Comisarul european pentru ocupare, afaceri sociale şi incluziune Laszlo Andor a susţinut o conferinţă la Facultatea de Studii Europene din cadrul UBB, în care a vorbit despre felul în care criza economică a afectat Uniunea Europeană, concentrându-se asupra efectelor sale sociale. Acesta a vorbit despre exemplul concret al României, care dă semne de revenire, spre deosebire de statele din sudul UE, profund afectate de această criză socială.
Comisarul european a fost introdus de rectorul Universităţii Babeş-Bolyai, Ioan Aurel Pop, care a prezentat pregătirea academică şi cariera politică a acestuia. Laszlo Andor este absolvent al George Washington University din Statele Unite, al Universităţii din Manchester şi al Universităţii Corvinus din Ungaria şi a fost, timp de doi ani, consilierul premierului maghiar.
Şomajul a crescut de ambele părţi ale Atlanticului
Laszlo Andor a vorbit la Cluj despre criza socială care a afectat Europa, care poate fi legată, într-o anumită măsură, şi de moneda unică, şi despre impactul acesteia asupra statelor membre UE. Pentru a ilustra aceste efecte, comisarul european a folosit mai mulţi indicatori, primul din aceştia fiind şomajul. Acesta a arătat că din anul 2008, când criza economică a început în Statele Unite, afectând ulterior şi Europa, şomajul a crescut în ambele teritorii. În ultimii doi ani, însă, curba ascendentă a ratei şomajului a început să se domolească în SUA, pe când Uniunea Europeană continuă să fie grav afectată de pierderea locurilor de muncă de către cetăţenii săi, intrând într-o a doua fază a recesiunii. De asemenea, din punct de vedere al acestui indicator, Laszlo Andor arată că în Europa există o divergenţă pronunţată între statele din jumătatea de nord şi cele din periferia sudică, unde rata şomajului a luat proporţii îngrijorătoare.
Un al doilea indicator utilizat pentru a ilustra criza socială a Uniunii Europene este sărăcia. Din acest punct de vedere, comisarul european a arătat că UE calculează trei măsurători ale sărăciei: unul monetar, care evaluează câte familii câştigă mai puţin de 30% din venitul mediu, unul de sărăcie extremă, şi un altul al gospodăriilor în care membrii nu au un loc de muncă sau muncesc numai ocazional. Dacă ne uităm la aceste variabile în mod independent, spune acesta, există, bineînţeles variaţie între statele membre. În schimb, per ansamblu, situaţia devine îngrijorătoare: 120 de milioane de oameni, dintr-un total de 450, trăiesc în sărăcie sau sunt afectaţi de excluziune socială în Uniunea Europeană. Cele mai afectate de criza economică au fost familiile cu venituri reduse, care au reclamat tot mai frecvent în ultimii ani probleme financiare.
Răspunsurile statelor bunăstării din UE au fost diferite. Laszlo Andor arată că prestaţiile sociale au jucat un rol foarte important în completarea veniturilor populaţiei statelor europene şi că felul în care au funcţionat sistemele de protecţie socială a influenţat revenirea din criză a acestora. Astfel, sunt vizibile diferenţe regionale în ceea ce priveşte eficacitatea politicilor sociale în combaterea şi prevenirea sărăciei în anii de criză.
Diferenţele nord-sud
Dacă în Germania prestaţiile au completat veniturile cetăţenilor într-o măsură care a ajutat gospodăriile să evite sărăcia şi să-şi revină financiar după criză astfel încât astăzi să aibă nevoie tot mai puţin de aceste beneficii, în alte ţări încă este nevoie de un stat al bunăstării extins. În ultimii ani s-a observat o polarizare în Uniunea Europeană în ceea ce priveşte efectele crizei – statele din jumătatea nordică pot începe chiar să reducă din cheltuielile publice în domeniul social, pe când periferia sudică (Spania, Portugalia, Italia, Grecia) nu a intrat încă pe făgaşul revenirii economice şi o parte tot mai mare a populaţiei este supusă riscului sărăciei.
În ceea ce priveşte România, comisarul a arătat că efectul şocului economic a dus la o creştere a şomajului, însă ţara noastră este pe calea recuperării. Toate grupurile sociale au fost afectate de şomaj, acest lucru datorându-se şi activării insuficiente a populaţiei (incluziunea sa pe piaţa muncii). Între timp, nivelul mediu de educaţie a scăzut sub media UE, iar acest lucru a dus la rândul său la accentuarea şomajului în rândul tinerilor.
Sărăcia în România este capitolul care îi îngrijorează mai mult pe oficialii europeni. Laszlo Andor arată că din punct de vedere al principalilor indicatori, România este departe de media şi obiectivele Uniunii. 40% din populaţie este supusă riscului de sărăcie şi excluziune socială, în comparaţie cu 24% în Uniunea Europeană. 30% din români sunt sau au fost afectaţi de privare materială severă, faţă de 8,8% din europeni, în medie. Singurul indicator la care stăm mai bine este proporţia de gospodării „şomere”, de 6,7% faţă de 10% în UE. În schimb, nivelul de sărăcie este de 22,2%, mai mare decât media Uniunii de 16,9%.
Soluţiile UE
Comisarul european pentru ocupare, afaceri sociale şi incluziune a prezentat cele trei pachete de politici pe care le-a creat Comisia Europeană pentru a ajuta statele membre să iasă din această criză socială. Primul este un pachet care ţine de ocupare, care cuprinde obiective cum ar fi stimularea creării de locuri de muncă sau investiţiile în formarea de aptitudini.
Al doilea este concentrat pe tineri şi cuprinde politici referitoare la mobilitatea şi formarea tinerilor. „Youth Guarantee” le asigură tinerilor, cu participarea statelor membre, o pregătire de calitate în cazul în care trec mai mult de 4 luni de când sunt în căutarea unui loc de muncă, iniţiativa fiind inspirată de modelele de bune practici din Austria şi Suedia.
Al treilea pachet de politici, dedicat investiţiilor sociale, îşi propune, în primul rând, să asiste ţările UE în găsirea unor soluţii pentru folosirea mai eficientă şi eficace a cheltuielilor lor sociale. De asemenea, se doreşte ca statele să-şi creeze aptitudinile necesare pentru a accesa banii disponibili prin Fondul Social European.
Un aspect final discutat de Laszlo Andor ţine de convergenţa socio-economică în cadrul uniunii monetare, obiectiv care poate fi realizat prin schimbarea felului în care este văzut rolul monedei unice şi a atitudinii faţă de atingerea obiectivelor fiscale, care nu mai sunt singurul deziderat în zona euro. „Coeziunea Uniunii Europene este miza acestor schimbări”, a concluzionat comisarul european pentru ocupare, afaceri sociale şi incluziune.
Diana Gabor
