Redăm mai jos un scurt fragment din interviul realizat în exclusivitate cu dna. Judecător Dana Gîrbovan, Președinte a Curții de Apel Cluj. Interviul se regăsește în totalitate în paginile ziarului printat Gazeta de Cluj.

Este necesară reforma Inspecției Judiciare? Dacă aceasta reformă este inevitabilă acum, asta înseamnă că România va abandona modelul francez? și care model din care stat este mai viabil?

În expunerea de motive a proiectului de modificare a Legii 317/2004, ce reglementează și Inspecția Judiciară, se arată că: “Prin aceeași lege adoptată în 2018, precum și prin acte de reglementare primară ulterioare s-au adus modificări importante organizării și funcționării Inspecției Judiciare, acestea convergând spre ideea unei independențe instituţionale de facto a instituției în raport cu Consiliul Superior al Magistraturii (contrar modului specific de organizare a acestei instituții, respectiv de entitate cu personalitate juridică în cadrul Consiliului Superior al Magistraturii)”.

Or, independența Inspecției Judiciare a fost un deziderat asumat chiar la nivelul de vârf al Ministerului Justiției.

Nu demult, în mai 2020, Ministrul Justiției de la acea vreme susținea într-un discurs, referitor la Inspecția Judiciară, necesitatea regândirii acesteia în cheia unei adevărate independențe față de CSM”.

Ca atare, există o contradicție inexplicabilă între declarațiile publice si motivele expuse în proiectele de legi.

Pe de altă parte, este nevoie, într-adevăr, ca orice reformă să pornească exact de la această ecuație, a raportului de independență – coordonare – subordonare între Consiliului Superior al Magistraturii și Inspecția Judiciară.

Revenind la modelul francez, acesta nu este implementat ca atare în Romania nici în prezent. Deosebirea fundamentală este că, în Franța, Inspecția Judiciară este o organizată în cadrul Ministerului Justiției, o variantă ce ar stârni, fără îndoială, ample proteste în România.

Ceea ce este similar cu modelul francez este faptul că, în reglementarea actuală, Inspectorul Șef a dobândit mai multe puteri decât avea înainte de 2018.

Altfel, prin Legea nr. 234/2018 s-a reglementat competența inspectorului șef de a desemna dintre inspectorii judiciari echipa de conducere a Inspecției Judiciare – inspectorul șef adjunct al Inspecției Judiciare și directorii de direcții –, în baza unei proceduri în care sunt evaluate proiectele de management specifice fiecărui post, astfel încât să asigure coeziunea managerială, competența profesională, comunicarea eficientă.

Această reglementare este în prezent contestată, însă nu am văzut nici un raport, nici o analiză care să demonstreze că un astfel de model este ineficient și ar trebui schimbat.

Dincolo de aceste aspecte, în spațiul public au apărut și alte propuneri, între care cea mai importantă este cea legată de înființarea a două Inspecții Judiciare, una pentru procurori și una pentru judecători.

O astfel de reglementare ar fi binevenită, pentru că reflectă statutul diferit al judecătorilor față de cel al procurorilor. 

Mai mult, această propunere ar trebui integrată într-un proiect mai larg, al Legii puterii judecătorești.

Este nevoie de o reformă reală a justiției din România, iar aceasta nu poate exista fără a avea o Lege a puterii judecătorești distincta de o lege a Ministerului Public. Prima trebuie să reglementeze statutul judecătorilor și organizarea instanțelor judecătorești, iar cea de-a doua sa reglementeze statutul procurorilor și organizarea pachetelor, conform specificului, nevoii și cadrului constituțional aplicabil fiecăruia.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.