Academicianul Eugen Simion, fostul preşedinte al Academiei Române, este acuzat că ar fi cheltuit ireponsabil 2 milioane de dolari pentru digitalizarea manuscriselor lui Mihai Eminescu. El are un process pe rol pentru folosirea fără drepturi a operei lui Emil Cioran, unde este acuzat de Editura Humanitas de “furt.” Între timp, oficialii Universităţii Babeş-Bolyai(UBB) vor să îl facă doctor honoris causa cu repetiţie. Prima încercare, din decembrie 2013, a eşuat datorită lipsa unei metodologii de acordare a acestui titlu, pe când cea de-a doua încercare, deşi a fost aprobată de comisie, nu a fost discutată în plenul Senatului UBB. Între timp “războiul” dintre Senatul şi Consiliul de Administraţie al instituţiei se acutizează. Culmea este că Simion pare să fie într-un turneu de acordare a titlului de doctor honoris causa, el primind această titulatură de la zece universităţi.
Lupta dintre Senatul şi Consiliul de Administraţie
Senatul Universităţii Babeş-Bolyai(UBB) a transmis consiliului de administraţie o nouă metodologie pentru acordarea titlurilor de doctor honoris causa în cadrul instituţiei de învăţământ superior. Oficialii Consiliului de Administraţie nu sunt mulţumiţi de propunerile Senatului, mai ales că senatorii vor să deţină monopolul în ceea ce priveşte acordarea titlurilor de doctor honoris causa şi să nu acorde asemenea titluri persoanelor din România. Rectorul Ioan Aurel Pop a explicat pentru Gazeta de Cluj că încă nu a discutat cu preşedintele Senatului Ioan Chirilă tema respectivă, iar că noua metodologie o să fie finalizată abia la începutul anului universitar 2014-2015. Preşedintele Senatului, Ioan Chirilă, nu a putut fi contactat în ciuda insistenţelor reporterilor de la Gazeta de Cluj.
Eugen Simion, în centrul conflictului
Conflictul în acordarea titlurilor de doctor honoris causa a început de la propunerile ca aceste distincţii să fie acordate lui Lucian Croitoru, Daniel Dăianu şi Eugen Simion. Dacă primul a fost cât pe-aci să fie prim-ministru însă nu a fost votat de către Parlamentul României, cel de-al doilea a fost în centrul scandalului cu salariile nesimţite de la Autoritatea de Supraveghere Financiară(ASF), cel de-al doilea a fost implicat în mai multe conflicte, unele dintre ele de natură penală, dar de fiecare dată a reuşit să scape “basma curată”. Culmea este că acordarea titlului de DHC lui Eugen Simion a fost pe ordinea de zi a Senatului atât în luna decembrie, cât şi în luna martie a acestui an, deşi oficialii Senatului ştiau că nu s-a terminat noua metodologie de acordarea a acestor titluri. “Au încercat să îl bage pe metodologia veche”, a explicat o sursă bine informată din interiorul instituţiei.
Plângerea penală pentru Eminescu
Eugen Simion a digitalizat 14.000 de pagini din manuscrisele digitale ale lui Mihai Eminescu. Acţiunea a fost finalizată în 2009 şi a costat statul roman peste 2 milioane de dolari. Asta având în vedere că scanerul a fost achiziţionat din fondurile Ministerului Culturii şi a costat 90.000 de dolari. Eugen Simion a avut o plângere penală datorită costurilor mari ale acestei digitalizări, de aproximativ 150 de dolari pe pagină. Digitalizarea operei lui Friedrich Nietzsche a costat 1 milion de euro.
Dat în judecată pentru furtul lui Cioran
Editura Humanitas a dat-o în judecată pe Eleonora Emilia Cioran, dar şi Fundaţia Naţională pentru Ştiinţă şi Artă, controlată de Eugen Simion. Procesul a început încă din noiembrie 2012, dar încă nu s-a ajuns la un final nici măcar pe fond.
„Pentru ca o carte să poată fi tipărită în condiţii de deplină legalitate, editorul trebuie să cumpere drepturile de autor fie de la autor, fie de la reprezentantul său legal. Cumpărarea drepturilor de autor şi condiţiile în care se negociază cumpărarea (perioada, suma, modalitaţile de plată etc.) sunt precizate printr-un contract semnat de ambele părţi. Legatarul universal al drepturilor de publicare pentru opera lui Cioran, după moartea acestuia, este CNL, Centre National du Livre, departament al Ministerului Culturii din Franţa. Nici o altă persoană fizică sau juridică nu-şi poate aroga acest drept. Humanitas are contract de publicare cu CNL pentru toată opera scrisă în limba română de Emil Cioran. Orice publicare a vreunei lucrări cioraniene în absenţa unui contract semnat cu CNL este ilegală şi lezează atât pe legatar, cât şi pe editorul care a cumpărat dreptul de publicare. Publicarea fără existenţa unui contract cu autorul sau succesorul (legatarul) său se numeşte piraterie şi, ca orice furt, se pedepseşte prin lege”, se arăta în comunicatul editurii Humanitas în legătură cu acest proces.
Senatorul care a dat aviz pozitiv
“Prima data când s-a discutat au fost mai mulţi pe listă şi la dânsul(n.r. la Eugen Simion) nu s-a ajuns. Erau mai mulţi oameni propuşi pentru acordarea titlului de doctor honoris causa şi tot aşa ne-am împiedicat în faptul că au fost comentarii, nu obiecţii. Ne-am propus ca până nu trecem prin senat o procedură actualizată să ne rezumăm la a nu discuta propunerile. E o metodologie la care domnul academician Eugen Simion va face faţă. Un draft al comisie este la consiliul de administraţie. Pentru cei din străinătate lucrurile sunt un pic mai clare. Dar schimbarea metodologiei nu are nici o legătură cu domnul academician. PRin comisia noastră a trecut”, a explicat pentru Gazeta de Cluj Luminiţa Silaghi Dumitrescu, preşedintele comisiei pentru resurse umane şi titluri academice din Senat.
Ce spune decanul favorizat de DHC
“E vorba de un pachet de propuneri pentru acordarea titlului de doctor honoris causa. Eu vă pot spune mai degrabă păreri. Înţeleg că se doreşte o discuţie şi asupra unui principiu dacă să se dea la membrii din România sau doar din străinătate.
Nu e vorba doar de un caz, e vorba doar de câteva propuneri care necesită doar o decizie de Senat. Dacă sunt voci sau nu, noi suntem într-o democraţie, contează votul. Nu trebuie să fie majoritate absolută ca în timpul lui Ceauşescu. Nu suntem obligaţi toată lumea să voteze fiindcă a primit ordin, ci după cum îi dictează conştiinţa. E posibil să existe divergenţe de opinii. Propunerea a trecut de consiliul facultăţii în iunie 2013. A ajuns la rectorat la sfârşitul lui octombrie. Fiind o decizie dată de o instanţă din afara facultăţii nu mă pot pronunţa în locul Senatului. Există şi alte documente sau cereri sau propuneri la care se mai cere o analiză la o comisie şi sunt amânate. Eu sper că se va rezolva cu bine şi că va merge procedura corectă. Amânările sunt. Nu sunt convins că se va întâmpla o revoluţie sau ştiu eu ce credeţi dumneavoastră”, a declarat pentru Gazeta de Cluj Corin Braga, decanul Facultăţii de Litere din cadrul UBB, cea care a făcut propunerea pentru acordarea acestui titlu. Corin Braga este de altfel un beneficiar al acordării titlurilor de doctor honoris causa. După ce câştigătorul premiului Nobel pentru Literatură, Mario Vargas Llosa, a primit în mai 2013 de la UBB titlul de doctor honoris causa, Corin Braga a primit în septembrie 2013 titulatura de membru corespondent în Academia Naţională de Ştiinţe din Buenos Aires. “Llosa a dat trei telefoane şi a rezolvat chestiunea. Vrem să acordăm titluri de DHC doar oamenilor care fac ceva pentru universitate”, ne-a declarat o sursă de la conducerea universităţii. De altfel, Corin Braga ar putea fi primit ca membru correspondent în Academia Română dacă Eugen Simion ar primi titlul de DHC al UBB.
Acuzaţii de fals şi uz de fals
Managerul cultural Sande Varjoghe acuză Primăria Municipiului Bucureşti şi o parte dintre membrii comisiei de concurs (Emanuel Papagheorghiu, Eugen Simion, etc.) de fraudarea concursului de management pentru Muzeul Naţional al Literaturii Române într-un comunicat de presă din decembrie 2013. Managerul a formulat o plângere penală către Parchetul General prin care solicita efectuarea de cercetări şi antrenarea răspunderii penale a lui Emanuel Alexandru Papagheorghiu, directorul Direcţiei Cultură, Învăţământ şi Turism din cadrul Primăriei Municipiului Bucureşti şi a lui Eugen Simion pentru faptul că aceştia, în perioada 25.11-03.12.2013, în calitate de membrii ai comisiei concursului de management pentru Muzeul Naţional al Literaturii Române ar fi evaluat planul de management prezentat, în mod deliberat, pe alte criterii decât cele stabilite de lege şi sunt acuzaţi că ar fi falsificat documentele acestui concurs, pentru a bloca admiterea proiectului candidatului în etapa a 2-a, influenţând şi falsificând astfel rezultatul final al concursului. Potrivit declaraţiilor date în faţa celorlalţi membrii ai comisiei şi secretariatului comisiei de concurs, academicianul Eugen Simion şi directorul executiv Emanuel Papagheorghiu au justificat punctajul, respectiv notele disproporţionat de mici acordate, în contradicţie cu evaluarea experţilor din domeniul de activitate al muzeului („Activităţi ale muzeelor”) pe alte criterii decât cele stabilite de lege (lipsa unor diacritice, greşeli gramaticale sau de redactare, caracterul tehnic al planului de management, litigiile în contencios administrativ ale candidatului cu autoritatea, postări pe reţelele de socializare etc.), confundând concursul de management cu unul literar sau academic. Emanuel Papagheorghiu şi Eugen Simion sunt acuzaţi în acelaşi comunicat de presă de fals intelectual şi uz de fals, abuz în serviciu, asociere pentru savarsirea de infractiuni.
O nouă plângere la DNA pentru Eminescu
Mircea Popescu, un om de afaceri timişorean, denunţă felul în care fostul preşedinte al Academiei Române, Eugen Simion, a coordonat ediţia completă a manuscriselor Eminescu, se arată un articol publicat iniţial pe site-ul cotidianul.ro care nu mai poate fi găsit pe arhiva digital a paginii. Gestul său porneşte de la mai multe critici pe care profesori sau jurnalişti le-au făcut la adresa proiectului care a costat peste două milioane de dolari, bani publici. Reprezentanţii Bibliotecii Academiei susţin că CD-urile cu manuscrise nu au fost concepute ca o ediţie electronică. Pe 16 mai, Popescu a depus la Direcţia Naţională Anticorupţie un denunţ „în contra faptelor săvârşite de Eugen Simion” în cadrul proiectului de editare a manuscriselor eminesciene, recent finalizat. O săptămână mai târziu, DNA a înregistrat denunţul, asigurându-l pe reclamant că documentul a fost înregistrat şi trimis, „pentru verificarea aspectelor semnalate şi competentă soluţionare la Serviciul Teritorial Timişoara al Direcţiei Naţionale Anticorupţie”. Argumentele care l-au determinat pe Mircea Popescu, om de afaceri şi membru al PNL Timiş, să facă acest pas se regăsesc în mai multe articole apărute în presă, în care autorii enumeră, punctual, de ce consideră versiunea electronică a ediţiei exagerat de costisitoare, în condiţiile în care este aproape inutilă şi, mai mult, este disponibilă într-un tiraj extrem de mic. Cu toate că a fost cercetat şi este implicat în diverse dosare penale, Eugen Simion a reuşit de fiecare dată să fie albit. Suntem curioşi dacă reprezentanţii UBB mai iau în calcul şi trecutul unui candidat când vor să îl premieze sau doar avantajele. Eugen Simion(80) a fost preşedintele Academiei Române din 1998 până în 2006. El este preşedintele Secţiei de Filologie şi Literatură a Academiei Române.
142 de dolari a încasat Eugen Simion pentru digitalizarea unei pagini ale manuscriselor lui Eminescu având în vedere că avea déjà scanerul cumpărat din fondurile Ministerului Culturii.
Cele 10 universităţi unde Eugen Simion este doctor honoris causa
Universitatea „GEORGE BACOVIA” DIN BACĂU
Universitatea „Vasile Alecsandri” din Bacău
Universitatea „1 DECEMBRIE 1918” Alba Iulia
Universitatea „Petru Maior” (UPM) din Târgu Mureş
Universitatea „Lucian Blaga” Sibiu
Universitatea „Ştefan cel Mare” din Suceava
Universitatea „Petre Andrei” (UPA) din Iaşi
Universitatea „Dunărea de Jos” Galaţi
Universitatea „Aurel Vlaicu” din Arad
Universitatea ,,Alexandru Ioan Cuza” Iaşi
Daca Eminescu l-a facut cu bani, poate sponsoriza universitatile sus enumerate.