Familia de pădurari a deputatului ”Drujba Apusenilor” acuzată că rade pădurile din Cluj și Alba

Pădurile din Munții Apuseni sunt rase în mod sistematic. În special cele aflate în administrarea Ocolului silvic privat Horea Apuseni care se îngrijește de aproape 26.000 de hectare de pădure din județele Cluj și Alba. Unul dintre acționarii ocolului este o asociație de vânătoare din care face parte deputatul liberal Corneliu Olar, supranumit ”Drujba Apusenilor”. Deputatul este înconjurat de o mare familie din care fac parte pădurari, brigadieri sau oficiali ai primăriei localității Horea, pe raza căreia funcționează ocolul silvic privat. Afacerea a luat amploare după ce firma care a realizat ”marea cadastrare” a ”încurcat” cărțile funciare ale pădurilor oamenilor din zonă și mulți dintre ei au rămas fără proprietăți.

Sute de metru cubi de lemn sunt exploatați ilegal din Munții Apuseni. Întreaga afacere este construită pe mai multe filiere: unii taie lemnul în pădure, alți îl transportă si îl vând mai departe secțiilor clandestine sau autorizate care, la rândul lor distribuie lemnul în piețele și depozitele de cherestea din județele Arad, Timiș Hunedoara, Bihor, Alba, Cluj, Dolj, Mehedinți, București, etc.

Pentru ca afacerea să meargă sursele Gazetei de Cluj spun că toată lumea este unsă: garda forestieră, poliția, primarii, astfel încât este greu de găsit o ”supapă” prin care să iasă aceste informații. Însă, există situații în care oamenii deposedați abuziv păduri se revoltă și caută soluții în presă în speranța că cineva se va sesiza în legătură cu pădurile Apusenilor care sunt rase.

Un asemenea caz se derulează în momentul de față în cadrul Ocolului silvic Horea Apuseni. Este vorba despre un ocol privat în care are interese deputatul liberal de Alba, Corneliu Olar, devenit celebru după ce a tăiat un cozonac cu o macetă în Parlament.

”Cei care manevrează lemnul tăiat la negru sunt fiul fostului secretar al comunei Horea, ori ginerele lui Olaru Corneliu, ori fini ai politicianului care sunt padurari sau alte rude. Nu oricine poate intra în această afacere, ci doar persoane bine alese și selectate”, dezvăluie o sursă a Gazetei de Cluj filiera lemnului tăiat ilegal din zona localității Horea.

Omul explică, la modul concret, cum se defrișează ilegal. ”Se emit avize cu care se fac 2 – 3 curse sau pe camion este o cantitate de 14-15 mc, însă pe aviz figurează jumătate din cantitate. O altă modalitate de fraudă: camionul transportă buștean de clasa A, dar pe aviz figurează doar jumătate din masa lemnoasă ca fiind de clasa A, restul fiind trecut în acte cu titlul de lemn de foc. Lemnul de foc este trecut în acte cu o valoare de aproximativ 20-30 lei/mc, în timp ce bușteanul costă între 300 lei/mc (fără acte) și 350lei/ mc(cu acte)”, explică sursele Gazetei de Cluj.

Am încercat să aflăm de la Garda Forestieră Cluj dacă instituția a primit sesizări ori s-a autosesizat în legătură cu tăierile ilegale de lemn din zona respectivă.

Ancheta din sertar

Garda Forestieră Cluj a depus la IPJ Alba o plângere penală în care este estimat un prejudiciu de peste 30 de milioane de lei. 

Potrivit Gărzii forestiere clujene, în cadrul ocolului silvic privat Horea Apuseni, care administrează pădurile din cadrul a cinci comune din Munții Apuseni ( HOREA, ALBAC, GÂRDA DE SUS, SCĂRIȘOARA și VADUL MOȚILOR) în zona de confluență a județelor Alba și Cluj au dispărut, în perioada 2007 – 2017, peste 140.000 de mc de material lemnos. Valoarea prejudiciului constat se ridică la suma de 33.863.716 de lei.

În cursul acestui an, la Ocolul silvic Horea Apuseni au fost făcute cinci controale. 

Plângerea nu indică autori defrișărilor ilegale, lăsând în slujba poliției identificarea lor. Dosarul, cu autori necunoscuți, a fost deschis în 2017, dar polițiștii nu au făcut, concret, nicio investigație pentru descoperirea autorilor.

În cadrul investigației, aproape inexistente, nu a fost audiată nicio persoană și nu s-au făcut cercetări pe teren. Era de așteptat un deznodământ de acest fel pentru că, într-o eventuală anchetă, ar fi trebuit chestionat și deputatul liberal din zonă, Corneliu Olar.

Polițiștii ar fi trebuit să le ia declarații reprezentanților Ocolului silvic privat Horea Apuseni, însă acest lucru nu s-a întâmplat. În cadrul cercetărilor nu au fost audiați nici reprezentanții firmei SC Valea Bulzului, cu care ocolul privat are contract de exploatare forestieră. Acționariatul firmei este format din consiliul local al Primăriei Horea și Mateș Dumitru.

Cel din urmă spune că nu știe nimic de vreo anchetă a poliției în acest caz.

”Eu îmi fac treaba și nu știu nimic. Este o firmă mică și n-avem timp să ne ocupăm de lucruri de astea. N-am fost chemat nicăieri să dau vreo declarație și nu m-a sunat nimeni să mă întrebe de lucruri de astea. Dumnezeu să ne dea minte limpede la toți domnul meu!”, spune Dumitru Mateș.

Întrebați despre procedurile judiciare derulate în cadrul acestei anchete, reprezentanții IPJ Alba spun că ele se încadrează normelor legale!

”Procedurile judiciare utilizate în cadrul cercetărilor în dosarul nr. 488/P/2017, de către lucrători din cadrul Inspectoratului de Poliție Județean Alba, au fost cele prevăzute în Codul Penal și Codul de Procedură Penală. În conformitate cu prevederile Normelor metodologice anexă la Ordinul comun al MAI și PIICJ nr. 56/10.04.2014 și nr. 12/C/2014, privind înregistrarea și evidența cauzelor penale cu autori neidentificați și modul de lucru în aceste cauze, întrucât nu au fost identificați autorii, la data de 03.07.2017, în dosarul mai sus menționat a fost propusă și aprobată, de către procurorul de caz, trecerea în evidențele cu autori neidentificați. Vă mulţumim pentru încrederea acordată şi vă asigurăm de întreaga noastră disponibilitate în rezolvarea problemelor ce intră în competenţa informaţiilor de interes Public”, arată răspunsul IPJ Alba, instituția care ar fi ancheteze dosarul privitor la defrișările ilegale ale pădurilor din județele Cluj și Alba.

În mod normal, polițiștii ar fi trebuit să facă cercetări la fața locului, să verifice ipoteze diverse, să audieze persoane, pe reprezentanții ocolului silvic privat, să se folosească de informații obținute de la diverse surse, să stabilească un cerc de bănuiți, etc.

Ancheta este cu autori necunoscuți în situația în care și în prezent se fac tăieri de arbori, stivele de lemn nemarcat fiind depozitate pe drumurile DC 122 și DC 204 (Drumul lui Iovan).

”Drujba Apusenilor” cochetează cu un ocol silvic privat

OCOLUL SILVIC HOREA APUSENI SRL administrează pădurile din cadrul a cinci comune din Munții Apuseni ( HOREA, ALBAC, G RDA DE SUS, SCĂRIȘOARA și VADUL MOȚILOR) în zona de confluență a județelor Alba și Cluj. În județul Alba, Ocolul Silvic Horea Apuseni SRL are o suprafaţă totală de fond cinegetic de 11.194,38 de hectare și o suprafaţă de arii naturale protejate de 4.420,72 de hectare. În județul Cluj, ocolul respectiv are o suprafaţa totală fond cinegetic de 10.229,78 ha și o suprafaţă de arii naturale protejate de 127,25 de hectare. În total, ocolul silvic privat administrează o suprafață totală 25.972,13 hectare despre care oamenii din zonă spun că este fieful familiei deputatului PNL Corneliu Olar din Alba. Iar familia deputatului este extinsă.

Administratorul ocolului este Petruse Dorel Felician, care are și o pensiune din zona Gârda – Arieșeni. Acționarii ocolului sunt Asociația Râul Mare și Asociația de Vânătoare Ursoaia.

Asociația Râul Mare este reprezentată de Traian Șchiop, care deține și funcția de consilier superior la Garda Forestieră Cluj. Am încercat să îl contactăm pe cele două numere de telefon ale asociației, dar nu a răspuns nimeni.

Asociația de Vânătoare Ursoaia este reprezentată de deputatul liberal Corneliu Olar. Membrii asociației de vânătoare sunt Olar Corneliu, Ioan Mates,Todea Horea-Tudor, Lazea Nicolae (vicepreședinte), Onețiu Nicolae (de profesie pădurar și șeful unui composesorat din zonă care administrează păduri), Todea Laurențiu și Neag Petru. Ambele asociații care sunt acționari la ocolul silvic privat funcționează la aceeași adresă, localitatea Horea, str. Valea Arazii nr. 2, jud. Alba.

Întrebat despre tăierile ilegale și implicarea deputatului în afacerile cu lemn din zona administrată de ocolul silvic privat, Petruse spune că nu știe nimic.

 ”Spuneți-mi mai exact unde se fac tăieri ilegale pentru că noi nu am primit nicio sesizare! Oricum, cantonul nr 5 este mare așa că trebuie să spuneți exact unde se fac tăierile”, a declarat Petruse. Întrebat despre implicarea deputatului Corneliu Olaru în afacerile cu lemn din pădurile administrate de ocolul silvic, inițial, Petruse a negat orice implicare a deputatului. ”Nu e domnule niciun deputat acționar în cadrul ocolului silvic. A..! că face parte din asociația respectivă (ASOCIATIA DE VANATOARE URSOAIA, n.red.), asta nu înseamnă că are vreo legătură cu ocolul. Asociația respectivă are personalitate juridică și nu contează cine sunt reprezentanții ei”, a mai declarat Petruse.

Familia deputatului Olaru: pădurarii și șefii din Primăria Horea

Potrivit surselor, în spatele afacerilor cu lemne din zona respectivă s-ar afla o parte din membrii familiei deputatului Cornel Olaru, supranumit în presă ”drujba Apusenilor”.

Brigadierul silvic la Brigada nr.5 este Dan Corneliu Olar, fiul deputatului. El este soțul solistei de muzică populară Ancuța Mateiu. Pădurarii din zonă sunt Onețiu Nicolaie, finul și unul dintre oamenii de încredere de-ai deputatului. Este cel mai influent pădurar din ocol si cu cel mai bun canton că pădure. Potrivit informațiilor, în cantonul respectiv au ”înflorit” cioatele provenite din defrișările masive.

Un alt pădurar este NEAG Petru, tot fin de-al deputatului Olar. El supraveghează pădurea din cadrul Composesoratului ARADA (HOREA) și este tatăl lui Neag Daniel, de profesie pădurar în brigada Horea.

Un alt pădurar care face parte din cunoștințele deputatului Olar este Onețiu Petru Beniamin care lucrează la Brigada 5 Horea.

Marin Mateș, pădurar la Brigada nr 5 este și el finul deputatului Olar. El a fost cercetat de polițiștii clujeni pentru tăieri ilegale de lemn.

Potrivit IPJ Cluj, polițiștii Postului de Politie Comunala Beliș s-au sesizat din oficiu despre faptul că, „în urma unui control efectuat de specialiști din cadrul ITRSV Cluj pe raza Ocolului Silvic Horea Apuseni, au fost descoperite un număr de 183 cioate de molid fără marca silvică provenite din tăieri ilegale de arbori de pe picior cu un volum de 103 m.c., în valoare totală de 29.944 lei”. Pădurarul a fost suspectat de săvârșirea infracțiunii de neglijență în serviciu.

Potrivit surselor Gazeta de Cluj, pădurarul Mateș ar deține o instalație de debitare de bușteni în satul Mătișești. Cu alte cuvinte, masa lemnoasă pe care o debitează este păzită de el! Potrivit informațiilor din zonă, lemnul îl vinde la o fabrică de mobilă din Câmpeni si îl comercializează printr-un depozit situat în Oșorhei, lângă Oradea.

Sfera de influență a deputatului Corneliu Olar nu se limitează doar la pădurari.

Primarul comunei Horea, Nicola Marin, este nepotul deputatului (fiul surorii deputatului, NICOLA Grațiana).

Secretarul comunei Horea, Costea Ioana, este una dintre nepoatele deputatului, contabilul comunei Horea, Mateș Nicoleta, este sora lui Onețiu Nicolaie, pădurar și unul dintre finii deputatului.

Șeful birou urbanism, Mateș CIPRIAN, este finul deputatului Olaru, la fel ca și asistentul social de la primărie, Lucica PETRUSEL.

Am încercat să obținem un punct de vedere atât din partea Primăriei Horea, cât și din partea deputatului Corneliu Olar. La telefonul primăriei nu a răspuns nimeni, iar adresa de mail nu este valabilă. Deputatul Olar nu a răspuns invitației reporterilor Gazeta de Cluj.

Șmecheria a pornit de la București

Oamenii din zona respectivă care se uită cum sunt rase pădurile atribuie o parte din vină și firmei care s-a ocupat de cadastrarea proprietăților, SC Cornel&Cornel Topoexim ”abonată” la contractele publice extrem de generoase.

În 2012, localitatea HOREA a devenit beneficiara unui proiect  de întabulare sistematică a tuturor imobilelor. Afacerea a fost plătită de Guvernul Ponta, iar licitația a fost atribuită firmei Cornel&Cornel Topoexim la care principalii acționari sunt  Cornel Păunescu și Elena Dina. Pe de o parte, firma apare ca fiind sponsor al PNL, dar avea încheiat un contract prestare a serviciilor de contabilitate cu Alexandra Herțanu, sora lui Victor Ponta.

Revenind la lucrările de cadastrare din localitatea Horea, oamenii spun că ele au fost de mântuială, fapt care i-a făcut pe mulți să piardă teren.

”Lucrurile au decurs astfel: 1. A fost anunțată populația despre lucrările cadastrale care au fost făcute de către o firmă din București, Cornel&Cornel Topoexim SRL. Au venit la Horea câțiva angajați ai firmei respective și s-au apucat de treabă: au ieșit pe teren pentru a întocmi hărți cadastrale cu proprietățile localnicilor. Însă, nu s-a constituit o echipă din toți membri implicați în proiect (reprezentanți ai primăriei și restul care trebuiau să fie in comisia respectivă), ci au fost doar 2-3 băieți tineri de aproximativ 20-21 de ani care au măsurat imobilele ”pe sărite” și astfel lucrarea s-a încheiat!

În martie 2014, proprietarii de imobile au fost chemați la sediul primăriei să-și identifice imobilele pe care le dețin. Oamenii, în mare bătrâni, au fost puși să își indice proprietățile pe un monitor, în situația în care mulți dintre ei abia vedeau ecranul!

În 2016, au venit Cărțile Funciare la Primărie pe fiecare imobil în parte. După ce proprietarii și-au ridicat CF-urile, oamenii au constatat că lucrarea este prost făcută. Unele proprietăți nu mai apăreau, iar în alte situații terenurile apăreau înstrăinate către alte persoane sau către Primărie și Composesoratul Arada (Horea).

Șmecheria a fost că la constituirea Composesoratului s-au declarat anumite suprafețe fără ca ele, de fapt, să existe în proprietate. Însă, odată cu întabularea sistematică a terenurilor, composesoratul s-a împroprietărit cu bunurile oamenilor.

Reprezentanții firmei Cornel&Cornel Topoexim SRL au cerut chiar și o suplimentare de contract, pe motiv că lucrarea este mult mai complexă decât se estimase. Însă, complexitatea lucrării a constat, de fapt, în dezmembrarea fostelor CF-uri vechi, făcând din ele 2-3 CF-uri noi. Acum oamenii au fost nevoiți să deschidă procese pentru reconstituirea dreptului de proprietate. Însă, și în această situație, mulți dintre ei sunt bătrâni și nu au bani pentru acest gen de procese!”, explică sursele Gazetei de Cluj despre cum a decurs marea cadastrare a terenurilor din Munții Apuseni.

Orice comentariu este de prisos!

Afacerile cu lemn sunt tendențioase

Fiica deputatului Olar se numește Vodă Eufenia Iulia. Ea este acționar majoritar și administrator la două societăți din localitatea Horea: Larcom Tour SRL și VAYA BUSINESS SRL. De asemenea, ea se ocupă și de pensiunea Căsuța din Povești din localitatea Horea. Întrebată despre afacerile cu lemne girate de membrii familiei, ea a declarat că nimic nu este adevărat și întrebările despre afacerile cu lemn sunt tendențioase și au un ”iz politic”. ”Știu că asta este treaba voastră, a presei, să dați în oameni, dar țineți cont că tatăl meu este bolnav. Mai așteptați o lună ca să își revină. Și ce dacă unii de-ai noștri sunt pădurari?! Au învățat că sa ajungă în această funcție”, a declarat fiica deputatului. Ea a mai adăugat și că este exclus faptul că pensiunea respectivă ar fi construită de pe urma afacerilor cu lemne. ”Pensiunea asta este de 30 de ani, de când trăia mama!”, a mai spus Iulia Vodă.

Pensiunea respectivă este construită gard în gard cu școala din localitate, în pofida legislației care interzice acest lucru.

”Pentru că este lipită de clădirea școlii, Inspectoratul pentru Situații de Urgență (ISU) Alba nu a dat autorizație de funcționare școlii, așa că s-au plătit amenzi pentru ca școala să poată funcționa. Amenzile au fost plătite de primăria condusă de nepotul deputatului. În urmă cu un an, la pensiunea respectivă a fost cazat si șeful ISJ Alba, Marcela Dărămuș.

Ușa de la ieșirea de incendiu este blocată de către pensiune. Calea de acces a fost zidită pentru a se construi o cameră de cazare a turiștilor. O parte din spațiul verde din fața școlii  și a căminului școli este ocupată cu diferite construcții de agrement ale pensiunii. Canalizarea pensiunii este dirijată direct în râul Arieșul Mic, iar pentru construcția pensiunii a fost modificat cursul râului”, arată una dintre sursele Gazetei de Cluj.

Peste 100.000 de mc de lemn tăiați ilegal în Ocolul silvic Horea Apuseni

În urmă cu trei ani, organizația Agent Green a publicat o investigație cu privire la tăierile ilegale de pădure din județele Alba și Cluj, intitulată “Hoții în Parcul Natural Apuseni – 10 ani de Romsilva la administrația Parcului Natural Apuseni”. Potrivit datelor prezentate de ONG, cel puțin 526.160 de metri cubi de lemn de conifere au fost  exploatați ilegal în pădurile din Apuseni. Dealuri și munți întregi au fost rase. În perioada 2003 – 2012, din cadrul Ocolul Silvic Horea Apuseni SRL au fost tăiați ilegal 115.730 mc de material lemnos.

De asemenea, potrivit unui studiu realizat de Greenpeace,  rezultă că în județul Alba sunt zone în care pădurile sunt defrișate în mod abuziv. Este vorba de nord-vestul județului în zona localităților Horea, Albac și Bistra și în zona de sud, Oașa-Șugag.

Un pădurar și un polițist prinși că protejau defrișările ilegale din ocolul privat

În urmă cu doi ani, procurorii de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Alba au început cercetări față de MATEI VASILE MARIUS (pădurar în cadrul Ocolului Silvic Horia Apuseni S.R.L.), pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu și favorizarea făptuitorului, și față de inculpatul LAZEA DAN (agent de poliție în cadrul I.P.J. Alba) pentru săvârșirea infracțiunii de divulgare de informații ce nu sunt destinate publicității și favorizarea făptuitorului. În urma perchezițiilor au fost ridicate documente și suma de 407.700 lei. ”În perioada decembrie 2016 – aprilie 2017 lucrătorul silvic, prin neîndeplinirea atribuțiilor de serviciu, a permis sustragerea de material lemnos din cantonul ce îi era repartizat, fără a lua măsuri de constatare a unor contravenții și infracțiuni silvice comise de mai multe persoane, împiedicând prin acțiunile sale efectuarea cercetărilor cu privire la acestea. S-a stabilit că lucrătorul de poliție a divulgat date nedestinate publicității privind efectuarea de controale pe linie silvică de către alți lucrători de poliție și organe silvice împiedicând prin acțiunile sale efectuarea cercetărilor cu privire la persoanele bănuite de furt și tăiere ilegală de arbori”, arată comunicatul oficial.

Deputatul Moților și-a angajat fiica la cabinet

Anul trecut, deputatul Corneliu Olar a pierdut definitiv procesul cu Agenția Națională de Integritate (ANI), pe care îl avea ca urmare a faptului că și-a angajat fiica pe postul de referent la cabinetul său parlamentar, în mandatul 2008-2012, pe când reprezenta PDL în Parlament. Decizia a fost dată de Înalta Curte de Casație și Justiție, care a infirmat o hotărâre anterioară a Curții de Apel Alba Iulia. ANI a constatat existenţa conflictului de interese administrativ în legătură cu Corneliu Olar în octombrie 2015. Agenția l-a acuzat că a încheiat un contract civil cu propria sa fiică și ca urmare, aceasta a obținut venituri de peste 23.000 de lei în perioada 16 februarie 2009 – 15 august 2011 cât a fost valabil contractul.