor, deţinătorul de facto al gestionării informaţiilor interne, iar situaţia României o demonstrează din plin. Avem o ţară ruptă practic în două, cu o luptă pe faţă între coaliţia de la putere PSD şi ALDE, pe de-o parte şi sistemul, din care face parte SRI, PG, DNA, CSM şi preşedintele Iohannis, de cealaltă parte.
Doru Costin
Serios, cel mai bun si mai elocvent articol despre subiectul DIPi, desi adevarurile sunt mult mai multe si mai periculoase pentru siguranta nationala. Cert e ca tradatorii de tara si-au facut de cap anul trecut si ne-au intors in anii 90, fara ca vreo unul din ei sa dea socoteala sau fara ca DNa, Diicot sa se autosesizeze cu privire la comiterea de infractiuni de tradare si subminarea sigurantei nationale