Evenimente care dor! Incendiul Bisericii Evanghelice și cel de la Catedrala Notre-Dame: similitudini și deosebiri

Cine a vizionat ”breaking-news-urile” din 15 aprilie 2019, transmise de televiziunile de știri, a rămas surprins de asemănările flagrante a două evenimente dramatice, care au distrus parțial două simboluri arhitecturale: Biserica Evanghelică din Bistrița și Catedrala Notre-Dame din Paris. Păstrând proporțiile, cele două biserici reprezintă adevărate simboluri pentru comunitățile și țările respective, Bistrița – România și Paris – Franța. Ca și la incendiul petrecut cu 11 ani la Bistrița, eroii de la Paris au fost pompierii, care au limitat pe cât a fost omenește posibil limitele dezastrului, reușind să salveze structurile de rezistență ale celor două monumente, lucru care va permite aducerea acestora la starea inițială. Deocamdată nu se știe cauza care a determinat incendiul de la Paris, dar cu siguranță francezii îl vor afla, pe când la Bistrița, cauza dezastrului, la 11 ani de la producerea acestuia, încă rămâne învăluită în mister.

Incendiul Bisericii Evanghelice care avut loc îndatade 11 iunie 2008 va rămâne o pată neştearsă pe obrazul Bistriţei europene, după cum le place unora s-o numească.Nu din cauza evenimentului în cauză(incendii catastrofale produse din diferite cauze, inclusiv criminale, au fost și vor mai fi), ci din cauza faptului că nu s-a reușit stabilirea autorilor reali ai focului care a distrus parțial Biserica Evanghelică din Bistrița.

Ancheta poliției bistrițene, condusă la vremea respectivă de Ioan SidorBodescu, sub așa-zisa supraveghere a unui procuror de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Bistrița-Năsăud, a fost un eșec și batjocură, inclusiv la ideea de justiție. O anchetă făcută în grabă de către poliție, nu cu intenția de a stabili adevărul, iar vinovații să fie trași la răspundere, ci cu intenția clară de a acoperi toată mizeria, cu complicitatea parchetului la inițiativa și incitarea unor politicieni locali ai momentului. În final, mizeria de anchetă a stabilit și ”vinovații” în așa fel încât să nu fie tras nimeni la răspundere și toată lumea implicată să fie mulțumită. ”Autorii” incendiului Bisericii Evanghelice,conform anchetatorilor, au fost mai mulți minori, care se jucau sau care căutau fier vechi, cupru într-un loc în care nu exista, cu părinții handicapați psihic cu domiciliul pe strada Titulescu din municipiu. Găselnița a fost una perfectă pentru cei puși să acopere mizeria, deoarece nimeni nu a fost tras la răspundere, nici penală și nici materială.

Incendiile au izbucnit seara

Atât incendiul de la Catedrala Notre-Dame, petrecut în Săptămâna Mare a Paștelui Catolic, care pare un semn venit de la Dumnezeu din ce în ce mai ignorat în Occident, cât și cel de la Biserica Evanghelică din Bistrița, s-au petrecut când cele două monumente erau supuse unor lucrări de reabilitare.Aproape și orele izbucnirii incendiilor sunt similare:seara, înafara programului de lucru, 19.35-19.40 pentru cel de la biserica din Bistrița și 18.30 pentru catedrala pariziană.

Imaginile transmise continuu de către televiziunile de știri de la incendiul din Paris aminteau până la identificare cu imaginile petrecute cu 11 ani în urmă la Bistrița, avantaj și expunere publică de care incendiul Bisericii Evanghelice nu a beneficiat. Ulterior imaginile filmate în centrul Bistriței au fost transmise de televiziunile de știri fiind vizionate atât în România cât și în străinătate. Majoritatea bistrițenilor au fost martori direcți ai incendiului, asistând neputincioși la distrugerea simbolul orașului lor.

Imagini în “reluare”

Flăcările uriașe care au cuprins Catedrala Notre-Dame, în special unul din turnurile care au căzut, păreau un film în reluare a imaginilor surprinse cu turla Bisericii Evanghelice aflat în flăcări și prăbușirea acestuia.

Mai este puțin timp și se împlinesc 11 ani de la incendiul care a distrus parțial Biserica Evanghelică și care a înmărmurit de emoție și a șocat Bistrița și o țară întreagă. Anul acesta amintirile privind incendiul din 11 iunie 2008 au fost trezite instantaneu de incendiul de la Paris și poate vom fi scutiți de activitățile organizate de autorități cu acel prilej și de figurile false, voit pioase și de discursurile grețoase rostite dediferite personaje.

Ziua de 11 iunie 2008 este pentru bistrițeni și pentru români ceea ce va reprezenta pentru parizieni, francezi și Franța evenimentul tragic petrecut luni seara, în 15 aprilie 2019, incendiu care a distrus parțial Notre-Dame, un fel de 11 septembrie 2001 pentru americani.

Circumstanțele incendiului din Bistrița, în ceață

Opinia public bistrițeană a fost convinsă încă de la momentul producerii incendiului, că focul izbucnit la Biserica Evanghelică nu a fost întâmplător, ci a avut în spate o mână criminală, iar adevărul a fost ascuns din rațiuni greu de înțeles sau ușor de înțeles, depinde din ce unghi privești cele întâmplate.

Opinia publică ar fi trebuit să primească urgent în acele zile sau în timpul care s-a scurs de atunci, un răspuns clar și convingător și dezlegat misterul privind originea focului. Fiind mai mult decât evident că incendiul a fost declanșat de o mână criminală, s-a mers pe idea vinovatului ideal, deși la nivelul percepției bistrițenilor se știa cu subiect și predicat, numele și prenumele persoanelor implicate. Faptul că poliția și parchetul au lălăit-o, au generat apariția pe piață a tot felul de teorii ale conspirației și a unui nou schelet în dulapurile celor două instituții.

Incendierea Bisericii Evanghelice din Bistrița a avut loc într-un context mai special. Era săptămâna de dinaintea celui de-al doilea tur pentru alegerile de primar al Bistriței, iar primarul în funcție, Vasile Moldovan, avea toate șansele să câștige un nou mandat, el obținând cele mai multe voturi în primul tur. Izbucnirea incendiului și o zvonistică extrem de bine pusă la punct, în sensul că de vină ar fi administrația lui Moldovan, calculele hârtiei au fost date peste cap, acesta pierzând în favoarea lui Crețu.

Cam în aceeași perioadă de timp, la Biserica Evanghelică urma să se deruleze un audit privind modul în care s-au cheltuit sume apreciabile de bani pe parcursul a circa 16 ani. Începând cu anul 1992 sub acoperirea unor lucrări de renovare a monumentului istoric, lucrările respective înghițiseră ca o ”gaură neagră”bani și existau zvonuri că pe șantierul deschis în vederea renovării s-a furat în draci.

Erau două ipoteze de lucru logice pentru anchetatori, de care nu s-a ținut nici într-un fel seama, ancheta a avut alte planuri. Orice anchetator cu puțină experiență cunoaște principiul după care se ghidează asemenea gen de anchete. ”Qui pro dest?”, cui a folosit evenimentul produs: lui Crețu care a câștigat alegerile pe un val de emoție colectivă datorat incendierii bisericii? Sau celor responsabili de lucrările de renovare care trebuiau să justifice niște sume de bani,? Dacă anchetatorii reușeau să stabilească răspunsul la aceste enigme, cazul era rezolvat în procent de 90%. Restul erau doar detalii.Rezultatul anchetei a fost anunțat în scurt timpde șeful Poliției bistrițene, Ioan SidorBodescu, astfel că anchetatorii francezi ar trebui să fie invidioși pe colegii români.

”În seara zilei de 19 iunie, în urma unor informații, am stabilit un cerc de suspecți. Este vorba de trei minori, care au fost autorii incendierii bisericii. Acest incendiu a fost provocat din neglijență, încadrarea fiind distrugerea din culpă. Valoarea prejudiciului nu este încă stabilită cu exactitate”, declara la acea vreme Bodescu.

În contradicție cu cele spuse de Bodescu la momentul respectiv, a fost interesantă și mai este și astăzi, poziția exprimată de fostul deputat Ioan Oltean: “De câte ori văd imaginea cu Biserica Evanghelică din Bistrița arzând, de atâtea ori îmi amintesc că focul a fost pus în mod intenționat și că nici astăzi nu avem făptașii identificați, dar, să sperăm că nu e târziu să aflăm cine a pus focul și a determinat să ajungă primar Ovidiu Crețu, într-un mod mai puțin democratic. Fac o acuzație pe care am mai făcut-o, că focul a fost pus și poliția nu a făcut ce trebuia ca să identifice făptașii. Am mai spus-o și am să o spun mereu, mereu și mereu (…) Focul a fost pus și PSD nu a fost străin de acest lucruși nimeni nu o să mă convingă că nu am dreptate”.

Focul, izbucnit lângă turnuri

Între cele două incendii, cel de la Bistrița și cel din Paris, există niște similitudini care dau de gândit. Focul care a distrus parțial Catedrala Notre-Dame a avut loc pe fondul unor incendii a unor locuri de cult creștine care se țin lanț. Numai în ultima perioadă de timp pe teritoriul Franței se pare că auavut loc 7 asemenea incidente. Se pare că pe zi ce trece anchetatorii francezi exclud orice cauză datorată instalațiilor electrice securizatedin toate punctele de vedere.

Mai mult, martori aflați la fața locului spun că focul a izbucnit la baza turnului aflat spre Sena. În ceea ce privește Bistrița, potrivit unor martori oculari ai incendiului Bisericii Evanghelice, focul a izbucnit de la baza turnului aflat la câțiva pași de intrarea principală în Primăria Bistrița. Cineva se pare că a observat atunci focul, ca o fulgerare, o sclipire puternică de lumină, plecând de la baza turnului spre vârf, iar în câteva secunde întreaga schelă de lemn de brad uscat de soare a luat foc.

Ceva similar s-a întâmplat și la Paris, focul se pare că a plecat de la baza turnului dinspre Sena și în câteva minute nu a mai putut fi oprit, în condițiile în care Notre-Dame nu era acoperită de schele din lemn de brad uscat, ci din schele metalice.

La Bistrița apelul la 112 a fost transmis la orele 19.45, primele echipaje ale pompierilor sosind câteva minute mai târziu, dar focul cuprinsese întregul turn. Similar, la sosirea pompierilor parizieni focul luase deja proporții uriașe. În ambele situații, la Bistrița și la Paris au fost momente când lupta cu flăcările părea pierdută, dar inteligența pompierilor, eroismul în lupta cu focul, în final le-a dat câștig de cauză. Atât la Bistrița, cât și la Paris, datorită pompierilor au fost salvate structurile de rezistență celor două monumente, lucru care va permite aducerea acestora la starea inițială în urma lucrărilor de refacere și restaurare.

Punctul culminant la Bistrița l-a constituit momentul căderii clopotelor, după ce structura de susținere a acestora, din lemn de stejar a fost mistuită de flăcări. La Paris clopotele catedralei Notre-Dame au fost salvate.

Căderea clopotelor Bisericii Evanghelice a produs un vuiet îngrozitor, ca la cutremur. Toți pompierii aflați în podul bisericii, încercând să limiteze proporțiile dezastrului s-au oprit câteva secunde, mulți trăind atunci cu impresia să turnul bisericii se va prăbușii.

Donații pentru refacere

Și la Bistrița, dezastrul produs de incendiu a generat o emoție puternică, manifestată prin mobilizarea oamenilor pentru donații în vederea reconstrucției. Sumele strânse au fost ridicole, inclusiv cele adunate în urma unui teledon. Români sunt săraci și de unde nu-i nici Dumnezeu nu cere.

Sigur, altfel se pun lucrurile în Franța, emoția generată de dezastrul de la Notre-Dame a declanșat un val de donații, practic acolo se stă la coadă pentru a dona sume imense de bani. Câteva familii dintre bogații Franței, proprietarii unor firme și mărci celebre, au donat sume de ordinul sutelor de milioane de europentru refacerea Notre-Dame. Președintele francez Macron a promis că lucrările de reconstrucție și restaurare vor dura 5 ani de zile.

La Bistrița, după 11 ani de la incendiu încă se lucrează.