După ani de zile de procese în instanță, exploatarea minieră de la Certej a fost oprită de judecători. Curtea de Apel Cluj a anulat definitiv anul trecut planul urbanistic, iar în aprilie 2020 aceeași instanță a respins contestația în anulare declarată de Deva Gold. Ulterior, recent, Curtea de Apel Oradea a respins ultima cale de atac extraordinară: revizuirea. Cu toate că exploatarea a fost oprit de judecători, există posibilitatea ca proiectul să continue în viitor. Vezi mai jos ce spune reprezentantul Deva Gold.

În anul 2010 a început exploatarea minieră de la Certej, pe baza planului de urbanism. PUZ-ul proiectului minier a fost aprobat de către Consiliul Local Certeju de Sus, județul Hunedoara, însă după ani de procese, proiectul minier cu cianuri a fost blocat definitiv de către judecătorii clujeni.

Acţiunea în justiţie pentru anularea planului urbanistic zonal a fost demarată în 2016 de către Asociația Centrul Independent pentru Dezvoltarea Resurselor de Mediu, asociaţie ce asigură secretariatul reţelei Mining Watch România.

În septembrie 2019, Curtea de Apel Cluj a blocat proiectul, după ce instanța a menținut soluția dată de Tribunalul Cluj privind anularea PUZ-ului pentru întregul proiect.

Anterior deciziei Curţii de Apel Cluj, Tribunalul Cluj arătase că avansarea minei, ce ar utiliza anual 1,653 de tone de cianură şi ar crea doar 221 de locuri de muncă, s-ar realiza cu încălcarea legii, având în vedere că în 2014 a început în mod ilegal organizarea de şantier şi a fost nevoie tot de intervenţia instanţei pentru a opri ilegalităţile.  

În aprilie 2020, Curtea de Apel Cluj a respins și contestația în anulare declarată de Deva Gold.

Ultima cale de atac, respinsă

Ulterior, în iulie 2020, Curtea de Apel Oradea a respins ultima cale de atac extraordinară: revizuirea.

Concret, în 17 iulie, Asociația Centrul Independent pentru Dezvoltarea Resurselor de Mediu a câștigat procesul intentat împotriva Deva Gold.

Compania miniera alături de Consiliul Local al Comunei Certeju de Sus și Agenția pentru Protecția Mediului Timiș au cerut instanței revizuirea deciziei prin care PUZ-ul pentru exploatarea minereurilor auro-argintifere și polimetalice de la Certej a fost anulat.

”Respinge ca nefondată excepţia nulităţii cererii de revizuire formulată de AGENŢIA PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI TIMIŞ, excepţia invocată de intimată. Respinge ca inadmisibile cererile de revizuire formulate de revizuienţii CONSILIUL LOCAL AL COMUNEI CERTEJU DE SUS, DEVA GOLD SA şi AGENŢIA PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI TIMIŞ în contradictoriu cu intimatele ASOCIAŢIA CENTRUL INDEPENDENT PENTRU DEZVOLTAREA RESURSELOR DE MEDIU şi AGENŢIA PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI HUNEDOARA împotriva Deciziei nr. 1194/CA/2019 pronunțată la 26.09.2019 de Curtea de Apel Cluj în dosarul nr. 130/117/2016*, pe care o menţine în totalitate. Ia act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată în revizuire de către intimata. DEFINITIVĂ”, se arată în soluția pe scurt.

În ce condiții se poate relua proiectul

Nicole Stanca, directorul Deva Gold a declarat pentru Gazeta de Cluj că respectă decizia instanței, menționând că procesul a fost pierdut din cauza unei greșeli, erori tehnice ce nu ține de companie, însă se declară dezamăgit de faptul că sute de oameni își vor pierde locul de muncă.

”Dacă asta a fost decizia instanței, o respectăm. Noi, ca și companie, nu dorim să eludăm legea (…).

Dacă asta se dorește și țara asta merge așa din victorie în victorie și nu se mai dorește locuri de muncă… În loc să fie angajați 1.000 de oameni, sunt vor fi 240 care în următoarea lună vor intra în șomaj. Să-i plătească cine a greșit… eu îi pun în brațele statului”, spune Stanca.

Întrebat dacă lucrurile, proiectul se oprește aici, Stanca ne-a oferit un răspuns din care înțelegem că proiectul ar putea continua în viitor, existând posibilitatea elaborării unui nou plan urbanistic zonal.

”Acest PUZ se poate relua. Un PUZ e valabil zece ani, eu oricum trebuia să-l refac, au trecut zece ani. Nu știu sigur dacă se va relua, însă până se reface, dacă se reface și dacă mai vrea acționarul, vor pleca oamenii în șomaj. Nu mai am nicio soluție pentru ei (…). Pe mine mă doare sufletul că am aici la ușă oameni cu trei-patru copii plângând că nu știu ce vor face în continuare, cine le va da bani”, mai spune Stanca.

Reprezentantul Deva Gold mai susține că organizația care a blocat proiectul de la Certej spun că au făcut-o pentru că ar vrea binele românilor, ”dar nu s-au gândit că rămân oamenii aceștia fără locuri de muncă”.

”Acesta e un joc, nu știu, mă depășește, dar sunt jocuri, interese. Eu zic că sunt interese și din afară (n.r. pentru blocarea proiectului), însă eu sunt cu inima deschisă, nu am vrut decât să fac locuri de muncă și am vrut să le demonstrez celor care au închis mineritul că dacă lucrezi cu cap și cu tehnologie modernă, poate fi econom pentru țară.

Timpul le va rezolva pe toate. Eu nu mă mai lupt pentru mine, dar dacă proiectul pornea, era proiect pentru generațiile viitoare”, conchide Stanca.

Deva Gold și Frank Timiș

Proiectul se confruntă cu o opoziţie puternică, atât naţională cât şi internaţională. În ultimii ani, operatorul minier de la Certej a părut de neoprit. Rând pe rând, compania-mamă Eldorado Gold a acaparat nu mai puţin de şapte perimetre miniere în Munţii Metaliferi, cu intenţia de a dezvolta o imensă exploatare de suprafaţă cu cianuri.

Proiectul minier Certej este propus de Eldorado Gold (ELD), companie canadiană de aur low cost ce intenţionează să deschidă prima mină de suprafaţă cu cianuri din România. Zăcământul de la Certej este deţinut de Deva Gold SA, un joint-venture între Eldorado Gold (80% din acţiuni) şi compania de stat Minvest Deva (~20%).

Compania Deva Gold a fost înființată în 1997 de controversatul Frank Timiș, despre care jurnaliștii spun că încă s-ar afla în spatele afacerii de la Certej, cu toate că în acte nu figurează. În schimb, Nicolae Stanca, actualul director al Deva Gold, a rămas mereu un punct fix în organigrama companiei.

Stanca a fost ani buni membru în consiliul de administraţie al Roşia Montană Gold Corporation, iar în trecut a fostul director al Regiei Autonome a Cuprului Deva, atunci când a încheiat niște contracte ilegale cu Gabriel Resources, care a devenit subiectul unei anchete a DNA în 2007, fiind abandonat din lipsa probelor pentru infracțiunile de dare și luare de mită (sau a presiunilor politice asupra judecătorilor). Stanca este fostul prefect al Hunedoarei (1999-2000) este membru al Partidului Social Democrat și a fluctuat la conducerea companiilor afiliate lui Vasile Frank Timiș: Deva Gold și European Goldfields. De fapt, Nicolae Stanca este primul oficial care a asociat statul român cu companiile companiilor canadiene, el fiind persoana care a semnat din partea statului român actele de asociere între Minvest Deva şi Gabriel Resources în 1997.

Jurnaliștii de la Rise Project spun că proiectul Certej a stat sub umbrela afacerii Roșia Montană timp de trei ani, finanțat prin intermediul unor companii offshore de aceiași investitori. În 2000, Timiș a separat afacerile cu aur din România pe bursa canadiană și s-a retras treptat din ele. Acționarii s-au tot schimbat. Mari fonduri de investiții americane și bănci europene au plasat apoi sute de milioane de dolari în cele două proiecte.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here