Eroii români, lăsați de izbeliște

Statuile maghiarilor, restaurate

Deşi clujenii au reclamat în repetate rânduri starea de degradare în care se află atât statuia şi soclul lui Mihai Viteazul, cât şi, mai nou, cel al lui Baba Novac, de pe Calea Turzii, autorităţile nu s-au sesizat încă. În primul caz, Primăria aşteaptă modernizarea întregii zone, pentru care a elaborat un proiect. În schimb, maghiarii s-au dovedit mai gospodari la Cluj şi au restaurat deja două din statuile importante din circuitul turistic al oraşului: Sfântul Gheorghe şi Matei Corvin.

Statuia lui Matei Corvin, şi cea a căpitanului său, Baba Novac, au ajuns într-o stare deplorabilă. Literele de pe socluri au căzut sau au fost îndepărtate, acestea rămânând şi în momentul de faţă în paragină. Deşi ar trebui incluse în traseele turistice ale oraşului, cele două statui reflectă lipsa de interes a autorităţilor faţă de importanţa acestor figuri ale istoriei românilor pentru promovarea culturii naţionale.

Primăria Cluj-Napoca a lansat un concurs de idei pentru modernizarea Pieţei Mihai Viteazul, concurs care va fi lansat în următoarele zile pe sistemul electronic de achiziţii publice (SEAP). Deşi protocolul dintre Primăria Cluj-Napoca şi Ordinul Arhitecţilor din România, filiala Transilvania (OART) a fost lansat în luna ianuarie a acestui an, se pare că abia în luna noiembrie concursul de idei va fi demarat, urmând ca un câştigător să fie desemnat anul viitor. Se pare că detaliile contractului propus spre adjudecare au ridicat dificultăţi în înţelegerea dintre cele două instituţii, care a fost bătută în cuie abia acum.

Premiul cel mare: 40.000 de euro

Consiliul Local al municipiului Cluj-Napoca a aprobat în luna iulie proiectul pentru aprobarea cuantumului premiilor care vor fi acordate în urma concursului de soluţii pentru ”reabilitarea zonei Mihai Viteazul din municipiul Cluj-Napoca”. La momentul respectiv, în decizia forului legislativ, se preciza că modalitatea prin care se va realiza competiţia va fi negocierea fără publicarea prealabilă a unui anunţ de participare.

Proiectul va fi implementat în baza unui parteneriat al Primăriei Cluj-Napoca cu Ordinul Arhitecţilor din România, care au realizat tema de proiectare aferentă concursului de soluţii, regulamentul de desfăşurare a concursului, vor asigura parte din secretariatul concursului şi a evaluării proiectelor, arată referatul din cadrul proiectului de HCL.

Premiul I constă în suma de 40.000 de euro, contractul de proiectare şi o diplomă, cel de-al doilea va fi de 3.000 de euro, cel de-al doilea de 2.000 de euro, iar cele două menţiuni care vor fi acordate  sunt în valoare de 1.500 de euro.

În luna ianuarie, Primăria a semnat un protocol de colaborare cu Ordinul Arhitecţilor din România (OAR) pentru a trasa tema pentru concursul de idei privitor la modernizarea Pieţei Mihai Viteazu. “Primăria Cluj-Napoca a fost prima din România care a lansat un concurs în parteneriat cu OAR. Fiind un demers încununat de succes şi având parte de expertiza oferită voluntar de OAR, am decis să extindem activităţile cu organizarea acestui concurs, în care va domina aspectul calitativ în detrimentul dimensiunii cantitative, pentru modernizarea Pieţei Mihai Viteazu şi a zonei înconjurătoare, în perioada martie-iulie 2013. Juriul va fi format din experţi locali şi internaţionali care vor urmări găsirea unei soluţii pe termen lung de punere în valoare a ansamblului statuar şi pieţei, modernizare a spaţiului urban, optimizare a traficului”, a declarat primarul Emil Boc la momentul respectiv.

Baba Novac mai are o şansă

În luna septembrie, statuia căpitanului lui Mihai Viteazul Baba Novac a fost vandalizată, de pe acesta inscripţia comemorativă fiind şters cuvântul “unguri”. Iniţial, pe statuie era scris:

“Baba Novac, Căpitan al lui Mihai Viteazul, ucis în chinuri groaznice de către unguri în data de 5 februarie 1601. S-a ridicat acest monument spre cinstirea memoriei sale, în anul 1975”.

Potrivit publicaţiei locale Făclia, reprezentanţii municipalităţii au spus că deja au comandat literele pentru a reconstitui cuvântul „unguri” ce se regăsea în explicaţia de pe soclu. Poliţia nu a reuşit încă să-i identifice pe cei care au distrus monumentul, deşi organizaţiile naţionaliste au cerut de urgenţă pedepsirea vinovaţilor.
Statuia lui Baba Novac din Cluj-Napoca, operă a sculptorului Virgil Fulicea, a fost ridicată lângă Bastionul Croitorilor în anul 1975, în amintirea generalului lui Mihai Viteazul. Iniţial, textul nu cuprindea cuvântul „unguri”, sintagma „(ucis) în chinuri groaznice de către unguri” fiind adăugată în 1998, în timpul „domniei” lui Gheorghe Funar la Primăria Cluj-Napoca.

Vandali şi restauratori

Cu câteva zile înainte de evenimentul Baba Novac, maghiarii au re-inaugurat cu mare fast statuia ecvestră “Sfântul Gheorghe ucigând balaurul”, de pe strada Kogălniceanu,  după ce timp de două luni s-a aflat într-un proces de curăţare. Sumele pentru curăţare, echivalentul a 78.000 de lei, au provenit de la Guvernul Ungariei. Lucrările de restaurare și curățare au fost efectuate de Asociația pentru Ocrotirea Monumentelor „Kelemen Lajos”, care a obținut autorizațiile și avizele  de la primărie și Comisia Zonală a Monumentelor, Ansamblurilor și Siturilor Istorice.

Vicepreședintele executiv al asociației, Maksay Adam, a declarat pentru cluj.travel că banii necesari recondiționării grupului statuar provin de la Guvernul Ungariei. „Am obținut o finanțare de la Ministerul Afacerilor Externe al Republicii Ungaria, care ne-a alocat suma necesară pentru curățarea și restaurarea monumentului. Este vorba de o sumă de cinci milioane de forinți, care va acoperi absolut toate costurile, de la refacerea soclului, realizarea schelelor, curățarea statuii etc.”, a spus acesta.

Matei Corvin, împărţit de români şi maghiari

Statuia regelui maghiar Matei Corvin, din Piaţa Unirii, a fost reabilitată între anii 2010 şi 2011, fiind inaugurată pe 2 aprilie 2011, de către societatea sibiană Concefa. Costurile au fost suportate în proporţii egale de către statul român şi cel maghiar. De altfel, maghiarii au făcut chiar exces de zel, trimiţând mai mulţi bani decât au fost până la urmă cheltuiţi, astfel că aleşii locali din Cluj le-au trimis înapoi 19.000 de euro. Costurile totale ale lucrărilor s-au apropiat de 760.000 de euro.

Nici acest grup statuar nu a scăpat de umbra conflictului interetnic. După inaugurarea statuii, românii au reclamat faptul că plăcuţa cu citatul din Nicolae Iorga a dispărut de pe soclul statuii. De altfel, povestea plăcuţei este una interesantă. În 1919, grupul statuar a fost la un pas să fie mutat, deoarece se considera că este o relicvă a naţionalismului maghiar, dar istoricul Nicolae Iorga a venit cu ideea amplasării unei plăcuţe trilingve pentru a evidenţia originea română a regelui Matia. În 1940 inscripţia lui Nicolae Iorga a fost îndepărtată, iar, în 1992, primarul Gheorghe Funar a decis reamplasarea ei. În 2010, cu ocazia restaurării statuii, plăcuţa a fost îndepărtată, fiind repusă în mai 2011 de fostul primar Sorin Apostu, care s-a ales cu plângere penală pentru amplasarea plăcuţei fără autorizaţie.

Mihai Viteazu trebuia să-l „neutralizeze” pe Matei Corvin

Într-un articol publicat în revista Historia, Dan Gîju arată cum a ajuns Mihai Viteazul să aibă o statuie în Cluj-Napoca. Generalul Ion Coman, care în 1976 se afla în fruntea armatei române, a relatat faptul că, inițial, macheta acestei statui intrase în competiție pentru Alba Iulia, urmând să fie amplasată lângă Sala Unirii. Nicolae Ceaușescu intervenit, și i-a dat câștig de cauză lui Oscar Han, care ajunsese la o vârstă destul de înaintată și exista probabilitatea ca aceea să fie ultima lui lucrare reprezentativă. Astfel că în 1968, la Alba Iulia, în fața Palatului princiar, cu ocazia semicentenarului unirii Transilvaniei cu România, nu a fost dezvelită statuia propusă de Marius Butunoiu, ci Statuia ecvestră a lui Mihai Viteazul din Alba Iulia, realizată de sculptorul Oscar Han.

Pentru că Butunoiu ajunsese într-un stadiu destul de avansat cu lucrarea, tot Ceaușescu a propus, în compensație, ca acest al doilea «Mihai Viteazul» să fie amplasat fie la Călugăreni, unde Sinan Pașa a fost trântit de pe cal, fie la Șelimbăr, de unde, mai apoi, Mihai Viteazul a pornit spre Alba Iulia. După ce s-a dezbătut mult această alternativă, până la urmă, Ceaușescu s-a hotărât ca statuia să fie ridicată la Cluj, deoarece aducea un plus de istorie românească acolo, cu speranța nemărturisită că Mihai Viteazul îl va neutraliza, în planul imaginii, pe Matei Corvin, reprezentat în Ansamblul monumental Matei Corvin.

Tripleţii Sfântului Gheorghe: Cluj-Budapesta-Praga

Statuia Sfântului Gheorghe ucigând balaurul de la Cluj este de fapt o copie din 1904, după o statuie realizată în 1373 de doi sculptori clujeni, Martin şi Gheorghe. Cel care a comandat statuia a fost împăratul german Carol al IV-lea, totodată rege al Boemiei, care a amplasat-o la castelul său din Praga. În 1904 au fost executate două copii ale celebrei statui, una fiind amplasata la Budapesta, în apropierea Bastionului Croitorilor, cealaltă la Cluj, în Piaţa Sfântul Gheorghe, actualmente Lucian Blaga.

Diana Gabor