Escrocheriile comise de fraţii Săvan pentru Palatul din Centrul Dejului

Politicienii isteţi ai judeţului Cluj au reuşit să obţină averi fabuloase după căderea regimului comunist. Indivizi simpatizanţi sau cu acte în regulă pe PSD Dej şi-au ridicat afaceri bănoase prin abuzuri şi interpretări legale după bunul plac. Acesta este cazul şi fraţilor Săvan de la Dej, în special al lui Emil. De la intervenţii pe retrocedări, ocupare abuzivă a imobilelor, construcţii fără autorizaţii sau insolvenţe măsluite, Emil Săvan le-a comis pe toate.

Emil Săvan s-a infiltrat, de-a lungul timpului, într-o serie de afaceri care i-au pus pe tavă mai multe imobile din centrul Dejului. Prin intermediul a două societăţi foste comuniste, SC Metex SA şi  SC Alpa SA, Săvan a reuşit să pună mână pe….  imobile extrem de valoroase din centrul municipiului Dej. Pentru o perioadă, director la SC Metex a fost Corina Boca, cumnata fostului ministru de interne Ioan Rus. La SC Alpa, SA acţionar majoritar (peste 95% din pachetul de acţiuni) era SC Sompan SA, firmă administrată de pesedistul Emil Săvan, unul dintre principalii finanţatori de campanie ai actualului primar al municipiului Dej, Morar Costan, membru PSD. Influenţa de care se bucură Săvan este alimentată şi de relaţia de prietenie pe care o are cu doi dintre fraţii Itu din Dej. Dacă unul este deputat, ceilalţi doi fraţi au preferat să se axeze pe afaceri. De numele fraţilor Itu se leagă şi problemele cu care combinatul de celuloză şi hârtie SC Someş Dej s-a confruntat până acum.

Numeroasele societăţi comerciale administrate sau  deţinute de fraţii Săvan par a  se încadra în categoria celor vizate de controale : „ patroni bogaţi cu firme sărace”  sau „ firme suveică, firme de familie sau de grup cu comportament fiscal discutabil

E, probabil, vorba de grup infracţional organizat, sau chiar de mafie imobiliară  -în sensul ei din dex, acela  de „grup de indivizi cu preocupări ilicite”, cu tot ceea ce presupune ea în practica românească încă de la apariţia Legilor reparatorii ale proprietăţii.

Bijuteria din centrul Dejului însuşită printr-o operaţiune fulger

Unul dintre cele mai concrete exemple o reprezintă un palat construit în a doua jumătate a secolului XVIII. Imobilul situat în Dej, pe strada 1 Mai nr. 1 colţ cu Piaţa Bobîlna nr.18, este compus din parter şi etaj în suprafaţă de 2400 mp ( birouri, spaţii comerciale, restaurant şi grădină de vară). Este, probabil, cel mai mare şi mai frumos din oraş, situat vis-a-vis de Primărie, din aceste motive şi foarte râvnit, una din tranzacţii având loc în 1925- aşa cum este consemnat în Monitorul Oficial  de atunci. Unii îl numeau chiar  „palat”. Franciscanii susţin că a fost construit imediat după anul 1700.

Din 1938 a avut 6 proprietari: fraţii Liviu şi Iuliu Micşa, Munteanu Victor, Mihuţiu Alexa, Pop Valeriu şi Cureu Ioan, toţi intelectuali. Imobilul a fost preluat fără titlu de statul comunist. La data preluării, figura ca locuinţă. După apariţia legilor reparatorii ale proprietăţii urmaşii au revendicat întreg imobilul, fiecare pentru cotele corespunzătoare, întâi prin comisia de retrocedare apoi şi în instanţă.Pentru cota lui Pop Valeriu a şi fost obţinută o sentinţă irevocabilă în 1997.A întâmpinat însă dificultăţi la punerea ei in act.Procesele celorlalţi au trenat ani de zile. In schimb,  după un proces de doar 21 de zile (în februarie 1998),  în care nici unul din proprietari nu este citat, SC  Alpa SA şi SC Metex SA se intabulează în Cartea Funciară 15209 colectiv  şi deschid coli noi pentru fiecare. Prin această mişcare abilă foştii şi adevăraţii proprietari dispar pur şi simplu din cărţile funciare.

Ani grei de procese pierdute de Alpa, dar Săvan nu pleacă

Moştenitorii proprietarilor s-au luptat prin procese, ce s-au întins pe mai mulţi ani, pentru a-şi recupera bunul cuvenit.

După 7 ani  de procese, urmaşii lui Iuliu şi Liviu Micşa, obţin Sentinţa 1294/2004, titlurile tuturor SC-urilor din imobil sunt anulate (la fel înstrăinările succesive), ½ din imobil este restituit în natură ( ¼  îi revine lui Stana Sevianu, fratelui acesteia şi celor doi nepoti, iar ¼ vărului din Germania), se dispune redeschiderea vechiului CF şi intabularea urmaşilor legali. Sentinţa devine  irevocabilă 2006 . Contestaţia în anulare depusă de SC Alpa SA este respinsă  în acelaşi an iar  acţiunile de revizuire  în 2008.

În 2006, pentru cealaltă jumătate, urmaşiicelorlalţi proprietari obţin dispoziţii de restituire in natură, astfel încât întregul imobil este restituit adevăraţilor proprietari. Contestaţia dispoziţiilor  de către SC Alpa SA este respinsă irevocabil  în aprilie 2011.

„Într-un stat de drept,  cei care au pierdut s-ar fi  retras”

Afirmaţia nu ne aparţine nouă, ci a moştenitoarei încă în viaţă şi care încă se luptă în procese împotriva fraţilor Săvan, doamna Stana Sevianu (urmaşă a intelectualului Liviu Micşa)

„În România, S.C. ALPA S.A., Metex  şi încă 2 SC-uri au folosit în continuare imobilul, refuzând evacuarea şi plata cotei din chirie care ni se cuvenea în calitate de  proprietari legali şi tabulari, s-au considerat în continuare proprietare ale imobilului ŞI NE-AU HĂRŢUIT FĂRĂ ÎNCETARE. În încercarea disperată de a-şi menţine privilegiile şi a obţine profit din exploatarea unui imobil ce nu le aparţine, folosind cu rea credinţă  drepturile procedurale au introdus acţiuni peste acţiuni, la toate instanţele, pozând în victime, uzând şi abuzînd de ”dreptul la justiţie”, invocând „caracterul sacru al proprietăţii” şi „drepturile omului”,  reluând aceleaşi şi aceleaşi motive, respinse de zeci de complete de judecată, încercând  prin tertipuri să prelungească la nesfîrşit finalizarea cauzelor, consumând timpul  magistraţilor, timpul, sănătatea şi banii noştri.

Urmaşii celor deposedaţi au ieşit din comunism vlăguiţi şi speriaţi. Puţini şi-au permis un avocat bun în procesele de retrocedare. Mulţi au cedat nervos.  Mulţi dintre urmaşii celor şase proprietari au murit în cursul luptei (inclusiv mama şi sora noastră). Noi am reuşit, printr-o luptă dramatică, să facem o breşă, să cîştigăm în justiţie.

Mă bucur că am rezistat, reaprinzând speranţa şi pentru alţii. O întrebare însă, retorică:  cine şi ce plăteşte pentru stress-ul uriaş de la procese? Cum se pot recupera momentele nenumărate în care în loc să citim o carte-de filozofie, teologie sau poezie- am fost nevoiţi să căutăm soluţii juridice? Iar în loc să scriem un eseu, am fost obligaţi să redactăm un memoriu? Ce plată s-ar putea da pentru umilinţa pe care am suportat-o timp de două decenii ??? (reamintim că prima cerere  privind recuperarea  bunului familiei noastre a fost depusă în anul 1996 !)” declară aceasta.

Bani încasaţi de Săvan prin utilizarea imobilului

În toată această perioadă Palatul a fost închiriat pe părţi la diferite societăţi ce şi-au desfăşurat activitatea acolo. Deşi nu era de drept a lui, Emil Săvan a continuat contractele de închiriere cu firmele respective, încasând pe Alpa SA chirii lunare de la aceştia, bani ce s-ar fi cuvenit moştenitorilor ce şi-au câştigat dreptul în instanţă.

Pentru această perioadă, urmaşii au acţionat în instanţă Alpa SA pentru a-şi recupera prejudiciul suferit, în toamna lui 2006. Pentru că nu au reuşit pe cale civilă, în 2013 au  cerut începerea procedurii de insolvenţă. Despre acest dosar care are o poveste fulminantă ce îl afişează pe Săvan atât ca şi creditor cât şi ca debitor, creanţe fictive şi planuri de reorganizare fanteziste, urmăriţi în ediţia următoare(cu precizarea că nici prin această procedură specială nu au reuşit să-şi obţină drepturile, fiind, practic, obligaţi să recurgă la ultima soluţie:plângere penală).