Academicianul Eugen Simion îşi va primi titlul preferenţial de Doctor Honoris Causa de la Universitatea Babeş-Bolyai în urma unei decizii a Senatului instituţiei de învăţământ superior. Cu toate că însuşi senatul este organismul care a propus consiliului de administraţie revizuirea regulamentului de acordare a titlului de DHC prin intermediul căruia se dorea excluderea românilor de la primirea acestei distincţii, tot senatul i-a acordat acelaşi titlu lui “Eugen Simion.” Pe sub mână, deoarece s-a creat o discrepanţă între acordarea titlului unui academician cu probleme ce frizează domeniul penalului şi primului astronaut român.
Când Senatul nu respectă hotărârile Senatului
Senatul a hotărât că patru candidaţi la titlul de DHC vor fi discutaţi în proxima şedinţă. Dar senatorii nu au respectat propriile decizii. Şi i-au tratat discreţionar pe candidaţii la această titulatură.
”În cazul următoarelor propuneri de acordare a titlului de Doctor Honoris Causa al Universităţii Babeş-Bolyai: Lucian CROITORU, propus de Facultatea de Ştiinţe Politice, Administrative şi ale Comunicării; Dumitru-Dorin PRUNARIU, propus de Facultatea de Ştiinţa şi Ingineria Mediului; Daniel DĂIANU, propus de Facultatea de Ştiinţe Economice şi Gestiunea Afacerilor; Eugen SIMION, propus de Facultatea de Litere, Senatul a hotărât postarea documentelor din dosarele de propunere pe portalul de documente al Senatului şi rediscutarea acestor în proxima şedinţă”, se arată în şedinţa Senatului UBB din 9 decembrie 2013.
Senatorii au mai votat în decursul a patru şedinţe de atunci, dar doar o singură persoană a fost făcută doctor honoris causa: academicianul Eugen Simion. Nici măcar preşedintele Comisiei pentru resurse umane şi titluri academice, Luminiţa Silaghi Dumitrescu, nu ştie de ce nu s-au votat şi ceilalţi. În afară de Lucian Croitoru şi Daniel Dăianu, pentru care ar fi o limitare politică, în ceea ce-l priveşte pe primul astronaut român, Dumitru Prunariu, nu se ştie exact cauza pentru care a fost exceptat.
“Avem o limitare politică. Au fost discuţii şi a rămas să clarificăm în Senat. Nu a fost nicio respingere a titlului de DHC. La comisie noi primim documente şi le discutăm. Asta am primit, asta am discutat (n.r. candidatura lui Eugen Simion). Mai eşalonăm şi noi dintre candidaţi că nu putem să le acordăm la mai mulţi acest titlu deodată. Nu e nimic subversiv”, a declarat Luminiţa Silaghi Dumitrescu.
“Metodologia de acordare a titlului de DHC urmează a fi modificată. Ca şi principiu, până nu îi adoptată o modificare, practic funcţionează legea veche”, arată o sursă de la conducerea UBB.
Cheltuirea iresponsabilă a 2 milioane de dolari
Academicianul Eugen Simion, fostul preşedinte al Academiei Române, este acuzat că ar fi cheltuit iresponsabil 2 milioane de dolari pentru digitalizarea manuscriselor lui Mihai Eminescu. El are un proces pe rol pentru folosirea fără drepturi a operei lui Emil Cioran, unde este acuzat de Editura Humanitas de “furt”. Între timp, oficialii Universităţii Babeş-Bolyai (UBB) vor să îl facă Doctor Honoris Causa cu repetiţie. Prima încercare, din decembrie 2013, a eşuat datorită lipsa unei metodologii de acordare a acestui titlu, pe când cea de-a doua încercare, deşi a fost aprobată de comisie în luna martie, nu a fost discutată în plenul Senatului UBB. A treia a fost cu succes.
Lupta dintre Senat şi Consiliul de Administraţie
Senatul Universităţii Babeş-Bolyai (UBB) a transmis consiliului de administraţie o nouă metodologie pentru acordarea titlurilor de doctor honoris causa în cadrul instituţiei de învăţământ superior. Oficialii Consiliului de Administraţie nu sunt mulţumiţi de propunerile Senatului, mai ales că senatorii vor să deţină monopolul în ceea ce priveşte acordarea titlurilor de doctor honoris causa şi să nu acorde asemenea titluri persoanelor din România. Rectorul Ioan Aurel Pop a explicat pentru Gazeta de Cluj că încă nu a discutat cu preşedintele Senatului Ioan Chirilă tema respectivă, iar că noua metodologie o să fie finalizată abia la începutul anului universitar 2014-2015. Preşedintele Senatului, Ioan Chirilă, nu a putut fi contactat în ciuda insistenţelor reporterilor de la Gazeta de Cluj.
Eugen Simion, în centrul conflictului
Conflictul în acordarea titlurilor de Doctor Honoris Causa a început de la propunerile ca aceste distincţii să fie acordate lui Lucian Croitoru, Daniel Dăianu şi Eugen Simion. Dacă primul a fost cât pe-aci să fie prim-ministru însă nu a fost votat de către Parlamentul României, cel de-al doilea a fost în centrul scandalului cu salariile nesimţite de la Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF), cel de-al doilea a fost implicat în mai multe conflicte, unele dintre ele de natură penală, dar de fiecare dată a reuşit să scape “basma curată”. Culmea este că acordarea titlului de DHC lui Eugen Simion a fost pe ordinea de zi a Senatului atât în luna decembrie, cât şi în luna martie a acestui an, deşi oficialii Senatului ştiau că nu s-a terminat noua metodologie de acordarea a acestor titluri. “Au încercat să îl bage pe metodologia veche”, a explicat o sursă bine informată din interiorul instituţiei.
Plângerea penală pentru Eminescu
Eugen Simion a digitalizat 14.000 de pagini din manuscrisele digitale ale lui Mihai Eminescu. Acţiunea a fost finalizată în 2009 şi a costat statul roman peste 2 milioane de dolari. Asta având în vedere că scanerul a fost achiziţionat din fondurile Ministerului Culturii şi a costat 90.000 de dolari. Eugen Simion a avut o plângere penală datorită costurilor mari ale acestei digitalizări, de aproximativ 150 de dolari pe pagină. Digitalizarea operei lui Friedrich Nietzsche a costat 1 milion de euro.
Dat în judecată pentru furtul lui Cioran
Editura Humanitas a dat-o în judecată pe Eleonora Emilia Cioran, dar şi Fundaţia Naţională pentru Ştiinţă şi Artă, controlată de Eugen Simion. Procesul a început încă din noiembrie 2012, dar încă nu s-a ajuns la un final nici măcar pe fond.
“Pentru ca o carte să poată fi tipărită în condiţii de deplină legalitate, editorul trebuie să cumpere drepturile de autor fie de la autor, fie de la reprezentantul său legal. Cumpărarea drepturilor de autor şi condiţiile în care se negociază cumpărarea (perioada, suma, modalităţile de plată etc.) sunt precizate printr-un contract semnat de ambele părţi. Legatarul universal al drepturilor de publicare pentru opera lui Cioran, după moartea acestuia, este CNL, Centre National du Livre, departament al Ministerului Culturii din Franţa. Nici o altă persoană fizică sau juridică nu-şi poate aroga acest drept. Humanitas are contract de publicare cu CNL pentru toată opera scrisă în limba română de Emil Cioran. Orice publicare a vreunei lucrări cioraniene în absenţa unui contract semnat cu CNL este ilegală şi lezează atât pe legatar, cât şi pe editorul care a cumpărat dreptul de publicare. Publicarea fără existenţa unui contract cu autorul sau succesorul (legatarul) său se numeşte piraterie şi, ca orice furt, se pedepseşte prin lege”, se arăta în comunicatul editurii Humanitas în legătură cu acest proces.
