Nu mai reprezintă o noutate pentru nimeni că în timpul pandemiei au fost afectate majoritatea sectoarelor economiei. Activitățile în care erau necesare aglomerări de persoane au lipsit cu desăvârșire în aproape toate zonele țării. În Cluj, au fost anulate festivaluri importante cum ar fi Untold, Electric Castle sau Jazz in the Park dar și majoritatea activităților culturale ale muzeelor. În județ sunt în prezent un total de 28 de muzee, 15 dintre acestea în Cluj-Napoca. Acestea și-au făcut previziuni, planuri economice, parteneriate, evenimente și acțiuni în conformitate cu anii precedenți.
În majoritatea cazurilor au fost anulate expoziții, galerii precum și alte evenimente specifice acestor instituții culturale care au atras după sine pierderi substanțiale. Aceste prejudicii aduse nu sunt neapărat de natură economică, este vorba și despre prestigiu, promovare sau notorietate. Un alt aspect al acestor instituții este acela al menținerii în stare de integritate a patrimoniului, deoarece este nevoie de personal abilitat și de materiale adecvate pentru a menține exponatele în condiții optime, toate acestea bineînțeles se realizează cu suport financiar.
Au fost contactați reprezentanții unora dintre cele mai importante muzee din Cluj-Napoca pentru a ne transmite cum au fost afectate de pandemie.
Muzeul de Artă din Cluj-Napoca
Patrimoniul muzeului este expus în Palatul Bánffy, acesta este cel mai important edificiu baroc din Cluj-Napoca și unul de referință pentru arhitectura de secol XVIII din România. Au fost contactați reprezentanții Muzeului pentru a ne transmite care a fost impactul pandemiei asupra activității, aceștia ne-au transmis următoarele “în acest context personalul muzeului s-a reorientat spre activități care nu necesitau interacțiune sau care puteau aduce beneficii după perioada de relaxare a restricțiilor existente. Colegii din compartimentul de specialitate au intensificat activitățile de cercetare și documentare pentru diverse activități și proiecte care pot fi implementate în viitorul apropiat. Astfel în cursul anului 2020, personalul de specialitate al muzeului a publicat 4 (patru) cataloage. De asemenea, cu referire directă la expoziții temporare organizate în anul 2020 sau la o serie de domenii de interes ale muzeelor, au fost elaborate studii şi articole de specialitate, cronici de expoziție sau texte curatoriale care au fost deja publicate sau sunt în curs de apariție. Un efect pozitiv al acestei situații a fost mutarea tuturor conferințelor de specialitate, workshopurilor și cursurilor de perfecționare în spațiul online, astfel participarea la acestea a devenit mai ușoară și scutită de anumite costuri”.
În ceea ce privește impactul asupra bugetului, reprezentanții muzeului au transmis “bugetul muzeului este alcătuit din două componente. Prima este reprezentată de subvenția oferită de Consiliul Județean Cluj și cea de a doua este cea din veniturile proprii, cum sunt spre exemplu cele obținute din biletele de intrare, elaborarea şi punerea în vânzare a publicaţiilor (cataloage, afișe, cărți poștale cu reproduceri după lucrări din patrimoniu) muzeului. În anul 2020 s-au realizat venituri proprii în valoare de 109.851 lei, faţa de 91.450 lei propuşi. Instituția a fost vizitată de peste 36 000 de iubitori de artă (faţă de 31000 programaţi), lucru care poate fi catalogat ca un succes, deoarece muzeul s-a situat pe primul loc din județ la numărul de vizitatori pentru instituțiile muzeale, dar pe locul doi la nivel național, după Muzeul Național de Artă din București. Au fost realizate 50 de expoziţii temporare la sediul instituţiei, rezultând, astfel, un număr de 35 de proiecte expoziţionale realizate în plus faţă de estimarea iniţială. Totodată, s-au organizat 77 de evenimente şi manifestări cultural artistice și 101 activităţi educaţionale”.
Muzeul Mitropoliei Clujului
Nici cele sfinte nu au reușit să evite regresul în această perioadă, a fost contactat directorul muzeului, Dr. Paul-Ersilian Roșca care ne-a transmis următoarele “Muzeul Mitropoliei Clujului s-a văzut, la mijlocul lunii martie, în situația închiderii porților pentru public, a suspendării, amânării și anulării evenimentelor culturale programate. Timp de două luni, cât a durat starea de urgență, singurele activități posibile au fost cele din mediul online, folosirea rețelelor de socializare dovedindu-se, ca și în cazul restului instituțiilor de cultură, singura opțiune viabilă de dialog cu publicul.
Începând cu 1 iunie 2020, porțile Muzeului s-au redeschis publicului, în aceste condiții, în care accesul unui mare număr de turiști era oricum limitat, s-a putut constata că starea de incertitudine și nesiguranță prezentă la nivelul întregii societăți s-a răsfrânt și asupra „apetitului” cultural. Astfel, lunile iunie și iulie au consemnat un număr mic de turiști, abia în lunile august și septembrie, pe fondul opțiunii românilor de a-și petrece vacanțele și concediile preponderent în țară, remarcându-se o ușoară creștere. Oricum trebuie subliniată schimbarea „profilului” vizitatorilor. Spre deosebire de anii precedenți, au lipsit grupurile organizate (excursii de grup, clase de elevi, grupuri de pelerini), dar și turiștii străini (cei foarte puțini care au vizitat Muzeul erau majoritar europeni).
Pe tot parcursul anului 2020, după declanșarea pandemiei, Muzeul Mitropoliei Clujului s-a văzut nevoit să suspende serile culturale, organizate lunar, precum și celelalte evenimente (lansări de carte, concerte, conferințe etc.).
Trebuie subliniat însă și un „plus” al întregii crize sanitare. Muzeele, implicit și instituția noastră, au dezvoltat mult mai mult componenta digitală (până la acel moment mică ca importanță), folosirea rețelelor de socializare, a platformelor de comunicare, a YouTube etc. devenind nu doar necesară, ci chiar obligatorie pentru continuarea comunicării cu publicul larg”.
Muzeele Universității Babeș-Bolyai
Șeful Serviciului Muzee din cadrul UBB, Marius Eppel, ne-a transmis următoarele:
“Muzeele Universității Babeș-Bolyai (Muzeul de Istorie a Universității, Muzeul Alexandru Duma, Muzeul de Mineralogie, Muzeul de Paleontologie și Stratigrafie, Muzeul Virtual și Documentar al Holocaustului din Nordul Transilvaniei, Muzeul Memorial David Prodan, Muzeul Zoologic și Vivariul) au fost afectate la fel ca și celelalte instituții de profil din țară și străinătate. Cu toate restricțiile impuse de situația pandemică, colegii specialiști din cadrul muzeelor au menținut o atitudine proactivă față de nevoia de cultură a publicului larg prin organizarea și participarea la mai multe evenimente în mediul online. Deși activitățile față în față dedicate vizitatorilor au fost sistate, majoritatea lor s-au desfășurat pe alte paliere: în spațiul virtual, în cel didactic și în cel al cercetării. Impactul pandemiei s-a resimțit și la nivelul bugetului. Dat fiind faptul că porțile muzeelor au fost închise pentru vizitatori în perioada pandemiei, nu au existat nici încasări de pe urma vânzării biletelor.
Deși vizitatorii au lipsit fizic, ei au continuat să fie prezenți pe paginile de social media ale Muzeelor UBB. În pofida situației excepționale, colegii de la Muzeele UBB au inițiat o serie de activități continue menite să fidelizeze publicul chiar și în aceste condiții”.
Muzeul de Calculatoare din Cluj
Este o colecție puțin atipică dar extrem de atrăgătoare pentru pasionați și curioși. Bogdan Tîrziu, administratorul colecției, ne-a transmis următoarele “Muzeul de Calculatoare este o colecție personală cu ambiții de muzeu, de la dorința de a le deține, a construi o cronologie a tehnologiei computerelor personale și a consolelor de joc, am ajuns sa iubim prezentarea lor publicului larg. Pentru anul 2020 aveam stabilite evenimente la care sa participam, aveam propuneri de team-buildinguri. Acestea urmau să fie o premiera pentru noi, și speram, deschiderea unei noi oportunități de a ne face cunoscute exponatele. Anul 2020 ar fi urmat sa fie pentru noi anul lansării în forță. În niciun alt an nu am fi avut un asemenea avânt, dacă rămâneau toate programările în picioare. Anul trecut colecția a stat nemișcată, doar câteva verificări de rutină și atât”.
