Expertii amana pocesul dintre Stat şi Biserica Romana pana pe 11 septembrie

La Curtea de Apel Cluj a avut loc un nou termen al procesului in care Fondul Bisericesc Ortodox al Bucovinei (FBORB) se judeca impotriva Regiei Naţionale a Padurilor –Romsilva, pe rol fiind retrocedarea a 166.000 de hectare de padure a carei valoare este de aproximativ 3,5 miliarde de euro. De aceasta data judecatorii clujeni au trebuit sa stabiliasca componenţa echipei de experţi care urmeaza sa efectueze un raport de expertiza cu privire la intinderea dreptului de proprietate al FBORB, la dosar ambele parţi depunandu-şi obiectivele cu privire la raport. Urmatorul termen de judecata va fi pe data de 11 septembrie.

In faţa instanţei clujene a avut loc un nou termen al procesului in care Fondul Bisericesc Ordodox Roman al Bucovinei (FBORB) cere statului roman, prin Regia Naţionala a Padurilor – Romsilva – Direcţia Silvica Suceava, mai bine de 166.000 de hectare de padure. La termenul trecut instanţa atribuise efectuarea expertizei unui numar de trei experţi, unul dintre aceştia inaintand o cerere de abţinere iar altul necomunicand inca daca accepta sau nu lucrarea. Expertul Parvu Cristian Tuderel, propus la termenul trecut de catre instanţa, a cerut inlocuirea, motiv pentru care judecatorii au cerut parţinor sa propuna un inlocuitor. Avocaţii Romilva au cerut instanţei luarea in calcul a eventualitaţii in care s-ar putea angaja un expert din Cluj. “Pe teritoriul Bucovinei sunt circa 700 de procese de revendicare imobiliara, in toate fiind implicaţi experţi locali şi in majoritatea proceselor fiind implicata FBORB. Cerem un expert din alta zona, poate chiar din Cluj pentru a fi totul obiectiv” a declarat unul dintre avocaţii Romsilva.  Reprezentanţii FBORB au aratat ca nu se opun acestei propuneri, atat ca ar creşte costurile expertizei. Preşedintele completului de judecata a propus celor doua parţi pe expertul Blaga Gabriel Dumitru, iar dupa ce cele doua parţi procesuale nu s-au opus, a dispus ca acesta sa-l inlocuiasca pe Parvu Cristian Tudorel, urmand sa vina şi rasunsul celuilalt expert daca accepta sau nu efectuarea expetizei. Avocaţii Romsilva au cerut instanţei incuviinţarea unui grup de trei experţi propuşi de catre ei care sa observe desfaşurarea expertizei, iar avocaţii FBORB au cerut incuviinţarea doar a unui expert supraveghetor. Intr-un final, instanţa deliberand, a incuviinţat cererea Romsilva, astfel incat la expertiza vor mai participa inca trei experţi.

Dupa lamuririrea acestor aspecte, s-a trecut la comunicarea intre parţi a obiectivelor urmarite prin raportul de expertiza solicitat. Atat Romsilva cat şi FBORB a oferit cate o copie dupa obiectivele propuse instanţei şi adversarilor procesuali, precum şi obiectivele inaintate de instituţia prefectului de Suceava, Sorin Popescu. Pentru o mai buna studiere a acestor obiective de catre parţile implicate, instanţa a decis acordarea termenului de 11 septembrie ca urmatoare data a procesului.

Documentele care stau la baza revendicarilor

Fondul Bisericesc Ordodox Roman al Bucovinei (FBORB), prin Arhiepiscopul Sucevei şi a Radauţilor, ceruse la un termen anterior Curţii de Apel Cluj sa reţina faptul ca in carţile funciare depuse la dosar exista mai mulţi termeni care trebuiesc explicaţi, iar termenul de „Eigebtumsrecht” se traduce prin „drept de proprietate”. In aceeaşi ordine de idei, F.B.O.R.B a adus in atenţia instanţei clujene faptul ca temenii „eigentum” şi „ „besitz”, care apar in documentele aduse ca proba, desemneaza noţiunile de „proprietate” respectiv „posesie”.
La dosar F.B.O.R.B işi mai susţine pretenţiile prin faptul ca Regia Naţionala a Padurilor – Romsilva – Direcţia Silvica Suceava a recunoscut atat faptul ca Fondul este proprietar cat şi intinderea şi localizarea proprietaţii inca din anul 2000. In susţinerea celor precizate F.B.O.R.B a depus copii dupa adrese ale Direcţiei Silvice Suceava catre ocoalele silvice din subordine in vederea aplicarii prevederilor Legii 1/2000 cu identificarea suprafeţelor de padure aflate in administrarea acestora, pe foştii proprietari.
In acest sens, F.B.O.R.B a depus la dosar şi copii ale carţilor funciare avand subliniate parcelele revendicate, copii dupa extrasele de carte funciara eliberate de birourile de carte funciara din judeţul Suceava şi acolo unde este cazul traducerea inscrisurilor din limba germana, mai precis din gotica in germana cu caractere latine apoi traducerea in limba romana, de catre un traducator autorizat.

Sutele de mii de hectare revendicate de catre F.B.O.R.B au la baza documente vechi de sute de ani, majoritatea in limba germana, care atesta faptul ca F.B.O.R.B ar deţine un drept de proprietate.  Numita cu titlul „Bukowinaer Gr.Ort. Religionsfond”, F.B.O.R.B apare ca avand titlul de „Eigemtunsrecht”, adica de proprietar, in sute de documente.
Dintre acestea, e F.B.O.R.B arata in faţa instanţei clujene faptul ca in baza actului de la data de 18 mai 1902 şi in baza incheierii Judecatoriei Vama nr.36/37 10 martie 1937, sau actului din data de 28 iulie 1887 in baza Judecatoriei Vama, s-a menţionat ca proprietar F.B.O.R.B. La dosar sunt depuse sute de astfel de documente care atesta ca F.B.O.R.B ar fi proprietar, cel puţin pe hartie, a zeci de mii de hectare, majoritatea in zona istorica a Bucovinei dar nu numai.

Jumatate din Bucovina facuta cadou Fondului de catre Imparat

Intr-o adresa catre Regia Nationala a Padurilor Directia aflata la dosar, Regia Nationala a Padurilor Directia Silvica Suceava arata istoricul proprietatilor apartinand F.B.O.R.B. Astfel, din Monografie se arata ca Fondul a fost constituit la 19 iunie 1783 prin hotarare imperiala si a fost organizat intr-o forma definitiva la 29 aprilie 1786 conform dispozitiilor „Regulamentului Duhovnicesc”, avand ca provenienta toate averile manastiresti ce au fost „incamerate” la 27 decembrie 1781, mai bine de doua treimi din suprafata Bucovinei, cu scopul intaririi cultului ortodox si a altor scopuri folositoare. La incorporarea Bucovinei in Austria in 7 mai 1775, aceasta a gasit in noua provincie o mare bogatie formata din paduri, fanete si pajisti, mosii si sate, bogatie ce se afla in proprietatea Episcopiei de Radauti, a manastirilor si schiturilor. Aceasta avere ocupa doua treimi din suprafata Bucovinei si provenea din daniile facute acestor asezaminte religioase de catre domnitorii Moldovei, clerul si boierii romani, incepand cu secolul al XV-lea.Pe data de 27 decembrie 1781, a fost adoptata de catre imparatul Austriei Rezolutia prea inalta privind desfiintarea unor manastiri si intrebuintarea averii lor nr. 2239, completata ulterior de noi rezolutii si ordonante imperiale. Din acest moment padurile au trecut in proprietatea statului austriac.

Articolul XV al Constitutiei Dualiste din 1867 prin care s-a garantat pentru fiecare religie, a stabilit si dreptul de administrare autonoma a averii bisericesti. Fondul si-a extins proprietati prin cumpararea de la stat in anul 1870 a circa 70.000 de hectare, zona muntoasa de la Campulung la Vatra Dornei, si a rascumparat intr-o perioada de cateva decenii drepturile de servitute devenind libera de sarcini, prin cedarea unor suprafete de terenuri acoperite de paduri catre obstile locale ale populatiei existente in zona.
Dupa Unirea Bucovinei cu Romania in anul 1918, forma legala de administrarea a fondului este data de articolul 39 din Legea pentru organizarea bisericii ortodoxe, publicata in monitorul Oficial nr.97/6.5.1925, care stipula ca „Fondul religionar greco-oriental din Bucovina este si ramane o fundatie de sine statatoare, care va purta de acum inainte denumirea de Fondul Bisericesc Ortodox Roman al Bucovinei.”
Conform extraselor de carte funciara, fondul a fost proprietar al acestor terenuri pana in anul 1948, atunci cand in baza Constitutiei din 13 aprilie 1948 toate padurile au trecut in proprietatea statului.

Istoricul procesului  

Procesul de revendicare a 192.000 hectare de padure de catre F Fondul Bisericesc Ortodox Roman din Bucovina a inceput in anul 2001, dar prima solutie s-a dat abia in martie 2007. Tribunalul Suceava a admis atunci ca statul sa puna in deplina proprietate o suprafata de padure. Astfel, Directia Silvica Suceava si statul roman, prin Ministerul de Finante, trebuie sa puna la dispozitia Fundatiei Fondul Bisericesc Ortodox Roman al Bucovinei o suprafata de 166.813 ha de vegetatie forestiera. Procesul a fost stramutat ulterior la Curtea de Apel Timisoara, unde s-au judecat apelurile. Curtea de Apel a dat dreptate Fondului si a dispus retrocedarea a 166.613 de hectare de padure in favoarea Fondului Bisericesc Ortodox din Bucovina. In urma recursului formulat de Regia Nationala a Padurilor- Romsilva, pe data de 15 martie 2011 Inalta Curte de Casatie si Justitie a casat decizia Curtii de Apel Timisoara si a retrimis dosarul spre rejudecare la Curtea de Apel Cluj – Napoca. Urmatorul termen de judecata in fata instantei clujene  va avea loc la data de 21 iunie a acestui an.

Sabin Ripan

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here