Parlamentarii români nu dau doi bani pe reglementările europene în materie de Justiţie. Dacă pe 8 aprilie, Curtea de Justiţie a Uniunii Europene a declarat Legea Big Brother ca fiind ilegală, la aproximativ o săptămână, parlamentarii au votat ca cei care cumpără cartele prepay să fie identificaţi cu datele din cartea de identitate. Argumentul a fost că zona cartelelor pre-plătite este folosită pentru infracţiuni economice, existând şi riscul de utilizare a acestor cartele în activităţi legate de terorism. Pe de altă parte, CJUE a statuat că, prin impunerea păstrării datelor şi permiţând accesul autorităţilor naţionale competente, directiva reprezintă o imixtiune deosebit de gravă în drepturile fundamentale la respectarea vieţii private şi la protecţia datelor cu caracter personal.
Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) a invalidat Directiva 2006/24/EC privind păstrarea datelor de trafic informaţional, cunoscută şi ca Directiva Big Brother. În România, deputaţii au votat această lege care, transpusă în legislaţia noastră, o serie de date de identificare ale celor care folosesc internetul și telefonia vor fi stocate timp de 6 luni pentru a putea fi puse la dispoziției în cazul unei anchete penale.
CJUE a statuat că, prin impunerea păstrării datelor şi permiţând accesul autorităţilor naţionale competente, directiva reprezintă o imixtiune deosebit de gravă în drepturile fundamentale la respectarea vieţii private şi la protecţia datelor cu caracter personal. În plus, faptul că păstrarea şi utilizarea ulterioară a datelor sunt efectuate, fără ca abonatul sau utilizatorul înregistrat să fie informat, poate da persoanelor vizate sentimentul că viaţa lor privată este obiectul unei supravegheri constante.
Admiţând că motivele care au stat la baza adoptării directivei sunt legitime, scopul urmărit fiind combaterea criminalităţii şi siguranţa publică, Curtea a constatat că legiuitorul UE a depăşit limitele impuse de respectarea principiului proporţionalităţii.
Curtea a precizat că păstrarea datelor de trafic (şi implicit directiva) reprezintă o interferenţă serioasă cu dreptul fundamental la viaţă privată statuat în articolul 7 din Carta drepturilor fundamentale a UE, arată APADOR-CH, precizând faptul că tratatele internaţionale de drepturile omului, deci inclusiv Carta drepturilor fundamentale a UE la care Romania este parte, au prioritate în faţa legilor interne, în conformitate cu articolul 20 din Constituţia României.
Big Brother pe toată linia
Însă, la câteva zile după luarea acestei decizii, parlamentarii români au votat o lege prin care cei care cumpără cartele prepay trebuie să se legitimeze şi să îşi prezinte datele personale din cartea de identitate. Executivul a aprobat miercuri proiectul de lege pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 111/2011 privind comunicațiile electronice, prin care obligă deținătorii de cartele prepay să se înregistreze cu datele de identitate în bazele operatorilor de telefonie.
Conform actului normativ, „datele necesare pentru identificarea unui abonat sau utilizator reprezintă numărul de telefon ori identificatorul serviciului de comunicații cu plata în avans sau cu plata ulterioară, împreună cu numele, prenumele și codul numeric personal, seria și numărul documentului de identitate, respectiv țara emitentă — în cazul cetățenilor străini —, denumirea și codul de identificare fiscală în cazul persoanelor juridice, precum și numele, prenumele și codul numeric personal al reprezentantului legal al persoanei juridice, după caz”.
De la anul, cartele prepay doar cu buletinul!
Potrivit premierului Victor Ponta, care militează pentru punerea în aplicare a legii respective, în cadrul CSAT s-a pus problema că aceste cartele sunt folosite pentru săvârșirea unor acte de terorism.
„A existat o discuție în CSAT legată de introducerea și în România a unei legislații care, ca și în alte țări europene, să prevadă obligativitatea unui act de identitate atunci când cumperi un număr de cartelă pre-pay. Am făcut un proiect de lege conform discuțiilor din CSAT și practicii europene și o transmitem la Parlament. Parlamentul, în urma unei dezbateri și a informării opiniei publice, poate să ia decizia ca de la 1 ianuarie 2015 să funcționeze acest sistem”, a adăugat premierul.
„Cred că sunt deja 12 sau 14 milioane de cartele în uz. Parlamentul va decide mai departe. E o măsură pentru viitor, să nu îi speriem pe cei care au cartele (…) că îi duce cineva undeva să îi înregistreze”, a explicat prim-ministrul Victor Ponta. El a afirmat că Parlamentul ar putea introduce această regulă începând cu data de 1 ianuarie 2015.
ONG-urile cer retragerea legilor abuzive
„Decizia CJUE din 8 aprilie 2014 consfinţeşte importanţa respectării drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti pentru construcţia europeană. Solicităm Guvernului şi Parlamentului României să se alinieze acestei decizii şi să adopte de urgenţă măsurile care se impun pentru abrogarea Legii nr. 82/2012 şi a celorlalte reglementări derivate din aceasta”, se spune în comunicatul semnat de reprezentanţii APADOR-CH, Active-Watch, Centrului pentru Jurnalism Independent, Asociaţiei pentru Tehnologie şi Internet şi Asociaţiei Naţionale a Internet Service Providerilor. Curtea a precizat că păstrarea datelor de trafic (şi implicit directiva) reprezintă o interferenţă serioasă cu dreptul fundamental la viaţă privată statuat în articolul 7 din Carta drepturilor fundamentale a UE, mai arată APADOR-CH, precizând faptul că tratatele internaţionale de drepturile omului, deci inclusiv Carta drepturilor fundamentale a UE la care Romania este parte, au prioritate în faţa legilor interne, în conformitate cu articolul 20 din Constituţia României.
Legea precedentă, neconstituțională
Nu este prima dată când politicienii români încearcă să impună printr-o lege supravegherea românilor. Iniţial, când s-a dorit supravegherea telefoanelor mobile şi a e-mailurilor, Curtea Constituţională a declarat în urmă cu doi ani Legea 298/2008 ca fiind neconstituţională.
