La finele acestei săptămâni, consilierii locali au votat orbeşte un documentaţia de construire a unui centru de colectare selectivă la care clujenii şi-ar putea duce deşeurile din construcţii, mobilier vechi, etc. Proiectul, care costă aproximativ 6 milioane de euro din bani europeni (PNRR), este o ideea excelentă, doar că a fost făcut pe repede înainte, costurile lui au fost supraevaluate şi puse pe masa consilierilor care abia au avut timp să se uite peste ele.
Consiliul Local al Municipiului Cluj-Napoca a organizat în data de 16 noiembrie 2023 o şedinţă de îndată, adică intempestivă și de urgență, pentru a vota proiectul construirii unui centru selectiv de colectare a deşeurilor.
În esenţă, proiectul este unul de care clujenii au mare nevoie, însă modalitatea în care a fost făcut primul pas în acest demers arată neputinţa administraţiei locale condusă de Emil Boc de a fi coerentă.
Potrivit datelor prezentate în cadrul ședinței, valoarea proiectului este de aproximativ 6 milioane de euro, bani europeni din cadrul PNRR. Chiar dacă despre acest proiect se știa încă din luna august, când a fost atribuit contractul pentru realizarea documentației, Boc le-a pus consilierilor locali actele cu nici 24 de ore înainte de a-i pune să voteze.
Motivul este lesne de înțeles: documentația a fost făcută ”pe genunchi” sub supravegherea lui Gheorghe Șurubaru, unul dintre ”aplaudacii” primarului, care nu are nicio competență în gestionarea deșeurilor. Din acest motiv, prețurile pe care consilierii locali au fost puși să le aprobe sun aberante. În principiu, proiectul prevede o platformă de ciment pe care vor fi instalate un concasor pentru moloz, un tocător pentru materia vegetală, containere pentru deșeurile reciclabile, câteva utilaje și… ghereta portarului. Iar toate acestea vor costa 5.580.000 de euro!
O Altă problemă a acestui proiect constă în faptul că terenul pe care construiește nu este al Primăriei Cluj-Napoca, ci al RADP Cluj-Napoca, o regie din aparatul administrativ local care a oferit primăriei clujene un drept de superficie pe terenul respectiv până în 2023. Ulterior, nimeni nu știe ce se va întâmpla cu locația. Însă, primarul Boc a dat asigurări că ”utilajele vor rămâne la primărie!”. Valoarea aberantă i-a făcut pe consilierii din opoziție să se inflameze, iar pe cei din ”aparatul” de suflet a suflet al primarului să voteze cu ochii închiși.
Interceptări din viitor cu Emil Boc: ”Alo! Doamna Kovesi? Săru-mâna, sunt jos la poartă!”
Neregulile vizavi de acest proiect au fost semnalate de consilierii locali din opoziție, chiar dacă oamenii abia au reușit să studieze documentația.
Diana Cristian, consiliera USR, a atras atenția asupra timpului scurt în care au avut posibilitatea să studieze documentație, dar și asupra faptului că această rampă este proiectată să se construiască chiar lângă oamenii care locuiesc la Pata Rât. Iar legea prevede că acest lucr nu poate fi făcut. De asemenea, ea atras atenția și asupra neclarităților financiare din documentație.
”Ne puneți să votăm un proiect care ar fi putut fi pus în dezbatere publică acum o lună ca să fim informați. Cum s-au obținut avizele dacă nu se păstrează distanța față de zona locuită de la Pata Rât. Sunt neclarități referitoare la calcule. Ce înseamnă 300.000 lei pentru readucerea terenului la starea inițială. Costurile pentru asfalt și ciment nu par reale!”, a declarat ea.
Gheorghe Șurubaru a reușit să ofere câteva răspunsuri incomplete care, de fapt, au adânci și mai mult proiectul în zona nebuloasă reclamată de consilieri.
El a susținut că avizul referitor la apropierea rampei de comunitatea care locuiește în zonă a fost dat de DSP Cluj și că prețurile par mari deoarece este prevăzut un ”un sistem dintr-un beton special, mai complex și probabil de asta prețurile sunt mai mari”, a susținut Șurubaru.
Anca Ciubancan, consiliera PSD, a fost extrem de vocală și a cerut retragerea proiectului pentru ca el să poată fi votat la o dată ulterioară Însă, acest lucru nu a fost posibil pentru că termenul limită pentru depunerea lui este 20 noiembrie 2023.
”Vă solicit să retrageți proiectul pentru că noi, consilierii, abia am avut 24 de ore pentru studierea documentației. Nu există niciun deviz justificativ la acest studiu. Este doar o înșiruire de puncte, fără un deviz cantitativ specific. E vorba de 6 milioane de euro! Firma care a câștigat realizarea acestei documentații în vara acestui an trebuia să prezinte un deviz estimativ, dacă nu chiar comparativ, a costurilor din acest proiect. Am avut 5 luni la dispoziție, timp în care puteam fi consultați, de ce nu s-a întâmplat acest lucru?!
Unde este devizul estimativ al acestui proiect? De unde am ajuns la 6 milioane de euro pentru acest proiect?!”, a declarat ea.
La fel, Șurubaru a încercat să creioneze câteva răspunsuri.
”Devizul face parte din proiect. Dar nu este aici, ci va fi în proiectul tehnic. În acest proiect există un tabel unde sunt trecute câte containere sunt, etc. Acest centru va fi dat în operare unui operator autorizat care se va ocupa de administrarea lui”, a explicat city-managerul Gheorghe Șurubaru.
Emil Boc, unul dintre ctitorii gunoaielor din Cluj-Napoca
”În sfârșit vom intra și noi în rând cu lumea și vom avea posibilitatea să avem ca în Uniunea europeană, în orice oraș modern și civilizat, toată infrastructura necesară pentru colectarea selectivă la noi acasă. Acest centru de colectare selectivă cu aport voluntar nu vizează deșeurile menajere! Vom avea posibilitatea să adunăm deșeurile problematice, cum ar fi cele din construcții. Clujenii vor fi în stare să poată aduce deșeurile din construcții în cantități nelimitate pentru a fi procesate. Deșeurile din spații verzi vor avea un tocător special pentru prelucrarea acestora. Sunt colectate mobilier, alte deșeuri de mari dimensiuni într-un cadru structural Nu va poluare deloc, deșeurile din construcții vor fi procesate ecologic, respectând toate reglementările europene în materie. Avem bani europeni și avizul de mediu. Vom selecta un operator care să operaționalizeze centrul”, a declarat Emil Boc care, în final, i-a mulțumit lui Gheorghe Șurubaru pentru implicarea pe care a avut-o în acest proiect.
”Vă țin pumnii!”
Szakacs Istvan, reprezentantul grupului de Facebook Clujul Civic, o platformă civică unde sunt discutate proiectele administrației locale, a tras și el un semnal de alarmă asupra neregulilor din acest proiect.
”Dumneavoastră aprobați azi un proiect care evocă legea care prevede o distanță minimă de 200 m de zone locuite. Ei bine, la 50m de amplasament stau în acest moment peste 70 de ființe umane, de vreo 10-15 ani așa. Nu că nu îi veți putea deporta și pe ăștia. Dar dumneavoastră aprobați azi un proiect pe baza unui raport care pretinde negru pe alb că acolo nu stă nimeni. Și care e fals. Vă țin pumnii.
Dumneavoastră aprobați azi un proiect bazat pe un timeline care începe în august 2023. Nu aveți niciun timeline update-at la documentație. Suntem în noiembrie. Dumneavoastră aprobați azi un proiect cu un timeline fie invalid, fie inexistent. Vă țin pumnii.
Dumneavoastră aprobați azi un proiect care prevede 100 de transporturi de deșeuri la rampă pe an. Asta înseamnă un transport odată la 3 zile. Serios? La mărimea Clujului? Poate una pe zi pe cartier?? Dumneavoastră aprobați azi un proiect pe puțin spus nefezabil. Vă țin pumnii.
Dumneavoastră aprobați azi un proiect care cheltuire 5.117.000 RON pe 5401 mp arie carosabilă betonată, trotuare, și împrejmuiri. Având în vedere că prețul unui metru pătrat de beton e între 100 și 200 RON/ mp, dumneavoastră aprobați azi un proiect cu această cheltuială grosolan supraevaluată, și anume de aproximativ de 15-20 ori. Vă țin pumnii!”.
