Municipiul Cluj-Napoca se dezvoltă cu orice preț, chiar dacă la mijloc sunt sute de proprietari nemulțumiți și la fel de multe nereguli. Sopor, primul cartier construit „de la zero” după ‘89, ar urma să fie cel mai modern din România, planificat după cele mai bune practici europene, însă în spatele campaniilor agresive de marketing ale municipalității se ascund demersurile proprietarilor de a păstra intact conceptul de „calitate a vieții” care stă pe buzele primarului la fiecare dezbatere publică, dar care este foarte rar pus în aplicare.

Planul Urbanistic Zonal (PUZ) pentru Sopor, cartier ce ar urma să aibă peste 50.000 de locuitori, ar putea să fie finalizat până la sfârșitul acestui an, însă există destul de multe piedici până cel mai modern cartier al Clujului să prindă contur. La începutul lunii noiembrie a acestui an, Primăria Cluj-Napoca a publicat anunțul privind declanşarea etapei de încadrare, conform HG 1076/2004, în vederea obţinerii avizului de mediu pentru „Elaborare Plan Urbanistic Zonal în condițiile Legii nr. 350/2001 modificată şi actualizată – Plan Director (Masterplan) Sopor”. Avizul de mediu ar putea fi unul dintre factorii care ar putea să dea planurile municipalității peste cap, mai ales că este vorba de o suprafață extrem de mare de teren, mai exact 250 de ha, suprafața de teren a zonei este parțial inundabilă și planul se suprapune cu alte planuri viitoare. 

Avizul de mediu întârzie să apară: suprafaţa de teren a zonei este parţial inundabilă

Reporterii Gazeta de Cluj au trimis o solicitare în baza Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public către Agenția pentru Protecția Mediului Cluj, cerând să ne fie expuse motivele care stau la baza neemiterii, până în prezent, a avizului de mediu.  

Potrivit APM Cluj: „Planul pentru Elaborare Plan Urbanistic Zonal în condiţiile Legii nr. 350/2001 modificată şi actualizată – Plan Director (Masterplan) Sopor”, se află în prezent,  în procedură de reglementare de mediu la APM Cluj, conform HG 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe. APM Cluj a emis Decizia etapei de încadrare nr. 143/SEA din 24.11.2021 cu evaluare de mediu, având în vedere că planul a fost încadrat la art. 5, alin. 2. a) din  HG 1076/2004, datorită posibilelor efecte asupra mediului, planul urmând a fi supus procedurii de adoptare cu aviz de mediu. Motivele care au stat la baza solicitării evaluării de mediu sunt: suprafaţa mare de teren reglementată prin plan, respectiv 250 ha; suprafaţa de teren a zonei studiate care este parţial inundabilă; terenul este: parţial zonă de protecţie/de siguranţă a magistralei de gaz metan; parţial zonă de protecţie/de siguranţă a infrastructurii feroviare; parţial zonă de protecţie a mijloacelor de navigaţie aeriană şi meteorologică; planul se cumulează cu alte planuri/proiecte viitoare;implementarea planului are ca efect folosirea terenului în mod intensiv. Procedura de reglementare de mediu va continua cu realizarea evaluării de mediu, necesară pentru emiterea avizului de mediu.”, se arată în răspunsul comunicat de Biroul de Presă al APM Cluj. 

Proprietarii vor respectarea PUG-ului, dar nu sunt luați în seamă 

O altă problemă mai puțin luată în seamă este cea a proprietarilor nemulțumiți care au trimis mai multe memorii către Primăria Cluj-Napoca, dar degeaba. În cele din urmă aceștia s-au adresat și Agenției pentru Protecția Mediului Cluj. Proprietarii au motivat că potrivit PUG-ului în vigoare, terenul are încadrarea urbanistică în UTR ULi/c – Zonă locuințe individuale, semicolective și colective mici, nicidecum ceea ce propune PUZ-ul pentru Sopor, zonă ce ar urma să fie împânzită de blocuri și spații verzi. 

Mai mult, aceștia au semnalat că: „Nu există un studiu de impact care să genereze certitudinea că prin schimbarea încadrării tarlalelor de teren învecinate și proiectarea unor blocuri în imediata vecinătate a viitoarei Centuri Metropolitane, cât și a Căii Ferate care face legătura între nodul CFR Apahida și frontiera cu Ungaria/municipiul Oradea confortul locatarilor față de poluarea produsă de traficul în această zonă să fie sustenabil pentru această încadrare cu încălcarea vădită a PUG-ului pentru zona respectivă sau necesitatea stabilirii unei asemenea zone prin Planul Urbanistic Zonal. Conform proiectului propus, distanța față de aliniamentul Căii Ferate, cât și a Șoselei de Centură este mai mică de 50 de m în linie dreaptă. Tot prin acest proiect de PUZ, s-a omis cu bună știință de către proiectanți și arhitecți, impactul pe care îl pot avea aceste construcții (blocuri) pentru apele minerale și izvoarele care sunt în imediata vecinătate a Băilor Someșeni. Respectiv pentru fundațiile acestor construcții nu se specifică adâncimea lor raportat la pânza freatică care alimentează izvoarele și modul în care se execută forarea fundațiilor.”

Sufocarea traficului – inevitabilă, după ce cartierul Sopor și mini-cartierul Elenei Udrea vor fi edificate

Proprietarii își pun întrebări și cu privire la modul în care va fi afectat traficul din zonă, care este deja sufocat, după ce în Sopor vor fi peste 50.000 de locuitori, iar mini-cartiereul Elenei Udrea de pe Dealul Borzaș va fi edificat.

„Acest PUZ nu precizează în mod clar circulația autovehiculelor care vor tranzita Calea Someșeni și modul în care această stradă va putea să fluidizeze circulația auto și așa sufocată la maxim de cei care se deplasează pe direcția Cluj-Napoca – Apahida/Dezmir sau a viitorului cartier de blocuri de pe str. Moș Ion Roată – Someșeni, cunoscut ca blocurile lui Udrea.”, au semnalat proprietarii.

Lista problemelor sesizate de proprietari continuă cu faptul că o porțiune însemnată din tarlaua unde se află și proprietățile lor a fost încadrată în zona de protecție a depozitului de muniții al MApN, în condițiile în care reprezentanții primăriei au declarat că se va implementa, în varianta ce urmează a fi trimisă spre aprobare instituțiilor abilitate, încadrarea prevăzută în PUG. 

Potrivit PUG-ului municipiului Cluj-Napoca, valabil în prezent, proiect pentru care s-a obținut în prealabil atât avizul Agenției pentru Protecția Mediului, cât și avizul MApN, terenurile sunt încadrate în UTR ULi/c – Zonă de locuințe individuale, semicolective și colective mici, zona fiind construibilă. 

În urma aspectelor sesizate locuitorii solicită municipalității emiterea unui aviz condiționat sau respingerea acestui Plan Director (Masterplan) Sopor, astfel încât să se respecte PUG-ul aprobat în anul 2014 și aflat în vigoare în prezent, astfel încât proprietarii de terenuri, prin urbanizarea zonei, să asigure spațiile verzi în procent de 30%. Cu toate că, urmă cu câteva luni, primarul Emil Boc oferea asigurări proprietarilor din Sopor că, atâta vreme cât acesta se va afla la conducerea primăriei, PUG-ul va fi respectat. La acel moment Boc spunea că „atâta vreme cât noi vom vom fi la această masă, primar și consiliu local, și acest PUG va fi în vigoare”.  Ei bine, nici de această dată nu s-a ținut de promisiune și cel mai probabil,  cel mai modern cartier din România va fi și cel mai problematic.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here