Mischael Suder s-a născut la Berlin în 1943. La câteva luni de la naștere a fost salvat din Germania nazistă de către mama lui care l-a adus în România, în Cluj-Napoca. Restul familiei lui Suder au fost încărcate în „camioanele morţii” şi au fost duse spre Auschwitz. După ce au ajuns în România, mama lui Suder a decedat din pricina suferinţelor fizice provocate de către membrii Gestapo. Bebeluș fiind, Suder a fost înfiat de către o femeie din comuna Iara care l-a crescut până la 11 ani când a fost găsit de un unchi care l-a luat din Cluj. Au trecut anii, însă s-a reîntors în Cluj-Napoca unde s-a luptat ani de zile cu Primăria pentru a obține o locuință socială, însă nu a întrunit punctajul cerut de lege, motiv pentru care s-a judecat cu Primăria Cluj-Napoca.
Mischael Suder s-a născut la Berlin în toiul prigonirii evreilor, însă a scăpat ca prin minune de lagărul de concentrare de la Auschwitz. La câteva luni de la naștere, Suder a făcut febră, iar mama lui l-a dus la un medic neamț. Așa au părăsit ghetoul și această ieșire le-a salvat viețile.
În noaptea respectivă, trupele SS au ajuns pe strada lor, iar tot atunci tatăl și frații săi au fost duși în lagărul de concentrare de la Auschwitz. Suder și mama sa se aflau la medicul german care i-a salvat și i-a dus a doua zi la Viena cu mașina lui. De la Viena, au mers la Cluj-Napoca unde aceștia aveau rude, însă pe care nu le-au găsit pentru că fugiseră de frica rușilor.
Între timp, mama lui Suder a fost internată în spital, fiind grav bolnavă, iar după câteva zile femeie a murit. O infirmieră din comuna Iara l-a înfiat și l-a crescut până la 11 ani, când a fost găsit de un unchi care l-a dus la București. Când a terminat liceul, la îndrumarea unchiului său, Mischael Suder a intrat la Șocala de Ofițeri din Pitești. Unchiul, Mihai Suder era înalt demnitar comunist şi ministru al Economiei în guvernul instalat de bolşevici în România, însă Mischael susține că nu i-a cunoscut adevărata identitate.
De la Școala de Ofițeri din Pitești a fost dat afară la 19 ani pentru că era evreu, motiv pentru care unchiul său l-a transferat la Arad, unde a terminat Şcoala tehnică de Industria Lemnului, ulterior a și muncit la o fabrică de lemn din zonă.
”În 1973, Mischael Suder a fost internat timp de o lună, la cererea Ministerului de Interne, în spitalul de psihiatrie de la Gătaia. Bărbatul a protestat, după ce a fost împiedicat să lucreze pe șantierele din străinătate. În același an, a fost prins în timp ce voia să fugă din țară. Bărbatul, cu care voia să treacă fraudulos granița, a fost împușcat, iar el a fost torturat de ofițerii Securității, care i-au găurit maxilarele cu un burghiu. A fost internat din nou la spitatele de psihiatrie din Gătaia, Sibiu și Timișoara și, după externare, a reușit să părăsească ilegal România comunistă și să se refugieze în Germania de Vest”, scria jurnalistul Sorin Grecu, într-un reportaj.
Condamnat de spionaj în favoarea României
În 1989, Mischael Suder a început să reînceput să reviziteze România. Era convins că SRI l-a ținut sub supraveghere și susține că Securitatea a fost pe urmele lui încă in anii ’70, când a reuşit să scoată ilegal din ţară familia unui profesor neamţ din Sibiu.
După 1990, Suder a intrat, prin intermediul unor prieteni, într-un cerc de foşti poliţişti şi foşti ofiţeri de securitate din Cluj-Napoca. Pe unii dintre aceştia i-a avut ca oaspeţi de mai multe ori în casa sa din Germania. El bănuieşte că a fost reclamat la serviciile secrete germane de o femeie pe care a ajutat-o să ajungă în Germania, Maria Mureşean. Pe aceasta a cunoscut-o prin intermediul acestor cunoştinţe din Cluj. De atunci, spune el, serviciile secrete germane au fost pe urmele lui. În 1992, a fost acuzat de spionaj în favoarea României, iar în 1993 a fost condamnat.
„Mi-au arătat nişte fotografii cu mine intrând în sediul Ministerului de Interne din Bucureşti. Într-adevăr, am fost cu un colonel de poliţie, Vasile Bota (n. r. – fost şef al serviciului anticorupţie între 1994 şi 1996 la Cluj-Napoca), la Ministerul de Interne pentru a-şi vizita un prieten de acolo. M-au întrebat la proces ce am căutat acolo. Le-am zis că am mers să rezolv actele fiului meu, care era cetăţean german, pentru a obţine şi cetăţenia română. Apoi m-au întrebat cine m-a însoţit. De frică, le-am zis că Bota era doar taximetristul care-mi arăta unde trebuie să ajung. Din momentul acela, totul s-a terminat. Au zis: «Ajunge!» şi, din acel moment, orice le-aş fi spus nu m-au crezut. M-au condamnat la 10 ani de puşcărie pentru complicitate la spionaj. Am aflat atunci că ştiau despre trecutul meu, despre unchiul meu care lucra în guvern, despre familia mea”, a explicat Suder pentru ”Adevărul”.
Suder i-a dat în judecată pe Iliescu, Năstase şi Rus
În 2015, Suder Mischael i-a chemat în judecată pe fostul preşedinte Ion Iliescu, pe fostul premier Adrian Năstase şi pe fostul ministru de Interne Ioan Rus, cărora le-a solicitat daune morale în valoare de 3 milioane de euro, pentru aducerea abuzivă în România, în urmă cu peste un deceniu, în înţelegere cu autorităţile germane.
“În 2002 , pe când mă aflam în Germania, am fost adus în România, la schimb cu doi spioni germani aflaţi în ţară, fiind traficat la modul ordinar de statul român, deşi eu nu aveam nimic legat de activităţi de spionaj. Am fost adus, ca un câine, în ţară, cu avionul de către agentul C.O. şi de atunci, timp de 7 ani n-am mai putut părăsi România ca să-mi vizitez rudele pe care le am în străinătate. Iar dosarul penal deschis împotriva statului român – mai clar împotriva lui Ioan Rus, fost ministru de interne în acea vreme, a lui Adrian Năstase, fost prim ministru al României şi a lui Ion Iliescu, fost preşedinte – a fost clasat printr-o metodă josnică”, a povestit Mischael Suder într-un reportaj apărut în Gazeta de Cluj în urmă cu câțiva ani și scris de către Sorin Grecu.
Suder a dat în judecată Primăria Cluj-Napoca
După povestea de viață cât un român, Mischael Suder a încercat ani de zile să obțină o locuință socială în Cluj-Napoca. După zeci de audiențe, primăria a considerat că Suder nu întrunește punctajul cerut de lege, cu toate că i-a fost acordate puncte pentru situații excepționale.
Spre exemplu, în procesul verbal din anul 2018 pentru repartizarea locuințelor sociale se arată că ”Suder Mischael s-a prezentat personal la Comisie și și-a expus situația excepțională în care se află. Domnul consilier Tothfulsi Andras se retrage. Comisia văzând că cele relatate de către petent parțial sunt susținute de documentele depuse la dosar, decide acordarea a 10 puncte pentru situații excepționale, astfel are 128 puncte”.
În 2019, Suder Mischael a contestat punctajul acordat în 2018, însă contestația a fost respinsă. Imediat după, Suder a dat în judecată Primăria Cluj-Napoca.
În 30 decembrie 2019, Tribunalul Cluj a respins cererea formulată de Suder. Decizia nu este definitivă, ea putea fi atacată cu apel.
”Admite excepția lipsei capacității procesuale de folosință a pârâtei Primăria municipiului Cluj-Napoca și în consecință respinge cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul S.M. în contradictoriu cu această pârâtă pentru lipsa capacității procesuale de folosință. Admite excepția lipsei calității procesuale pasive a Statului Român prin Ministerul Finanțelor Publice în ceea ce privește cererea de atribuire a unei locuințe sociale și în consecință respinge acest capăt de cerere formulat în contradictoriu cu Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice pentru lipsa calității procesuale pasive. Admite excepția autorității de lucru judecat în privința capătului de cerere referitor la obligarea pârâtului Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice la plata de daune morale și respinge cererea de chemare în judecată sub acest aspect pentru autoritate de lucru judecat. Admite excepția prescripției dreptului material la acțiune în privința capătului de cerere referitor la obligarea pârâtului Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice la plata daunelor materiale si respinge cererea de chemare în judecată sub acest aspect ca prescrisă. În temeiul art. 19 alin. 1 din OUG nr. 51/2008, cheltuielile de judecată avansate de către stat (respectiv suma de 26250 lei reprezentând taxa judiciară de timbru) rămân în sarcina statului”, se arată în decizia Tribunalului Cluj.
