Proiect Cluj a publicat pe site-ul propriu o analiza care urmareste performanta administratiei municipiului Cluj-Napoca in atragerea si gestionarea finantarilor nerambursabile, in cadrul exercitiului financiar 2007-2013.
Perceptia publica asupra acestui subiect a fost deformata de anunturi bombastice cu privire la propuneri de proiect precum Cluj Innovation City. In spate scenei publice se desfasoara insa o imagine dominata de incompetenta, ce plaseaza Clujul pe un loc mediocru in competitia atragerii banilor europeni.
In aceasta analiza, am folosit informatii furnizate de autoritatile competente pentru gestionarea programelor cu finantare europeana in Romania, precum si informatii prezente pe site-ul municipalitatii.
Fondurile europene alocate Romaniei, pentru perioada 2007-2013, sustin proiecte care se deruleaza pana in anul 2015 inclusiv. Administratiile locale au acces la aceste fonduri prin intermediul mai multor programe operationale, insa majoritatea proiectelor sunt finantate prin Programul Operational Regional.
Clujul a fost desemnat pol de crestere regional, alaturi de alte 6 localitati: Iasi, Constanta, Ploiesti, Craiova, Timisoara, Brasov. Polilor de crestere le este rezervata in cadrul POR, la nivelul fiecarei regiuni, o linie de finantare dedicata, respectiv Domeniul Major de Interventie 1.1 Planuri integrate de Dezvoltare Urbana – Poli de crestere.
La nivelul regiunii Nord-Vest pe DMI 1.1 sunt alocati 82.41 mil EUR, reprezentand aprox. 15% din alocatia POR pentru regiunea NV, pentru care nu exista o competitie propriu-zisa, banii fiind practic rezervati polului de crestere Cluj-Napoca. Celelalte localitati din regiune nu au aceasta facilitate, sumele totale alocate pentru aceste centre secundare (poli de dezvoltare, centre urbane) fiind mai mici decat alocatia totala pentru polul de crestere Cluj-Napoca. De la bun inceput mun. Cluj-Napoca a pornit in aceasta cursa cu un avantaj consistent.
Performanta administrativa in acest domeniu poate fi evaluate pe baza mai multor indicatori cantitativi si calitativi.
Exemple de indicatori cantitativi:
- Valoare totala contractata / Bugetul total al proiectelor contractate: contine cheltuielile agregate ale tuturor proiectelor contractate, sustinute atat din contributia proprie a municipalitatii cat si din fonduri nerambursabile; valoarea totala a proiectelor contractate raportata la populatia localitatii, evidentiaza eficienta in atragerea surselor si reprezinta un instrument util de comparatie intre localitati, luand in calcul diferentele de marime
- Finantare nerambursabila contractata: reprezinta suma totala a finantarii nerambursabile disponibile pentru proiectele contractate;
- Finantare nerambursabila absorbita efectiv: reprezinta suma cererilor de plata aprobate de catre autoritati la un moment dat; gradul de absorbtie poate fi calculat raportand finantarile platite (aprobate la plata) la finantarile contractate.
Exemple de indicatori calitativi:
- Corelarea cu documente de planificare strategica: capacitatea administratiei de a incadra proiectele intr-o strategie cuprinzatoare si riguroasa de dezvoltare urbana, care sa adreseze corect nevoile de dezvoltare ale comunitatii;
- Calitatea implementarii: se refera la capacitata de a atinge rezultatele previzionate in timpul planificat si in parametrii financiari stabiliti.
Principala sursa de finantare nerambursabila pentru municipiul Cluj-Napoca este Programul Operational Regional (POR).
Valoare totala a proiectelor contractate prin POR de catre mun. Cluj Napoca este de aprox. 584 mil. RON, din care:
- DMI 1.1 Poli de crestere: 521,7 mil RON
- DMI 1.2 Sprijinirea investitiilor in eficienta energetica a blocurilor de locuinte: 29 mil RON
- DMI 3.1 Reabilitarea / modernizarea / echiparea infrastructurii serviciilor de sanatate: 32,3 mil RON
- DMI 5.3 Promovarea potentialului turistic si crearea infrastructurii necesare, in scopul cresterii atractivitatii Romaniei ca destinatie turistica: 1,03 mil RON
Valoarea totala a finantarilor aferente proiectelor contractate este de 401 mil RON (conform centralizarilor AMPOR din 10.10.2014).
Sumele totale rambursate catre Primaria Cluj in perioada de la lansarea programului in 2007 pana in Sep 2014 sunt in valoare de de aprox 167 mil RON, inclusiv TVA (date publicate de AMPOR).
Trebuie mentionat, ca la o valoare totala contractata de 653 mil RON, aferenta DMI 1.1 pe regiunea NV, Primaria Cluj-Napoca a contractat 521,7 mil RON, restul sumei fiind contractata de catre Consiliul Judetean Cluj, pentru obiective realizate in zone metropolitana Cluj ( de ex. extinderea parcurilor TETAROM), insa pentru care primaria nu are nici responsabilitati, nici merite deosebite.
Aditional primaria Cluj a mai implementat un proiect in valoare de 6,75 mil RON, finantat prin POSCCE, cu o suma nerambursabula de 5,75 mil RON, iar prin Directia de Asistenta Sociala, un proiect in valoare de 16,3 mil RON, finantat prin POSDRU.
Primaria a mai publicat detalii cu privire la o serie de proiecte mai mici in care este partner secundar si care nu beneficiaza de un buget semnificativ. Alte proiecte, finantate prin Programul de Cooperare Elvetiano-Roman sunt inca la nivel de propunere si studii.
n acest moment putem, pe bune dreptate, sa constatam esecul Primariei Cluj in a maximiza beneficiile fondurilor europene. Esecul este atat unul cantitativ, reflectat in performanta mediocra fata de alti actori administrativi si institutionali, cat si unul calitativ datorita impactului mediocru al acestor investitii asupra dezvoltarii municipiului si a zonei sale metropolitane.
Peste toate acestea atarna amenintarea intarzierii proiectelor si a pierderii finantarilor nerambursabile, datorita ritmului lent de implementare. Transparenta in privinta situatiei acestor proiecte este minima, ceea ce ne face sa credem ca gunoiul este ascuns sub pres.
Esecul este cu atat mai mare cu cat mun. Cluj-Napoca, a avut o linie de finantare practic garantata, reprezentand un procent semnificativ din alocarea POR pentru regiunea NV.
Cauzele sunt interne si pur administrative, datorita lipsei unei orientari strategice autentice si a unui management operational defectuos. Nu in ultimul rand, politizarea aparatului administrativ, cu membri din camarila de partid, a subordonat utilizarea fondurilor unor interese partinice si a vidat administratia de competentele necesare pentru un proces administrativ eficient.
Dincolo de toate acestea, raman in urma oportunitatile risipite pentru dezvoltarea Clujului.
