Etica si tunuri la Universitatea „Dunarea de Jos” Galati

Profesorul Adrian Lungu:

"Intoleranta fata de actele de incorectitudine"

Prof. univ. dr. Adrian Lungu este la al doilea mandat de decan al Facultatii de Nave. Nascut în 1959, dl Lungu a absolvit în 1984 cursurile Facultatii de Mecanica, specializarea Nave, dupa care a fost repartizat ca inginer la Santierul Naval Galati.

În perioada 1986-1987, a fost cercetator la Universitatea "Dunarea de Jos" Galati, apoi, din 1987, asistent universitar.

Beneficiar al unei burse de doctorat în Japonia, domnul decan al Facultatii de Nave este doctor în stiinte ingineresti din 1994 iar din 2000, profesor universitar. A fost prodecan, apoi prorector al Universitatii "Dunarea de Jos", este directorul Centrului de Cercetare al CNCSIS Hidrodinamica, Structuri si Echipamente Navale. A publicat 59 de lucrari de specialitate, 6 carti, a avut 38 de contracte de cercetare si granturi. Decanul Facultatii de

Nave, ales acum a doua oara, îsi propune "refacerea prestigiului academic si a profilului moral al comunitatii academice din învatamantul naval din trecut”, "adaptarea ofertei academice la nevoile angajatorilor traditionali, în vederea unui plasament mai bun al absolventilor la terminarea studiilor", „promovarea universitarilor valorosi” si mai ales "instaurarea unui climat de intoleranta fata de actele de incorectitudine, trafic de influenta si coruptie din procesul de învatamânt semnalate în trecut”.

Angajati ai Universitatii „Dunarea de Jos” din Galati au sesizat Guvernul vizavi de corectitudinea fostului prorector, Adrian Lungu, membru al ARACIS Lungu este acuzat ca a obtinut unele dintre titlurile si functiile sale pe nedrept. Mai mult, contestatarii sai afirma ca, în perioada în care a gestionat bunurile institutiei, a defavorizat Universitatea, în schimb si-a construit o vila.

Guvernul României a fost sesizat

de catre reprezentanti ai Universitatii „Dunarea de Jos” din Galati, printr-o scrisoare adresata primului-ministru, în legatura cu o serie de abuzuri grave ale unor persoane din cadrul institutiei.

Abaterile afecteaza, de fapt, pe ansamblu, imaginea învatamântului superior românesc. Potrivit petentilor, Adrian Lungu, cel care între 2000-2004 a îndeplinit functia de prorector, însarcinat cu rezolvarea problemelor materiale din Universitate ar fi încheiat contracte dezavantajoase pentru institutia ale carei interese, în mod normal, ar fi trebuit sa le apere.

În perioada 2000-2004, Adrian Lungu s-a ocupat de gestionarea fondurilor, substantiale, de altfel, alocate pentru reabilitarea corpurilor cladirilor vechi în care facultatile îsi desfasurau activitatea, de dotarea laboratoarelor, de achizitionarea de calculatoare si echipamente. Potrivit surselor din Universitate, majoritatea contractelor încheiate de prorectorul Lungu în acea perioada au fost dezavantajoase pentru institutie.

Angajatii institutiei de învatamânt superior din Galati afirma ca, pentru clarificarea situatiilor, ar trebui reanalizata corectitudinea contractelor semnate în perioada în care actualul decan al Facultatii de Nave a gestionat, ca prorector, bugetul Universitatii.

În scrisoarea deschisa adresata primului-ministru, se afirma ca Lungu si-a creat o adevarata retea clientelara prin angajarea unor personae de încredere, pentru el, în diferite pozitii, mai ales în cadrul serviciilor auxiliare ale Universitatii.

Astfel, în functia de Director General al Universitatii a fost angajat chiar un fost coleg de facultate de-al domnului Lungu, care coordoneaza si în prezent toate compartimentele tehnice si administrative, care a participat la toate licitatiile, si care a ramas în continuare

în legatura cu dl. Lungu, care, se pare ca încearca sa orchestreze din umbra, tot ce se întâmpla în Universitate, în ciuda tuturor sesizarilor venite, în special, din partea studentilor.

Cine-mparte…

Din pacate, dupa 2005 Universitatea din Galati a intrat în colaps financiar iar Ministerul Educatiei si Cercetarii a trimis o comisie care sa analizeze situatia. Potrivit acelorasi surse din cadrul institutiei, controlul nu a avut în vedere unele faptele de coruptie pe care le-ar fi savârsit prorectorul Lungu, ci doar unele aspecte manageriale. Ulterior, paradoxal, Adrian Lungu a primit o functie de decizie pe plan national, iar din aceasta pozitie el va trebui sa verifice unele aspecte legate de eficienta si de calitatea actului educational din învatamântul superior românesc, el fiind responsabil al Comisiei de Etica în Consiliul ARACIS.

Colegii sai îl acuza pe Adrian Lungu de a fi încalcat de mai multe ori atât legislatia în vigoare, cât si principiile de etica pe care, în mod normal ar trebui sa le promoveze.

El este acuzat ca a ignorat hotarârile M.Ed.C. si ale Senatului Universitatii si, pâna în acest moment, nu si-a depus o declaratie de avere, desi este bine cunoscut faptul ca, în timpul în care a fost prorector, si-a construit o vila pe care nu o poate justifica doar prin venitul sau oficial. De asemenea, majoritatea cadrelor didactice au depus un asemenea document.

Un alt aspect este legat de faptul ca, imediat dupa ce a primit dreptul de a conduce doctorate, a obligat mai multe cadre didactice de la Facultatea de Nave sa se retraga de la

conducatorii pe care îi aveau si sa se înscrie pe listele lui de doctoranzi.

Adrian Lungu a ignorat si deciziile Senatului Universitatii privitoare la normele libere pentru care s-a aprobat plata cu ora, adica s-a prevazut ca acest sistem de remuneratie sa fie valabil doar pentru pozitiile de asistent sau sef de lucrari.

El a decis ca la Facultatea de Nave, al carui decan este pentru a doua oara, sa creeze mai multe posturi de conferentiar, iar orele de curs sunt tinute de catre Lungu si apropiatii acestuia.

Mai mult decât atât, în cadrul unei sedinte a Senatului, decanul Facultatii de Nave a reactionat dur la criticile unui coleg al sau, Adrian Filipescu, decanul Facultatii de Automatica, jignindu-l direct, prin expresii de genul „mai, tâmpitule”.

În acest moment, Lungu are doua norme la facultatea unde este decan, mai are o norma la Facultatea de Stiinte, extensia Cahul, este presedinte de comisie la Ministerul Educatiei, membru în Consiliul ARACIS, conducator de doctorat si asociat la diferite firme private.

Potrivit colegilor sai „este evident imposibil ca sa realizeze toate aceste activitati, ca sa nu mai punem în discutie si calitatea muncii depuse în aceste conditii sau activitatea de cercetare stiintifica”.

“Asigurarea Calitatii”

… îndoielnice

Desi Adrian Lungu face parte dintre cei care, în mod normal, ar trebui sa se ocupe de evaluarea calitativa a profesorilor din mediul universitar, sa fie un model pentru ceilalti, calitatea sa este virulent contestata.

Lungu, potrivit surselor din institutia din care face parte, a primit conducerea de doctorat fara sa îndeplineasca conditiile obligatorii, iar la doar câteva luni a fost numit presedinte

de comisie. Acest lucru a fost posibil, pare-se, datorita relatiilor, pe care le are în minister, cu un anume domn Ciuca.

Aceluiasi fapt i se datoreaza si alegerea lui Adrian Lungu ca membru în Consiliul ARACIS, în acest moment fiind chiar responsabil al comisiei de etica din consiliu. Mai mult, ca si cum toate abuzurile lui Lungu nu ar fi fost suficiente el a fost numit, în 2006, si în functia de presedinte al „Comisiei de Validare a Titlurilor Stiintifice de Doctor”, sectia Inginerie Mecanica. Numirea sa în acesta functie este cel putin nepotrivita, din mai multe motive. În primul rând, este mentionata lipsa de experienta în domeniu, Lungu fiind numit în functia respectiva doar la câteva luni dupa ce a primit conducerea de doctorat, functie obtinuta chiar în momentul când baremurile pentru aceasta calitate au fost, surprinzator, scazute. Asa cum se poate remarca, validarea titlurilor de doctor inginer în acest domeniu ar fi trebuit facuta de cineva cu experienta în domeniu, cum ar fi cadrele de la Facultatea de Mecanica, de exemplu.

Contestatarii lui Lungu, afirma ca activitatea acestuia s-a diminuat simtitor începând cu anul 2000, desi nici înainte de acest an valoarea stiintifica a muncii lui nu a fost cu adevarat relevanta si nici nu a semnat în ultimii ani lucrri sau articole în revistele cotate ISI (Information Science Institute) sau, macar, prezentate la manifestari stiintifice internationale.

Paradoxal, Adrian Lungu ramâne în functie, mai mult, a promovat întrun post pe care ar trebui sa îl ocupe un model de etica si competenta.

Gazeta a solicitat Ministerului Educatiei si Cercetarii sa clarifice situatia decanului de la Facultatea de Nave din Galati, fost prorector. Pâna la închiderea editiei, însa, nu am primit nici un raspuns.

Mirabela Andone