Într-o încercare de a lansa o secţiune de ştiri pe platforma socială, Facebook a început negocierile cu principalele companii din industrie şi este dispusă să plătească sume uriașe pentru licenţe. Însă, această mișcare a lui Mark Zuckerberg pare a fi o încercare de deturnare a controlului narativ ce se îndreaptă către dominația totală a sferei informației.
Reprezentanţi ai Facebook le-au spus şefilor marilor companii de ştiri din SUA, precum ABC, Dow Jones, sau Wall Street Journal, că sunt dispuşi să plătească până la trei milioane de dolari pe an pentru a posta titlurile şi rezumatele articolelor de ştiri pe site.
Viitoarea
secțiune de știri a Facebook nu reprezintă o noutate, ea fiind anunțată chiar
de Mark Zuckerberg în urmă cu câteva luni și, coincidență sau nu, la puțin timp
după ce Apple și-a anunțat propriul serviciu de știri. Noutatea este sumele
mari de bani pe care Facebook este dispusă să le plătească.
În ciuda sumelor mari pe care Facebook le pune
la bătaie, se pare că accesul la secțiunea de știri va fi gratuit. Însă, nu
toate articolele vor fi complete, publicațiile putând alege ca unele materiale
să conțină doar titlu și introducere pentru a atrage cititorii pe site-ul
publicației. Din câte de pare, viitoarea secțiune de știri va funcționa
distinct programul Instant Articles, acolo unde Facebook și publisherii își
împart veniturile generate de reclame. Lansarea serviciului de știri ar urma să
aibă loc anul acesta, deși este posibil ca la început acesta să fie disponibil
într-un număr limitat de țări.
În acest plan este cauzat de critici. În ultima vreme, compania Facebook a fost supusă unui număr mare de critici din partea industriei de ştiri, fiind acuzată că atrage toată publicitatea, lăsând ziarele şi televiziunile fără reclamă. Împreună, Facebook şi Google au câştigat, anul trecut 60 la sută din totalul încasărilor din publicitate din SUA.
Despre acest plan al Facebook, tr.com notează că pare a fi o încercare de deturnare a controlului narativ. Jurnaliștii explică că mai mult de două treimi dintre adulții americani își primesc știrile de pe social media în același timp în care mai mult de jumătate se așteaptă ca aceste știri să fie „în mare măsură inexacte”. Poate că s-a simțit o oportunitate de afaceri, iar Facebook vrea acum să gestioneze acel consum de știri și să le prezinte în mod autoritar utilizatorilor ca și „Facebook News”. Știm deja că nu putem avea încredere deplină în Facebook. Cu atât mai mult cu cât să nu uităm că anul trecut directorul de top al Facebook, Campbell Brown, aparent a avertizat diverse organizaţii media că, în cazul refuzului de a coopera cu gigantul hi-tech de a “revitaliza jurnalismul”, acestea se vor stinge precum oamenii “dintr-un ospiciu”. Totodată, Brown a spus că “lui Mark nu îi pasă de organizaţiile media”. Aceste declarații au fost făcute în timpul unor discuții cu ușile închise.
Acest pas de a le atârna sub nas câteva milioane de dolari marilor companii media este doar pasul final în procesul de consolidare și control care a început atunci când Facebook a eliminat știrile de pe newsfeed pentru a gestiona narațiunea în perioada premergătoare alegerilor din 2016. Această mișcare a fost concepută în mod evident pentru a favoriza postările prietenilor și a familiilor decât cele ale jurnaliștilor și astfel au ”forțat” companiile media de a investi financiar în Facebook pentru a recupera traficul pierdut pentru că în locul știrilor au apărut în newsfeed-ul abonaților videoclipuri cu pisici și poze cu familia.
Mass-media a fost în continuare marginalizată după ce Zuckerberg a încheiat un parteneriat cu Consiliul Atlantic, printre ai cărui membri includ globaliști arhicunoscuți precum Henry Kissinger și Dina Powell, pentru a „proteja alegerile libere și corecte din întreaga lume”.
Cu alte cuvinte, rețeaua de socializare, după ce a fost zguduită de imensul scandal Cambridge Analytica, s-a pus cu trup și suflet în slujba unui think-tank globalist pentru a distinge „dezinformarea” și a contracara acțiuni care caracterizează practic orice alegeri democratice.
Ideea că un think-tank globalist ar putea fi părtinitor față de anumiți politicieni din întreaga lume și că acest lucru ar putea afecta opinia lor despre o așa zisă „dezinformare”, nu pare însă să îi deranjeze pe cei de la la Facebook.
Exemplul jurnaliștilor americani este cel al premierului ungar Viktor Orban pentru pe care globaliștii din Consiliul Atlantic l-au fișat deja ca „autocrat de extremă dreaptă”, care conduce un „regim cvasi-autoritar ce abia dacă seamană cu democrația care a permis aderarea țării la UE și NATO”.
Același Consiliu cu care s-a înfrățit Facebook a descris victorie în alegeri a lui Orbán drept „un apel la acțiune” pentru „democrațiile occidentale” pentru a „proteja și apăra … valori democratice”.
Pe lângă Henry Kissinger, în board-ul de conducere al Consiliului Atlantic se mai află și fostul premier spaniol Jose Maria Aznar, care a încurajat și asistat activ politica internațională a președintelui american George W. Bush și atacul SUA asupra Irakului din 2003, deși peste 90% din populația Spaniei era împotriva războiului.
Jurnaliștii de la rt.com mai afirmă că Zuckerberg nu și-a ascuns niciodată dorința de a vedea Facebook-ul cum devine un permis de conducere a internetului și, fără îndoială, a urmărit voios cum guvernul președintelui francez Emmanuel Macron a solicitat o sporire a supravegherii prin Facebook. Macron cântărește necesitatea cetățenilor de a se înscrie pentru a utiliza Facebook cu cărțile reale de identitate. Platforma a fost prima care a adoptat o „ politică de nume real ”, prietenoasă cu agenția de informații , „activiști politici, performanți și alte persoane care preferă să nu își desfășoare activitatea în social media, îi urmează în viața reală.
Amintim că la începutul lui iulie, camera inferioară a parlamentului francez a adoptat un proiect de lege menit să reducă incitările la ură online. Proiectul le acordă platformelor sociale 24 de ore pentru a îndepărta „conținutul incitator” sau riscă amenzi de 4% din veniturile lor globale. Proiectul a mers la Senat și ar putea deveni lege după revenirea din vacanța parlamentară. Dacă acest lucru se întâmplă, atunci Franța devine a doua țară din Europa, după Germania, care adoptă o lege ce obligă direct rețelele sociale să-și cenzureze utilizatorii în beneficiul unui stat.
Dacă acordul Facebook cu Franța va fi multiplicat în alte țări europene, tot ceea ce a mai rămas din libertatea de exprimare, mai ales pe internet, este condamnat să dispară rapid.
Fiecare campanie are nevoie de un birou de presă…
Avocații de confidențialitate sunt în prezent înarmați față de planurile dezvăluite recent de FBI de a monitoriza platformele de socializare în timp real.
În combinație cu decizia FBI scursă recent de a eticheta pe toți „ teoreticienii conspirației ” ca extremiste domestice potențial periculoase, aceasta arată foarte mult ca o rațiune fabricată pentru a spiona majoritatea populației americane. Cu toate acestea, Facebook alimentează datele utilizatorilor guvernului de peste un deceniu.
Decizia Facebook de a numit-o pe Jennifer Newstead, fost consilier juridic al Departamentului de Stat din S.U.A., în calitate de consilier general al gigantului social media a fost apreciată ca și o acțiune care ar ajuta compania ”să-și îndeplinească misiunea”. Care ar fi ceea ce, mai exact?
Când Zuckerberg a fost fotografiat călătorind prin America de Nord acum cu câțiva ani în urmă, mulți au subliniat că ar părea că candidează pentru președinție. Dacă istoricul Facebook-ului – și Zuckerberg – este orice ghid, el are lucruri mai mari în minte pentru ”Facebook News” decât o nouă filă pe interfața de utilizator. Până la urmă, fiecare campanie are nevoie de un birou de presă…
