Este o mare dispută în spațiul public privind pensiile speciale. Premeditat, cineva încercă să pună semnul egal între aceste pensii, într-adevăr speciale și pensiile militare. Este o mare eroare, fiindcă între cele două sisteme de pensie există o deosebire uriașă ca de la cer la pământ. În primul rând din simplul motiv că pensiile militare nu sunt un produs magic, ele au multe elemente asemănătoare celor din sistemul public și sunt similare celorlalte armate din țările membre NATO.
Pensiile speciale rămân un subiect de controversă în societatea românească, iar cineva, premeditat, diabolic, încearcă să le bage în aceeași oală și pe cele militare. Conform unor date statistice de ultimă oră, în România există peste 9.000 de persoane care primesc pensii speciale, judecători, dar și procurori, despre care în mod greșit se susține că sunt magistrați, de fapt ei fiind parte a puterii executive, acuzatori ai statului, justiția fiind înfăptuită exclusiv de judecători.
Conform acelorași date, cheltuielile cu pensiile speciale, unde în mod greșit, dar premeditat, cineva plasează și pensiile militare, se ridică la circa 7 miliarde de lei pe an, amestecând de-a valma 76.000 de pensionari M.Ap.N, cam tot pe atâția pensionari MAI, poliție, jandarmi, ISU, dar și cei proveniți din SRI, SIE, STS, SPP și sistemul penitienciar.
Această dispută durează de mai mult de 10 ani, din perioada regimului de tristă amintire Băsescu-Boc, când au fost tăiate în mod brutal și absolut nejustificat salariile și pensiile. Disputa continuă și în prezent și este întoarsă pe toate părțile: motivele pentru care militarii au un sistem separat de cel public pentru calculul și gestionarea pensiilor, dacă este corect sau nu, sau ce au făcut ei pentru țară și în ce războaie au luptat pentru a merita așa pensii.
Trebuie subliniat un adevăr la îndemâna oricărui om de bună credință din această țară: militarii nu primesc pensii speciale, militarii primesc pensii militare de stat.
Militarul, o viață de constrângeri severe și interdicții
Sistemul pensiilor militare de stat a fost instituit în România acum aproape 160 de ani, de Alexandru Ioan Cuza și păstrat aproape neschimbat până astăzi.
Statutul de personal militar presupune de la început că un militar acceptă constrângerile, limitările pe care le are în timpul carierei sale, 24 din 24 de ore în slujba societății, a oamenilor, cu un preț rezonabil, el primește soldă pentru ceea ce face în timpul serviciului activ și primește pensie militară de stat la finalul carierei.
Că vrem să recunoaștem sau nu vrem, acestea sunt regulile jocului, sau ale contractului, stabilite din momentul în care o persoană alege să urmeze o cariera militară. O îndeletnicire, ocupație, sau meserie care nu poate fi comparată cu un job din viața civilă.
La început de carieră fiecare militar din oricare structură militară sau asimilată depune un jurământ față de țară, statul își asumă că îi va plăti o soldă și o pensie militară la sfârșitul carierei. Alăturarea pensiilor militare cu pensiile speciale, din orice unghi s-ar privi lucrurile, pare un lucru extrem de greșit, cu implicații pe termen lung asupra siguranței naționale.
Majoritatea contestatarilor și opozanților sistemului pensiilor militare folosesc ca argument forte riscurile la care s-ar supune mai mult sau mai puțin militarii pe timpul carierei militare. Nu puține sunt părerile care spun că pensiile militare s-ar justifica cel mult pentru militarii care luptă în teatrele de operații, nu și pentru cei care nu participă la astfel de misiuni.
Prin jurământului pe care îl depune, militarul se angajează să-și sacrifice viața în exercitarea îndatoririlor de apărare a țării. Este evident că unii dintre militari se supun mai multor pericole decât alții, dar rămâne de văzut cum s-ar putea cuantifica în mod obiectiv aceste diferențe.
Mergând pe această logică ar putea apărea în spațiul public discuții despre pensii diferite pentru medicii, de exemplu, care fac operații riscante față de cei care se ocupă doar cu prescrierea rețetelor.
Pe aceeași linie de logică păguboasă ar putea fi diferențiată importanța muncii și implicit a drepturilor de pensie pentru actori în funcție de rolurile jucate de-a lungul carierei, a profesorilor în funcție de rezultatele obținute de elevi, a compozitorilor în funcție de popularitatea creațiilor muzicale, a sportivilor în funcție de complexitatea disciplinei la care au obținut medalii.
Iar această cuantificare ar putea fi aplicată tuturor profesiilor din România. Din start este sortită eșecului și este nedrept în același timp să alcătuim un clasament al importanței și valorii profesiile și ocupațiile. Practic toate profesiile sunt importante și trebuie respectate.
La dispoziția statului 24 de ore din 24
Conform unor date statistice de ultimă oră, numărul de militari rotiți în misiunile executate de M.Ap.N în teatrele de operații, în ultimii 30 de ani, depășește 50.000 de persoane. Într-un număr mai mic, dar semnificativ sunt cadrele MAI, jandarmi, polițiști, SRI, SIE, SPP care participă la asemenea gen de misiuni.
A trecut mult timp de când participarea la aceste misiuni în teatrele de operații să nu mai fie pe bază de voluntariat, ci a devenit obligație de serviciu. Pe cale de logică, numărul militarilor trimiși în misiuni peste hotare va fi din ce în ce mai mare.
Nu trebuie de asemenea uitat faptul că multe dintre acțiunile și misiunile desfășurate pe teritoriul național implică riscuri la fel de mari, operarea aeronavelor militare, însușirea tehnicilor de parașutare pentru militarii din forțele speciale, tragerile de luptă cu toate categoriile de armament, operațiunile executate cu materiale explozive, manipularea unor substanțe cu grad înalt de toxicitate și lista ar putea continua.
Și nu în ultimul rând, un fapt poate mai puțin cunoscut, după trecerea în rezervă, militarii rămân, conform legii, cu obligații militare până la împlinirea vârstei la care se trec în retragere și sunt scoși din evidențele armatei.
Un alt argument prin care se legitimează sistemul pensiilor militare ține de drepturile și libertățile fundamentale care sunt restrânse sau chiar interzise pentru militarii în activitate. Militarilor le este restricționat dreptul la muncă, să participe direct la administrarea sau conducerea unor organizații sau societăți comerciale, dreptul la grevă, dreptul de a fi ales, libertatea întrunirilor, libera circulație, precum și libertatea de exprimare.
Altfel spus, militarii se află la dispoziție 24 de ore din 24. Ei pot fi chemați oricând de la domiciliu sau din timpul liber pentru îndeplinirea sarcinilor și misiunilor încredințate, pot fi solicitați să intervină în sprijinul autorităților locale și centrale pentru limitarea efectelor calamităților naturale sau vremii nefavorabile, sunt dislocați pe perioade lungi în poligoane și facilități de pregătire și instruire, fără a primi drepturi salariale suplimentare și fără posibilitatea de a refuza aceste sarcini.
De altfel, refuzul de a executa un ordin legal, precum și insubordonarea reprezintă pentru militari infracțiuni pedepsite de Codul Penal.
Și militarii plătesc contribuțiile la stat! Diferă doar modul de calcul
Cei care exacerbează deliberat această dispută, lasă să plutească o confuzie care se induce atunci când se discută despre pensiile din sistemul public bazate pe principiul contributivității și pensiile militare de stat.
Criminal, premeditat, cineva lasă să se înțeleagă că militarii nu ar contribui pe timpul carierei lor la bugetul statului, fie nu ar plăti taxe și impozite, fie acestea ar fi mai mici decât în cazul altor categorii profesionale. Fals și greșit, în același timp! Veniturile pe care militarii le obțin din solde, sunt impozitate absolut identic ca în cazul oricărui salariat din sistemul public, ei plătind pentru contribuția la pensii dar și pentru asigurările la sănătate.
Bine, bine, ar putea spune cineva, dar totuși de ce există diferența dintre pensiile din sistemul public și cele militare de stat? Fără nicio mare filozofie, diferența rezultă din modul de calcul.
Dacă în sistemul public, algoritmul sau baza de calcul pe baza căruia se stabilește cuantumul pensiei pune în relație punctajul mediu anual, calculat pe baza întregului stagiu de cotizare din perioada activității, cu punctul de pensie stabilit de Guvern, pensiile militare de stat, având în vedere constrângerile și limitările pe care le suportă de-a lungul carierei, au ca bază de calcul media tuturor veniturilor brute realizate în 6 luni consecutive, din ultimii 5 ani de activitate.
Absolut identic cu marea majoritate a țărilor NATO, deși unele folosesc drept bază de calcul pentru pensia militară de serviciu ultimul salariu din ultima lună de activitate, înainte de trecerea în rezervă.
Este evident faptul că această diferență de mod de calcul stă la originea tuturor atacurilor care au fost declanșate la adresa pensionarilor din sistemul național de apărare de către fostul președinte Băsescu, în al doilea mandat al acestuia, când era conștient că nu mai are ce pierde.
Sunt cunoscute de-a lungul timpului epitetele la adresa pensionarilor militari, ”beneficiari de pensii nesimțite”, ”pensii speciale” sau ”pensii nemeritate” și atacurile care revin periodic în dezbaterea publică.
Bineînțeles au fost și acuzații pertinente. Au fost perioade când din sistemul militar s-a ieșit la pensie la vârsta de 40 de ani, dar nu din vina celor pensionați, ci, sub presiuni externe, armata a trebuit să fie redusă la ceea ce avem astăzi. Sub nici o formă acei pensionari militari nu au primit pensii exorbitante de zeci de mii de lei.
În prezent, conform Legii nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, vârsta standard de pensionare pentru limită de vârstă a personalului din sistemul național de apărare, M.Ap.N, MAI, SRI, SIE, SPP, STS, precum și sistemul penitenciar, este stabilită în funcție de anul nașterii celor care trec în rezervă, pornind de la 56 de ani și trei luni, pentru cei născuți în luna octombrie 1959, și care crește progresiv, conform unei anexe care face parte din lege, până la de 60 de ani, pentru cei născuți după luna ianuarie 1970.
Această limită poate fi redusă pentru perioada în care militarii și-au desfășurat activitatea în condiții de muncă deosebite, speciale sau alte condiții – personal aeronavigant, personal ambarcat, parașutiști, sau alte categorii de persoane – a căror activitate se desfășoară în condițiile menționate cu perioade corespunzătoare.
Reducerea vârstei standard de pensionare nu poate fi mai mare de 13 ani. Prin aplicarea acestor reduceri, vârsta standard de pensionare nu poate fi mai mică de 45 de ani, pentru aceste categorii de personal militar.
Metodologia este asemănătoare cu cea din sistemul public de pensii, care are prevederi similare pentru reducerea vârstei standard de pensionare pentru anumite categorii profesionale: piloți, personal care lucrează în condiții de risc radiologic, chimic, anumite categorii de personal artistic, mineri.
Există bineînțeles această categorie de pensionari militari, care au trecut în rezervă înainte de împlinirea vârstei standard de pensionare, cei disponibilizați la sfârșitul anilor ‘90, prin efectele Ordonanței 7 din 1998, ca urmare a aplicării unui program de restructurare a armatei.
În urma acestor disponibilizări fără precedent, efectivele militare s-au redus masiv, de la o armată de peste 300.000 de oameni în 1990, la aproximativ 80.000 după anul 2000. Respectând adevărul, pensiile acestor militari sunt, în general, pensii militare de serviciu cu vechime incompletă, în cuantumuri reduse.
Pensia militară medie brută pentru vechime completă aflată în plata casei de pensii a M.Ap.N, dar și a celei a MAI este de circa 3.500 lei. În jur de 60% din numărul total de pensionari militari au pensiile sub această valoare medie.
Pensii mai mari au doar 6% dintre pensionarii militari, cuprinse între 7.000 și 10.000 de lei și aproximativ 2,6% depășesc pragul de 10.000 de lei lunar, majoritatea foști magistrați militari sau foști aviatori.
Care sunt câștigurile salariale ale militarilor
În prezent, începutul anului 2020, media salariilor pentru personalul din sistemul național de apărare este de 2.681 lei pentru locotenenți și gradele asimilate, inspector la MAI – între 3.200 și 5.400 lei pentru gradele de căpitan până la locotenent-colonel, 8.300 un colonel, 10.600 lei un general de brigadă, ajungându-se până la aproximativ 17.000 lei pentru generalii de patru stele. Pentru celelalte categorii de personal, soldele se înscriu între 1.900 și 6.000 lei pentru subofițeri și maiștri militari și între 1.700 și 3.800 de lei pentru soldații și gradații profesioniști.
Legea 223 din 2015, art. 4 spune că: “sistemul pensiilor militare de stat acoperă riscurile activității specifice sistemului de apărare, ordine publică și securitate națională, interzicerea sau restrângerea exercițiului unor drepturi și libertăți din Constituția României”.
Este evident că legiuitorul a motivat asigurarea acestui tratament pentru militari la trecerea în rezervă, compensarea riscurilor din timpul carierei militare și instituirea unor măsuri reparatorii în raport cu limitarea sau interzicerea unor drepturi fundamentale care sunt garantate pentru restul societății.
Doru Costin
In Romania cu cat muncesti mai mult si din greu ai „dreptul” sa traiesti de pe o luna pe alta chinuit. Cu cat impingi mai mult aerul ai o gramada de avantaje…..
Cei care au muncit ani de zile in agricultura au pensii de 600 ron,marea majoritate a muncitorilor au intre 1200-1800 ron asa ca nu vad un motiv sa dai pensii la militari de peste trei ori mari mari fata de restul pensionarilor,in conditiile in care multi au frecat menta in unitati
Asadar chiar n aveti un pic de rusine cu datele care le prezentati,in occident militarii iau cu 1.1-1.4 ori mai mult decat media deci nu de trei sau patru ori mai mult ca la noi
Nu mai vorbim de numarul mare de generali si amirali gloriosi ai armatei romane:)
Domnule Florin, va inteleg frustrarea, dar pana la un punct. Banuiesc ca ati citit si dvs articolul de mai sus, din care se pare ca ati retinut doar sumele platite militarilor, nu si restrictiile si indatoririle lor atata timp cat sunt activi. Am insa cateva intrebari, cand erati tanar de ce nu ati ales o cariera militara? Ce v-a impiedicat? Nu erati facut pentru asta? Nu faceati fata? Nu ati reusit sa intrati in sistem pentru ca nu erati in stare? Pentru ca in mod sigur aceste asa zise beneficii existau si atunci. De ce ati ales sa faceti altceva atunci? Daca ati ales altceva, nu credeti cumva ca nu aveti dreptul sa vorbiti despre lucruri pe care nu le intelegeti? Pe care nu le-ati trait? De cate ori ati vazut dvs ca si-au dat cu parerea militarii despre agricultori, medici, profesori sau orice alta categorie sociala? Niciodata. Eu sunt militar de 28 de ani. A fost alegerea mea. Am ales asta pentru ca mi-a placut, am putut si pentru ca am stiut ca dupa o viata de restrictii voi beneficia de niste drepturi. Altele decat cele din viata civila. Simplu. Nu pensia unui militar este mare, ci a dvs este mica. In loc sa tipati la cel care are mai mult ca dvs, mai bine tipati la cei care v-au dat mai putin dvs. Nu tipati in directia care trebuie domnule.
Bine punctat
Stimate domn,n am nimic impotriva ca va luati banii respectivi,sa fiti sanatosi sa va bucurati de ei in liniste.Nu din frustrare am scris mai sus ,ci din cauza numeroaselor articole aparute in presa care incearca sa va justifice veniturile respective,mai degraba indignati populatia cu pensile lor amarate cand vad ce venituri au alde oprea …, cei care au tras in romani la revolutie si alti tortionari
In rest sa ne rugam sa ramana americanii sa ne apere!
Cine va retine sa va faceti militar?
Anual raman sute de posturi libere deoarece nu se ingramadesc sa se inscrie la concurs
Stam pe margine si ne vaitam ca nu avem locuri de munca dar nici nu vrem sa ne asumam niste riscuri si sa ne supunem unor legi dure si sa muncim cam asta e
Participa la sondaje online platite
Sondajele valoreaza între 0.10€ si 2,5€ iar la inregistrare primesti bonus.
Inscrie-te aici http://bit.ly/31pLncZ
Asa e in viata…unii au constrangeri serioase altii au constrangeri la unitate la nani. Ar trebuie niste modificari, chiar daca lucrezi in cadrul armatei nu cred ca tre sa ai aceleasi provilegii ca militarii. Sa fii contabil si sa iesi la pensie la 43 ani…e o treaba. Apoi sa primesti/cumperi apartamente/case (pe buna dreptate) la preturi speciale care sa le dai in chirie (fara sa fi locuit acolo) sau sa le vinzi la pretul pietei (in cluj, in bukle etc) asta nu mai e corect, sorry. Toti avem constrangeri in viata asta asta e, mai grele sau mai usoare. Ni le asumam voluntar, nu ne pune nimeni pistolu la cap (poate cu mici exceptii). In caz de razboi, militar ori ba tot carne de tun ajungi…
Era sa uiti: deci neascultarea unui ordin e caz penal. Dar ofiterii aia la revolutie care au zis NU sa traga in oameni unde se incadreaza?!?
ă Civilule,
„Ştiu că ai fi vrut să fii ca mine şi, pentru că nu ai putut, acum, la pensie, vrei să fiu eu ca tine. Însă, nu se poate, pentru că noi am fost şi suntem diferiţi, aşa cum doi fraţi sunt diferiţi, chiar dacă au fost făcuţi de aceiaşi mamă şi din acelaşi tată şi chiar dacă se iubesc unul pe altul, ca fraţii.
Când am ales să mă înscriu la liceul militar, ştiam că voi avea parte atât de casă şi masă gratuite, cât şi de şcoală de cea mai bună calitate posibilă. La fel, ştiai şi tu acelaşi lucru. Faptul că nu ai venit să fii coleg cu mine de bancă înseamnă fie că nu ai vrut, în sensul că nu ţi-au trebuit nici gratuităţile şi nici învăţătura oferite de Armată, fie că nu ai putut, în sensul că nu ai avut meritele necesare pentru admitere. În niciuna dintre aceste două situaţii, nu ai însă cum să te compari cu mine şi să zici că am fost egali vreun moment. Dacă tu ai ales să mergi la un liceu mai bun şi să te pregăteşti pentru o viaţă mai îndestulată decât îmi promitea mie milităria, cinste ţie! Dacă ai rămas mai modest decât mine, asta este! Nu ai de ce să fii invidios. Nu ai putut mai mult.
Când am ales să merg la o şcoală militară, cum le zicea pe vremea aceea, ştiam că voi primi casă şi masă gratuite, dar şi o mică soldă, alături de instruirea necesară formării mele ca ofiţer. Mai ştiam că, pentru a avea studii superioare, va trebui să muncesc mai mult de cinci ani ca locotenent şi locotenent major, să cresc în ierarhia militară şi să îndeplinesc anumite condiţii profesionale care să mă califice pentru a studia în Academia Militară, cum îi zicea pe atunci instituţiei de învăţământ superior militar. Şi mai ştiam că prima mea soldă ca ofiţer va fi mai mare decât salariul mediu pe economie. La fel ştiai şi tu.
Dacă ai ales să nu fii coleg cu mine de pluton înşcoala militară, să facem împreună instrucţie de dimineaţa până seara iar, uneori, şi noaptea, şi să învăţăm meseria armelor la clasă, fie nu ai vrut, fie nu ai putut. Dacă ai ales să te pregăteşti în facultate sau într-o şcoală civilă care să îţi dea o meserie mai bună decât cea a armelor şi mai bine plătită, atunci cinste ţie! Dacă ai fi vrut să fii la fel de bine plătit ca mine dar nu ai îndeplinit condiţiile de pregătire, pentru că nu ai putut, atunci asta este! Nu ai de ce să fii invidios pe mine că eu am vrut şi am putut.
Când am ales să fiu ofiţer ştiam că nu voi putea fi şi soldat, în acelaşi timp. Am făcut şi eu instrucţia soldatului, la vremea mea, în şcoala militară, dar apoi am devenit comandant şi nu mai puteam fi, totodată, şi executant. La fel,ştiai şi tu că, dacă nu vei vrea sau nu vei putea să te faci ofiţer, va trebui să faci armata ca soldat, fiindcă aşa era pe vremea noastră. Deci, indiferent cât de grea sau de uşoară ţi-a fost armata pe care ai făcut-o ca soldat, indiferent dacă ai învăţat din serviciul militar ceva ce ţi-a fost de folos în viaţă sau doar a fost o etapă urâtă şi inutilă din existenţa ta, nu ai de ce să te compari cu mine, pentru că nu am fost egali. Eu eram comandantul iar tu subordonatul, pentru că aşa a fost şi este în armată. Iar tu ştiai asta dinainte de a ţi se întâmpla.
Când am jurat să îmi apăr Ţara chiar şi cu preţul vieţii, prin Ţară înţelegându-te şi pe tine, ştiam că bătea războiul la uşă, atât cel Rece, cât şi cel cald din Mediterană sau din Orientul Apropiat. La fel ştiai şi tu, dar nu ai venit lângă mine, să apărăm Ţara împreună, cu preţul vieţii. Ai rămas mai departe civil şi ai contat pe mine să mă ocup de treaba asta. Atunci parcă era bine că nu suntem egali. Şi, parcă, solda mea, ceva mai mare decât salariul mediu pe economie, nu era chiar atât de mare încât să plătească preţul vieţii tale. Pentru că, dacă era, ai fi venit lângă mine. Tot aşa, nu ai fi zis că am o soldă nesimţită atunci când am scos oameni de sub dărâmături, la cutremur, ori de sub ape, la inundaţii, cand zburam la 10.000 de metri in stratosfera, ziua si noaptea sau in largul Marii negre pe aprige furtuni, pe tanc sau pe afetul tunului … De altfel, nu am auzit pe nimeni să zică despre militari că au solde nesimţite. Pentru că nimeni nu vrea să îi supere pe militari, atâta vreme cât este nevoie de ei în societate şi ceea ce fac ei nu este la îndemâna oricui, fie că nu vor, fie că nu pot alţii să facă ce fac ei, militarii.
Însă, dragă civilule, când eu, ofiţerul, nu îţi mai sunt de folos, când am ieşit „la pensie”, se schimbă treaba! De noi, ăştia, pensionarii, nu mai ai nevoie, nu-i aşa? Şi, parcă, ne plăteşti prea degeaba o pensie nesimţită. Şi, în plus, ţi se pare că trăim cam mult după ce am ieşit la pensie, la o vârstă mult prea fragedă. Dacă eşti cinstit cu tine însuţi şi dacă ţi-a mai rămas un pic de ruşine din aia ancestrală, din care este alcătuit mortarul construcţiei societăţii româneşti, atunci poate te opreşti o clipă şi asupra acestui adevăr, că noi doi nu am fost, nu suntem şi nu vom putea fi niciodată egali, nici ca membri ai societăţii, nici ca pensionari. Cu cele mai bune gânduri,
Ofiţerul român în rezervă sau în retragere”
Domul ofiter, sa VA dea Dumnezeu sanatate. Nu ma intereseaza militaria, nu e pt toate lumea (ar fi culmea).
Totusi in caz de ceva (Doamne fereste) sunt convins ca nu scap (si atunci vom fi egali, sau poate nu, nefiind ofiter sau…?) ca de aia m-au intreabat unii la angajare de livret militar (ca sa stie). Poate nu am scris bine si imi cer scuze, dar vroiam sa zic ca in cadrul armatei sau care o fi, sunt niste oameni acolo care au BENEFICIILE MILITARIILOR (care SUNT ONESTE!!!) si nu e corect. Sa fi contabil si sa iesi la 43 ani la pensie?!? Apoi, repet din nou, sa aveti solda, pensie, casa etc, e foarte bine, MERITATI. As zice ca e mica solda si pensia daca ma intrebati. Dar pe de alta parte nu e corect ca unii sa primeasca apartamente care sa fie date in chirie sau vandute (nici macar nu sunt folosite de beneficiari, in mod direct) la pretul pietei dupa un timp. E fain sa iei ceva cu x si sa-l vinzi cu 2,3,4x – construite totusi si din taxele la care contribui si eu, un biet muritor de rand. Dar pana la urma asta e, viata nu e corecta tot timpul.
Cautand rusinea ancestrala, mi-am dat seama ca totusi, teoretic, suntem egali in fata legii! Desi nu cred.
Cu multa stima,
Un biet muritor de rand, CIVIL.
PS: asta e, nu ne trezim toti sa facem instructie, dar ne trezim la @5 dimineata (slava Domnului nu prea sambata si duminica) pana seara-dupa masa sa luam un salar. Poate acolo sus unde sunteti, cand va mai uitati la furnici, sa va mai aduceti aminte ca sunteti acolo si datorita noastra (binenteles si reciproca e valabila, desi bunicu meu saracu’ nu a fost militar de profesie…)
PS1: Oare armata cand o sa-si ceara scuze official pentru ce s-a intamplat in decembrie 1989?
De ce nu te-ai facut militar? Odata cu solda, restrictiile si limitarile, au venit si celelalte:apartamente,etc. Dar pe vremea aceea,toata lumea primea apartament daca avea un loc de munca.Ulterior statul democratic a considerat ca nu mai e necesar sa detii un apartament. In fata elgii suntem toti egali,doar ca daca vorbim de solde si pensii ,militari isi civilii sunt din legi diferite. De ce? Pentru militari tot civilii au facut legile.Dar nu toti civilii sunt capabili sa intre in viata militara.Asa ca sa lasam rusinea ancestrala,ca nu isi are rostul aici.
Armata nu are de ce sa isi ceara scuze pentru decembrie 89. A fost la fel o victima sau un calau la fel cu restul natiei.Si intre militari au fost victime asa cum si militarii au facut abuzuri. Nu poti raspunde in vremuri senine pentru ce ai facut in vremuri tulburi…..ar fi o judecata nedreapta.
Capitan (r) Marian Hetea (Cluj-Floresti), Colonel (r) Corneliu Banzaru (r) si cati au mai fost. OAMENI care in vremuri tulburi au gandit!
„Nu poti raspunde in vremuri senine pentru ce ai facut in vremuri tulburi…..ar fi o judecata nedreapta”: Bine a zis jurnalistu’ de la Cluj: „impuscatii ca nu sunt oameni”. Doamne fereste ce mentalitate.
Mai repet o data, tot ce primiti e legitim si meritati dar folositile voi, nu dat in chirie sau alte prostii cand alti militari nu au acces…
In fine, ne vedem in front cand incepe necazu’
@Ionuț
„Cautand rusinea ancestrala, mi-am dat seama ca totusi, teoretic, suntem egali in fata legii!”
Pai, tocmai asta e! Militarii nu sunt egali în fata legii cu civilii… Vezi drepturile și libertățile fundamentale pe care militarii nu le au, în comparație cu civilii… Pentru cei care mai aduceți argumentul de egalitate în fata legii… Recitiți, vă rog, articolul!
V- as vedea eu pe mulți „comentatori” cum ati fi după 20 de ani de ture de noapte si 24 de ore din 24 la dispozitie … unii chiar nu puteti intelege ca avem o gramada de restrictii .?
BRAVO! BRAVO! Excelent articolul!! Oanaliza foarte pertinenta si reala!
Actuala legislație trebuie modificată urgent. Trebuie modificat Art.3.(5) din Legea nr. 446/2006 privind pregătirea populaţiei pentru apărare, în sensul că art3.(5) trebuie să fie reformulat și să aibă următorul conținut:,, La declararea mobilizării și a stării de război sau la instituirea stării de asediu, îndeplinirea serviciului militar în calitate de militar în termen ori rezervist concentrat/mobilizat devine obligatorie pentru bărbații și femeile cu vârste cuprinse între 20 și 63 de ani, care îndeplinesc criteriile pentru a îndeplini serviciul militar. ” Astazi, obligatii militare au doar barbații cu vârste cuprinse între 20 si 35 de ani, militarii in activitate si pensionarii militari barbati si femei până la vârsta de 63 de ani. Așadar, în prezent, exista privilegii speciale pentru unii cetațeni de a nu avea obligatii militare la declararea stării de mobilizare sau de război.
DACĂ Secţiunea a 3-a ,,Interzicerea sau restrângerea exercițiului unor drepturi și libertăți” din Legea nr. 80/ 1995 privind statutul cadrelor militare, respectiv art.28 lit. a) b) c); art.29 lit.a) b) c) d) e) g) h); art.30 lit. a) b), va fi abrogată, precum și DACĂ art.3.(5) din Legea nr. 446/2006 privind pregătirea populației pentru apărare, va fi modificat și va avea următoarea formulare: ,, La declararea mobilizării și a stării de război sau la instituirea stării de asediu, îndeplinirea serviciului militar în calitate de militar în termen ori rezervist concentrat/mobilizat devine obligatorie pentru bărbații și femeile cu vârste cuprinse între 20 și 63 de ani, care îndeplinesc criteriile pentru a îndeplini serviciul militar. ”, ATUNCI ar exista un tratament egal cu privire la drepturille de pensie, pentru toți cetățenii, printr-o lege unică a pensiilor.
Însă, de ex., art.30 din Statutul cadrelor militare, se opune unui tratament egal cu al celorlalți cetățeni, cu privire la dreptul de contribuție individuală de asigurări sociale(fondul de pensii publice) din mai multe surse de venit, cu implicații grave dacă contributivitatea ar fi principiul aplicat pentru calculul pensiei unui militar. Ceilalți cetățeni au dreptul de a presta mai multe activități remunerate, independente, și astfel să contribuie la fondul public de pensii, la fondurile de pensii administrate privat, din mai multe surse de venit, pentru a avea un punctaj de pensie mai mare și implicit un cuantum al pensiei mărit. Militarilor le este interzis. Am prezentat un singur exemplu, dar dacă analizăm fiecare literă a articolelor enumerate mai sus, tabloul implicațiilor sociale defavorabile și a neegalității de șanse pentru militari este complet.
Având în vedere toate aceste aspecte, militarii activi/în rezervă/retragere ar fi discriminați grav dacă nu ar beneficia de o pensie de serviciu, în sensul că, pe de-o parte, le sunt restrânse exercițiul unor drepturi și libertăți din Constituția României care afectează grav cuantumul pensiei , pe de altă parte, le sunt impuse obligații militare după pensionare.
În concluzie, chiar CCR prin Decizia nr. 20/2000 a decis că INSTITUIREA PENSIEI DE SERVICIU PENTRU CADRELE MILITARE NU REPREZINTĂ UN PRIVILEGIU, CI ESTE JUSTIFICATĂ ÎN MOD OBIECTIV, EA CONSTITUIND O COMPENSAȚIE PARȚIALĂ A INCONVENIENTELOR CE REZULTĂ DIN RIGOAREA STATUTELOR SPECIALE CĂRORA TREBUIE SĂ LI SE SUPUNĂ MILITARII.
Legea nr. 446/2006 privind pregătirea populației pentru apărare, art.4, prevede că ,,Serviciul militar în rezervă” se îndeplinește în calitate de rezervist. Pensionarii militari sunt rezerviști operaționali cuprinși în planurile de mobilizare ale unităților militare . Astfel, un pensionar militar are obligații militare la declararea stării de mobilizare sau de război. Dar, are obligații militare și pe timp de pace, cum ar fi: Art 67.(1)Prezentarea la exercițiile de mobilizare, sau misiuni, pe o perioadă determinată ; Prezentarea la centrul militar pentru predarea livretului militar înainte de plecarea în străinătate, precum și ridicarea acestuia la înapoierea în țară; Prezentarea la data, ora și locul prevăzute în ordinul de chemare, pentru clarificarea situației militare ; etc. Obligațiile sunt supuse sancțiunii pentru nerespectarea lor. Toți ceilalți cetățeni pensionați, femeile, bărbații cu vârsta peste 35 de ani, nu au asemenea obligații militare. Și atunci întreb, cum putem fi egali din toate punctele de vedere în fața legii, nu doar din acelea care ne convin?! Răspunsul ni-l oferă CCR care a retinut că „principiul egalității în fața legii presupune instituirea unui tratament egal pentru situații care, în funcție de scopul urmarit, nu sunt diferite”. (Decizia nr. 135 din 5 noiembrie 1996). Foarte clar!
În concluzie, nu putem avea drepturi uniformizate de pensie, fără să avem și obligații militare uniformizate pentru toți cetățenii, activi sau pensionați, atât pe timp de pace cât și la declararea stării de mobilizare sau de război.
Un militar activ și în rezervă are obligația să își servească țara, chiar cu prețul vieții. După ce ai parcurs o carieră militară devii militar în rezervă și îndeplinești serviciul militar în rezervă. Calitatea de militar nu poate fi retrasă, gradul militar are conținut patrimonial. Militarul este militar până la moarte! Atât timp cât mai ai obligații, ai și drepturi. Pensia militară( existentă în toate statele lumii), implică obligații militare pensionarilor militari, la declararea stării de mobilizare sau de război, conform Legii nr. 446/2006, de unde și clasificarea acesteia ca fiind pensie de serviciu. Ceilalți cetățeni nu au o astfel de obligație specială după pensionare, nici măcar bărbații după vârsta de 35 de ani.
Oare ce este mai specială, pensia unui militar sau obligația pensionarului militar rezervist să moară (viața nu are echivalent pecuniar) conform Jurământului Militar depus?
Atât timp cât mai ai obligații, ai și drepturi.
Constatând că elementele care diferențiază regimul de pensionare al militarilor și al magistraților de regimul general al pensiilor asigură un tratament juridic specific celor două categorii de asigurați, CURTEA CONSTITUȚIONALĂ REȚINE CĂ INSTITUIREA PENSIEI DE SERVICIU PENTRU CADRELE MILITARE ȘI PENTRU MAGISTRAȚI NU REPREZINTĂ UN PRIVILEGIU, CI ESTE JUSTIFICATĂ ÎN MOD OBIECTIV, EA CONSTITUIND O COMPENSAȚIE PARȚIALĂ A INCONVENIENTELOR CE REZULTĂ DIN RIGOAREA STATUTELOR SPECIALE CĂRORA TREBUIE SĂ LI SE SUPUNĂ MILITARII ȘI MAGISTRAȚII.
Stimabile/ă, ca o lege sa fie JUSTA pentru toti cetatenii acesti tari, toti cetatenii acestei tari, indiferent de culoare, rasa, breaslă profesionala, religie etc. TREBUIE EGALIZATI in primul rand in privinta drepturilor si obligatiilor fundamentale, constitutionale si legislative. Si aici trebuie parcursi cativa pasi obligatorii. Dupa cum urmeaza:
1]. Toti cetatenii sa fie remunerati ori la ZILE CALENFDARISTICE, ori la ZILE LUCRATOARE. Nu cum este astazi, cand fraierii de militari au regim de sclavi, fiind remunerati la ZILE CALENDARISTICE, iar cetatenii civili fiind remunerati la ZILE LUCRATOARE. ATENTIE! Acest aspect influenteaza CONTRIBUTIVITATEA! Cum? Foarte simplu: civilii contribuie cu ora – lucreaza peste 8 ore, sambata sau duminica = salariu mai mare, contributie mai mare. Militarii lucreaza cam tot timpul peste 8 ore, sambata, duminica, noaptea etc. = acelasi salariu, aceeasi contributie!
Dar s-a intalnit hotul cu prostul de militar? Asa ca stimabile, daca vrei sistem unic de pensii, rezolva prima problema.
2]. Toti cetatenii sa aiba aceleasi interdictii si limitari de drepturi și libertăți cetățenești sau nici militarii sa nu mai aiba nicio interdictie si limitare de drepturi și libertăți cetățenești.
La punctul asta vă dau un exemplu! Si are lagatura cu contributia! Doamna croitoreasca are dreptul sa CONTRIBUIE din cate parti doreste? De exemplu – sa fie angajata – un venit si o contributie, sa aiba si magazin de haine – al doilea venit si a 2-a contributie, si seara sa danseze la cabaret – al 3-lea venit si a 3-a contributie. Are dreptul!
Dar, stimabile! De ce militarul in afara de serviciu de baza, NU are dreptul fundamental de a avea si magazin de haine, iar seara sa danseze la cabaret? Ca vrei TU asa – sa il IMPIEDICI sa contribuie, dar tii morțis sa aiba pensie contributiva?
Asa ca stimabile/ă, daca vrei sistem unic de pensii, rezolva si a 2-a problema.
3]. In ceea ce priveste interzicerea și limitarea drepturilor și libertăților cetățenești prevăzute în Constituția României, vezi ca militarii au multe(Secţiunea a 3-a ,,Interzicerea sau restrângerea exercițiului unor drepturi și libertăți” din Legea nr. 80/ 1995 privind statutul cadrelor militare, respectiv art.28 lit. a) b) c); art.29 lit.a) b) c) d) e) g) h); art.30 lit. a) b)! De exemplu sa NU faca parte din partide sau sa candideze la functii publice. Dar crezi ca unui militar îi strica sa ajunga ales local, parlamentar sau presedinte, obtinand astfel venituri mai mari, o contributie mai mare si o pensie mai mare?
Asa ca stimabile, daca vrei sistem unic de pensii, rezolva si a 3-a problema. Adica ori se interzice oricarui cetatean sa mai faca parte din partide si sa candideze la functii publice, ori au si militarii acelasi drept.
4]. Obligatii militare. Aici este durere! Ion civilul are pensie, Gheorghe militarul are pensie. Incepe razboiul si ca fapt divers, este extrem de aproape. Statul îl ia cu japca doar pe pensionarul militar Gheorghe si il trimite pe front, iar pe pensionarul civil Ion il doare in bască !
Asa ca stimabile/ă, daca vrei sistem unic de pensii, rezolva si a 4-a problema. Cum se rezolva? Foarte simplu! Ori niciun cadru militar NU mai are obligatii mlitare dupa pensionare, ori toti pensionarii, inclusiv femeile, au obligatii la razboi DUPA pensionare.
DUPA CE REZOLVI PROBLEME MENTIONATE, PUTEM TRECE IN SFARSIT SI LA UN SISTEM UNIC DE PENSII!
Vreți o țară ca afară? Toate obligatiile de natură salarială și de pensii asumate prin aderarea la NATO trebuie respectate!
PENSIONAREA CADRELOR MILITARE DIN STATELE membre NATO:
Turcia
– Ofiţeri inferiori: vârsta: 41-48; ani de serviciu: 20-30; pensia: 80-85% din cuantumul ultimului salariu;
– Ofiţeri superiori: vârsta: 41-52; ani de serviciu: 20-30; pensia: 80-85% din cuantumul ultimului salariu;
– Generali: vârsta: 60-65; ani de serviciu: 35-45; pensia: 80-85% din cuantumul ultimului
Italia
– Ofiţeri inferiori: vârsta: 45-55; ani de serviciu: 25-30; pensia: 80% din ultimul salariu brut;
– Ofiţeri superiori: vârsta: 45-55; ani de serviciu: 20-30; pensia: 80% din ultimul salariu brut;
– Generali: vârsta: 60-65; ani de serviciu: 35-45; pensia: 80% din ultimul salariu brut.
Ungaria
– Ofiţeri inferiori: vârsta: 45; pensia: 60% din ultimul salariu brut;
– Ofiţeri superiori: vârsta: 50; pensia: 60% din ultimul salariu brut;
– Generali: vârsta: 55; pensia: 60% din ultimul salariu brut.
Belgia
– Ofiţeri inferiori: vârsta: 51-52 ani; ani de serviciu: 20-30; pensie: 80% din ultimul salariu.
– Ofiţeri superiori: vârsta: 54-56 ani; ani de serviciu: 20-30; pensie: 80% din ultimul salariu.
– Generali: vârsta: 58-61; ani de serviciu: 25-35; pensie: 80% din ultimul salariu.
Franţa
– Ofiţeri inferiori: vârsta: 52 ani; ani de serviciu: 20-30; pensie: 75% din salariul de referinţă (bază ultimele 6 salarii);
– Ofiţeri superiori: vârsta: 52; ani de serviciu: 20-30; pensie: 75% din salariul de referinţă (bază ultimele 6 salarii);
– Generali: vârsta: 57-61; ani de serviciu: 25-35; pensie: 75% din salariul de referinţă (bază ultimele 6 salarii);
Germania
– Ofiţeri inferiori: vârsta: 52; ani de serviciu: 20-30; pensie: 75% din valoarea ultimei solde brute, indiferent de grad sau funcţie;
– Ofiţeri superiori: vârsta: 54-56; ani de serviciu: 20-30; pensie: 75% din valoarea ultimei solde brute, indiferent de grad sau funcţie;
– Generali: vârsta: 60-65; ani de serviciu: 35-45; pensie: 75% din valoarea ultimei solde brute, indiferent de grad sau funcţie;
Marea Britanie
– Personalul militar beneficiază de o legislaţie proprie privind pensiile diferită de cea care reglementează pensiile personalului civil;
– Militarii beneficiază de pensii militare de stat;
– Pentru a beneficia de pensie integrală, perioada de serviciu militar trebuie să fie de minim 30 de ani;
– Pensia se calculează pe baza celui mai mare salariu anual pe care militarul l-a primit în ultimii 3 ani de serviciu.
[Nota: Corelat cu materialul redactat, rezulta ca militarii britanici beneficiaza la pensie de 3,3% procent din cel mai mare salariu primit in ultimii 3 ani, pt. fiecare an in serviciul militar. In aceasta ipoteza, fara a avea certitudinea, rezulta ca britanicii au drept de pensie militara de cca. 60% din respectivul salariu pt. 18 ani de serviciu militar, iar pt. fiecare an in plus se adauga 3,3%].
Olanda
– Valoarea pensiei reprezintă ultimul salariu brut x 1,75% x numărul de ani de serviciu.
[Nota: Aici exista o inadvertenta. Rezulta ca in fapt, exista o legislatie separata fata de civili. In caz contrar, am ajunge la concluzia ca la toti olandezii pensia se calculeaza pe baza ultimului salariu brut x 1,75% x numărul de ani de serviciu, ceea ce nu poate fi real. Dupa cum stau lucrurile ar rezulta ca in Olanda militarii au de departe cele mai mari pensii fata de alti cetateni. In conditiile in care un colonel olandez are o solda lunara cuprinsa intre 8 000 si 10 000 de euro].
Polonia
– Ofiţeri inferiori: vârsta:50; ani de serviciu: 15; pensia: 75% din salariul din ultima lună (salariul net inclusiv sporurile);
– Ofiţeri superiori: vârsta: 55; ani de serviciu: 15; pensia: 75% din salariul din ultima lună (salariul net inclusiv sporurile);
– Generali: vârsta: 60; ani de serviciu: 15; pensia: 75% din salariul din ultima lună (salariul net inclusiv sporurile);
S.U.A.
– legislaţia privind pensiile militare este diferită de cea care reglementează pensiile civile;
– pensia se calculează în funcţie de anii şi lunile în serviciul militar, data trecerii în rezervă, categoria de forţe, modul de executare al serviciului militar şi baza de calcul, stabilită ca medie a salariilor cele mai mari în ordine descrescătoare primite în 36 de luni, oricare ar fi acestea, în decursul serviciului militar;
PENSIA MILITARA MEDIE IN UNELE STATE MEMBRE NATO
Pensionarul militar român are o pensie medie de 600 de euro, cea mai mică dintre pensiile de serviciu. În Ungaria, Cehia şi Polonia, pensia militară medie este dublă – 1200 de euro. Pentru toate celelalte ţări din NATO, pensia medie este 3.200 de euro, iar în SUA de 5.632 USD/lună
Aceasta este recunoștința socială pe care statul o acordă apărătorilor ei, Un stat slăbit , o țară distrusă de cei care fac politică de 30 de ani . Militarii nu au făcut politică , ei sunt doar sclavi în uniformă, datori să moară pentru binele vostru iar din păcate, unii, le scuipați mormintele.
Toti vor o tara ca afara…dar de unde :).
Decizia CCR nr. 20/2000 ”Curtea Constituțională constată, pe de altă parte, că reglementarea în vigoare a pensiei de serviciu pentru militari, ca și cea a pensiei de serviciu pentru magistrați, cu diferențele pe care această pensie le prezintă față de pensia comună de asigurări sociale, nu constituie o încălcare a principiului egalității cetățenilor în fața legii, principiu prevăzut de art. 16 alin. (1) din Constituție. Această constatare se bazează pe specificul comun al activității militarilor și magistraților, care, astfel cum a rezultat din analiza anterioară a dispozițiilor constituționale și legale aplicabile, impune celor două categorii profesionale obligații și interdicții severe, precum și riscuri sporite, ceea ce justifică în mod obiectiv și rezonabil o diferențiere a regimului juridic de pensionare față de regimul stabilit pentru alți asigurați care nu sunt supuși acelorași exigențe, restricții și riscuri.”
Adevărat, că sunt unele aberații, precum Anexa nr. 2 la H.G. 1294/2001 nedestinată publicității, prin care în MAI compartimentul resurse umane și nu numai beneficiază pe nedrept de aprox. 19 ani de încadrarea în condiții speciale de muncă (grupa I-a) 6 luni/an, care probabil în timp se va corecta, însă foloasele necuvenite ale celor care au beneficiat nu le va lua nimeni.
Ce parere aveti despre DISCRIMINARE creata MILITARILOR VETERANI, mai exact fostilor militari angajati trecuti in rezerva la varsta de 40 de ani (conf.Lg.384/2006.art.45), din motive neimputabile lor, care nu pot beneficia de scaderea grupei de munca din varsta standard de pensionare (conf.Lg.223/2015.art.21), cu toate ca au realizat vechimea in specialitate de 15 ani care se cere in legea pensiilor militare (Leg.223/2015.art16). De ce oare sunt bagati (militarii trecuti in rezerva) la art.19 la fel cu cei cu o vechime in specialitate de doar 10 ani care, normal, neavand vechimea in specialitate de 15 ani, nu pot beneficia altfel. O sa spuneti ca nu am realizat vechimea efectiva de 25 de ani la data trecerii in rezerva asa cum prevede legea (vechime efectiva care face referire la vechimea civila care vine in completare la vechimea militara la data trecerii in rezerva), de aceea stau si ma intreb: ce rost mai are vechimea in specialitate in cazul nostru si de ce noua nu ni se adauga la vechimea efectiva cumulata (conf.art.25.din Leg223/2015) atrat vechimea realizata anterior armatei (tinand cont ca am venit in armata prin transfer) la fel ca la cei in activitate, cat si vechimea realizata ulterior armatei cum ar fi somajul (de la trecerea in rezerva), vechimea realizata ulterior armatei asa cum li s-a adaugat si cadrelor militare care dupa trecerea in rezerva au putut cumula la vechimea efectiva si vechimea realizata in viata civila pana la intrarea in vigoare a Lg.223/2015 (conf.art.25). De ce lor se poate si noua nu? tinand cont ca am fost dati afara din sistem dupa 19 ani de armata (fiind participanti in teatre de operatii externe ca Afganistan si Irak), avand la data trecerii in rezerva, majoritatea dintre noi, o vechime efectiva de 23 ani (30-35 vechime efectiva la ora actuala) si nici nu am beneficiat de ordonante asa cum au beneficiat cadrele militare inclusiv pana in 2010 si nici de salarii compensatorii, pensie anticipata, pensie anticipata partial asa cum beneficiaza cei in activitate conform Lg.223/2015. Mai exact, se acorda un tratament discriminatoriu fostilor militari angajati, trecuti in rezerva la varsta de 40 de ani din motive neimputabile lor conf.Leg.384/2006.(art.45), fata de cei in activitate, cu privire la pensiile militare (Leg.223/2015.art.21), in care la vechimi egale in armata si in viata civila, cei in activitate beneficiaza de scaderea grupei de munca, iar cei in rezerva NU. Pentru a beneficia de scaderea grupei de munca conf. art. 21. si totodata a art.16 din legea 223/2015 eu cred ca ar trebui sa se tina cont doar de vechimea militara (vechimea in specialitate de minim 15 ani la data trecerii in rezerva) si nu de vechimea efectiva care face referire la vechimea totala cumulata de 25 ani din care 15 ani armata (adica 15 ani minim vechime militara, iar diferenta pana la 25 de ani vechime civila). Deci, in concluzie, pentru a putea beneficia de pensie militara cu scaderea grupei de munca din varsta standard de pensionare noi suntem conditionati de vechimea civila de la trecerea in rezerva si nu de vechimea militara cum ar fi normal si corect. De aceea cred ca e o situatie de NECONSTITUTIUNALITATE. Totodata, ar trebui sa beneficiem si noi de Art. 25. care spune asa: „(1) Constituie vechime pentru stabilirea pensiei militare de stat în condițiile art. 16-18, art. 22 și art. 32 și perioadele recunoscute ca vechime în serviciu, vechime în muncă, stagiu de cotizare sau perioade asimilate în condițiile legii, până la data intrării în vigoare a prezentei legi”.
CREDETI CA E NORMAL SA LUCREZI IN ROMANIA 32-35 ANI FARA A BENEFICIA DE SCADEREA GRUPEI DE MUNCA DIN VARSTA STANDARD DE PENSIONARE DIN ARMATA SAU DIN VIATA CIVILA DOAR PENTRU SIMPLUL FAPT CA 19 ANI DIN CEI 35 DE ANI IN CAMPUL MUNCII, AU FOST LUCRATI IN MApN CA MILITAR ANGAJAT IN GRUPE DE MUNCA (SI MISIUNI INTERNATIONALE) SI AI FOST DISPONIBILIZAT DIN MOTIVE NEIMPUTABILE CONF.LEGII 384/2006, FARA A PRIMI SALARII COMPENSATORII SAU ALTE DREPTURI
Multi lanseaza idei bomba pe care publicul larg le preia cu entuziasm ca fiind solutii minune pentru constructia de autostrazi, spitale, scoli, pentru echilibrarea sistemului de pensii, sau, asa cum este acum, pentru rezolvarea problemei banilor pentru alocatiile dublate.
La o prima vedere desigur ca miliardele care se platesc fostilor miilitari (securisti, militieni, etc.) ca pensii militare – ar fi solutia ideala. Desfiintam pensiile militare si gata. Facem autostrazi … si trai neneaca. Numai ca desteptii mai sus amintiti nu ne dau si solutia dilemei : ce facem cu acesti oameni (batrani)?
Desigur, ca nu mai este mult pana cand unul si mai destept, o sa descopere rezolvarea dilemei in istoria anilor 40, SOLUTIA FINALA, lagare, munca fortata, crematorii si le luam BANII. Ca, ce or fi facut ei in 30 – 40 de ani de serviciu pentru TARA aceasta sa merite o paine.
Domnilor, militarii au dobandit dreptul la pensie militara de stat in baza prevederilor Statutului cadrelor militare, in vigoare la data inrolarii fiecaruia in armata, in urma desfasurarii activitatii in cadrul armatei timp de 30 -40 de ani. Desfiintarea acestor pensii ar insemna intradevar anularea unui drept dobandit in 30 – 40 de ani de serviciu. In contrast magistratii nu au dobandit dreptul la pensie speciala in baza unei legi in vigoare la data inrolarii lor in magistratura, in urma desfasurarii activitatii in magistratura. Legea care a instituit aceste drepturi este recenta. Desigur insa ca ei au tinut si vor tine cu dintii de banii lor.
In privinta armatei, nu mai departe, in 2010 .. asescu, …oc, …drea au desfiintat pensiile militare ca fiind nesimtite. In locul lor au fost instituite pensii nenesimtite in intelesul legii unitare a pensiilor, pensii care, in mare masura se mai platersc si astazi. Unii beneficiari ai acestor pensii au obtinut dublarea sau triplarea cuantumurilor. Desigur ca nu este vorba de fostul personal din M.Ap.N. Cacealmaua cu pensiile nesimtite nu a fost pentru ei. Militari (unii) au „beneficiat” de taierea pensiilor cu pana la o treime. Si daca s-au plans justitiei au fost batjocoriti prin procese in care CCR si instantele au inchis ochii la nedreptatea care li s-a facut. Desigur ca acum magistratii care i-au batjocorit ar trebuii sa vada cum e cu desfiintarea pensiilor de care beneficiaza (intradevar speciale, de zeci de mii de lei).
Asa ca domnilor destepti, daca vorbiti de desfiintarea pensiilor militare, lamuriti problema pana la capat. Ce faceti cu acesti oameni. Ca daca vreti sa le reduceti pensiile aplicati metoda Orlando, le impozitati si gata iar daca vreti sa le luati banii, in masa, din doi in doi, sau cum vreti la gazare cu ei.
In cele doua razboaie mondial, primii care au fost chemati sa apere tara, pe post de ofiteri de rezerva, au fost cadrele didactice (invatatorii, profesorii etc). Ei au fost sacrificati, in primele lupte, deoarece ofiterii activi au stiut sa se ,,menajeze,,.