Spitalele din judetul Cluj sunt cunoscute în întreaga Românie datorită medicilor competenți. Pacienți din întreaga Transilvania și uneori și din alte regiuni vin aici datorită renumelui orașului Cluj-Napoca pentru profesionalismul sistemului sanitar. Cinci dinntre cele mai importante spitale din județul Cluj au primit doar 6% din primele cerute de la Ministerul Sănătății. Din cele 166 de milioane cerute de spitalele care nu sunt finanțate de autoritățile locale, doar 7 milioane au fost acordate de către oficialii de la Ministerul Sănătății. Datele sunt furnizate de oficialii Ministerului Sănătății la solicitarea gazetadecluj.ro.

Citește pe aceeași temă și:

Spitalul Județean mai angajează 47 de oameni

Două dintre cele cinci spitale care nu sunt subordonate autorităților locale nu au primit bani de la Ministerul Sănătății. Institutul Clinic de Urologie și Transplant Renal, precum și Institul Regional de Gastroenterologie Hepatologie nu au primit niciun șfanț de la centru. Spitalele din subordinea autorităților locale nu au primit nici ele niciun șfanț.

Spitalul Județean de Urgență este unul dintre cele mai importante spitale din Transilvania, însă fondurile acordate acestui unități sunt minime față de cerințe. Mai jos puteți urmări un tabel realizat pe baza datelor de la Ministerul Sănătății care vorbește de la sine atât despre fondurile primite de această unitate sanitară, cât și pentru celelalte unități care nu sunt afiliate autorităților locale. . Petru Șușca, managerul de la Spitalul Județean a reușit să aducă spitalul ”pe plus” și să scape de datorii de 13 milioane de lei fără să primească un sprijin consistent de la Ministerul Sănătății. De aceea managerul nu are cum să reabiliteze toate clădirile spitalului județean, majoritatea fiind construite în 1897.

Spitalul Clinic de Urgenta pentru Copii, Spitalul Clinic Municipal, Spitalul Clinic de Recuperare Cluj- Napoca, Spitalul Municipal Dej, Spitalul Orasenesc Huedin, Spitalul Municipal Campia Turzii si Spitalul Municipal Turda nu au primiti niciun ban de la Ministerul Sănătății.

Legea nu obligă Ministerul Sănătății să finanțeze spitalele. Unitățile sanitare ”trăiesc” din relația cu Casa de Asigurări de Sănătate(CAS), care finanțează toate spitalele din România. Banii respectivi pot fi direcționați atât pentru investiții în infrastructură, cât și pentru aparatură medicală.

Gazetadecluj.ro a vorbit cu un specialist pe această temă să vadă părerea lui despre spitalele din Cluj și finanțarea de la Ministerul Sănătății. Avocatul Ovidiu Turdean a fost un militant al dreptului cetățeanului la sănătate, iar expertiza lui pe acest domeniu îi permite să vorbească despre finanțarea de la Ministerul Sănătății și a autorităților locale acordate sănătății. În momentul când a fost consilier local, poziție din care a demisionat la finele lui 2014, Turdean a încercat să convingă consiliul local să acorde o mai mare finanțare pentru spitalele din Cluj. El vorbește despre o finanțare mai mare de la CL Cluj-Napoca decât de la Ministerul Sănătății, ceea ce este îngrijorător pentru un centru medical cum este Cluj-Napoca.

Ovidiu Turdean: Subfinanțarea sistemului de sănătate este istorică!

”Subfinanțarea sistemului de sãnãtate în România este istoricã, extrem de serioasã – cu mult sub media europeanã şi se produce sub cel puţin douã aspecte.
O primã formã de subfinanțare o reprezintã sumele infime alocate de Ministerul Sãnãtãţii spitalelor aflate în propria lor subordine, vezi şi cazul Clujului, în ceea ce privește dotarea cu aparaturã medicalã şi a investițiilor necesare. Aceastã formã de subfinanţare face practic imposibilã asigurarea condițiilor de exercitare a actului medical la standardele necesare şi obligã managerii de spitale la a lua douã tipuri de decizii, respectiv fie reduc cheltuielile ( in defavoarea personalului medical sau a pacienților), fie cautã surse alternative de finanțare (in general inexistente sau blocate legislativ).  In acest context , raportat si la datele ce v-au fost oferite de Ministerul Sãnãtãţii trebuie spus cã la Cluj-Napoca, administrația localã a asigurat spitalelor un buget de circa 4.000.000 RON, exceptând Spitalul Clujana, singurul aflat în subordonare directã, așadar mai mult de jumătate din totalul sumelor alocate de minister pentru întreg județul. Consecința acestei forme de subfinanțare o constituie condamnarea sistemului public de sănătate la o faliment, ca sã folosesc un termen comercial şi migrarea pacienților către sistemul privat de sănătate. E cunoscut faptul cã in sistemul privat diferența e datã mai ales de dotări şi servicii şi mai puțin de actul medical în sine, medicii fiind, in marea lor majoritate aceeași.
O a doua formã de subfinanţare afectează cu prioritate personalul medical şi se produce prin sistemul de finanțare asigurat prin Fondul Unic de Asigurări de Sănătate. Prin acest mecanism , sumele colectate de la toți contribuabilii, sume calificate impropriu ca fiind „asigurări de sănătate” se direcționează de către Casele județene de asigurări , potrivit unor criterii neprofesionale, tuturor spitalelor. Se întâmplã astfel ca un spital clinic universitar din Cluj Napoca sa primească același tip de finanțare ca un spital dintr-o localitate necunoscutã in plan medical. Aceste fonduri nu pot fi folosite pentru dotări si investiţii, fiind utilizate in proporție de circa 70-80% pentru plata insuficienta a personalului medical, respectiv pentru decontarea medicamentelor si a altor consumabile.
Consecința acestui al doilea tip de subfinanțare o reprezintă in primul rând migrarea medicilor, fie spre sectorul privat de sănătate fie direct în afara ţãrii iar in al doilea rând permanentele arierate înregistrate in bugetele spitalelor.
O particularitate in privința Clujului ca centru medical o reprezintă in opinia mea si suprapunerea specializărilor, încurajatã de dorința managerilor de spitale de a-si clasifica unitățile sanitare pe un grad cat mai înalt ( existã patru grade mari de clasificare de la I la IV), in speranţa cã o clasificare superioara va atrage şi o finanțare superioarã. Atât doar cã aceastã clasificare a presupus avansarea unor cheltuieli pentru deschiderea de noi secții, cu noi specializări, deși ele erau deja asigurate intr-un alt spital din oraș. De aici multitudinea de secții cu aceasi specializare, in spitale diferite dar cu grade înalte de clasificare. Din păcate finanţarea nu a urmat clasificarea si a rămas la fel de insuficientã in raport cu nevoile reale. Principalii perdanţi, pacienţii.”, a declarat pentru gazetadecluj.ro Ovidiu Turdean, avocat, specializat în sistemul medical.

Citește mai jos răspunsul furnizat reporterilor de la Gazeta de Cluj de oficialii Ministerului Sănătății. Așteptăm răspunsul de la Primăria Cluj-Napoca și Consiliul Județean Cluj:

finantare Ministerul Sanatatii spitale Cluj 2014 – Gazeta de Cluj

Ce spune legea privind finanțarea de spitalele din subordinea MS sau a autorităților locale

Oficialii Ministerului Sănătății au furnizat gazetadecluj.ro un răspuns în care ne-au pus la dispoziție și articolele din lege care prevăd finanțarea spitalelor. Vă redăm o parte din aceste articole:

ART. 190^5

(1) Spitalele publice din reţeaua autorităţilor administraţiei publice locale pot primi sume de la bugetul de stat şi din veniturile proprii ale Ministerului Sănătăţii, care se alocă prin transfer în baza contractelor încheiate între direcţiile de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti şi autorităţile administraţiei publice locale în subordinea cărora funcţionează respectivele unităţi, pentru:
a) finalizarea obiectivelor de investiţii noi, de investiţii în continuare, aflate în derulare şi finanţate, anterior datei transferării managementului spitalelor publice, prin programele de investiţii anuale ale Ministerului Sănătăţii;
b) dotarea cu aparatură medicală, în condiţiile în care autorităţile administraţiei publice locale participă la achiziţionarea acestora cu fonduri în cuantum de minimum 10% din valoarea acestora;
c) reparaţii capitale la spitale, în condiţiile în care autorităţile administraţiei publice locale participă cu fonduri în cuantum de minimum 5% din valoarea acestora;
d) finanţarea obiectivelor de modernizare, transformare şi extindere a construcţiilor existente, precum şi expertizarea, proiectarea şi consolidarea clădirilor, în condiţiile în care autorităţile administraţiei publice locale participă la achiziţionarea acestora cu fonduri în cuantum de minimum 10% din valoarea acestora.
(2) Sumele alocate din bugetul Ministerului Sănătăţii prevăzute la alin. (1) lit. b), c) şi d) şi listele spitalelor publice beneficiare se aprobă prin ordine ale ministrului sănătăţii, după publicarea legii bugetului de stat în Monitorul Oficial al României, Partea I, şi sunt valabile pentru anul în curs.
(3) Ordinele prevăzute la alin. (2) se aprobă în baza propunerilor făcute de structurile de specialitate ale Ministerului Sănătăţii în urma solicitărilor depuse la acestea.