În urmă cu cinci ani, clujeanul Marcel Bali a fost internat la Spitalul Clinic Județean de Urgență Cluj Napoca în urma unui AVC. Medicii au intervenit și l-au restabilit, însă a contractat o infecție nosocomială și omul a murit la 46 de ani. În urma lui au rămas un băiețel talentat care a încercat să îndeplinească dorința tatălui și a participat la mai multe concursuri de talente, printre care și Vocea României, și soția lui neconsolată. După pierderea suferită, cei doi au deschis un proces împotriva spitalului clujean în care cer să fie despăgubiți cu 750.000 de euro. Au pierdut acțiunea la primul termen, dar speră să câștige în următoarea etapă a procesului. Nu este primul caz de deces provocat de infecțiile nosocomiale luate în urma spitalizării.

Clujeanca Anamaria Bali și fiul ei, Alessandro, au dat în judecată Spitalul Județean Cluj Napoca într-un proces de malpraxis în care cer 750.000 de euro. Cei doi au ridicat aceste pretenții pentru că Marcel Bali, un soț și tată extrem de apropiat de familia lui, a murit în urma unei infecții nosocomiale după ce a fost internat de urgență.  

Potrivit dosarului, ”în data de 20 ianuarie 2017 Bali Marcel, soțul reclamantei și tatăl reclamantului minor, a acuzat stări de rău, fiind solicitată intervenția unui echipaj de urgență. Inițial, pacientul a fost transportat la UPU 1 Cluj-Napoca, iar apoi la Clinica de Neurochirurgie Cluj-Napoca, fiind diagnosticat cu „Anevrism Vascular Cerebral”. În timpul intervenției chirurgicale la care a fost supus în data de 22 ianuarie 2017 i-a fost montat un tub de dren extern la nivelul capului. După aproximativ o săptămână de la operație, pacientului i-a fost depistată o infecție nosocomială (Acinetobacter Baumannii) la nivelul tubului de dren, fiind mutat din nou la terapie intensivă unde i-au fost efectuate mai multe analize, inclusiv puncții medulare și i-au fost administrate mai multe tratamente. Ulterior, a fost supus unui număr de nouă intervenții chirurgicale la cap pentru repoziționarea tubului de dren, care fie ieșea accidental din locul în care era montat, fie se bloca datorită infecției nosocomiale. Starea de sănătate a pacientului s-a agravat, în data de 27 martie 2017 a intrat în stop cardio-respirator, a fost resuscitat, însă a rămas în stare de comă și a decedat în data de 3 aprilie 2017”, arată rapoartele medicale. 

Pierderea suferită de familia Bali a fost imensă. Marcel era extrem de apropiat de ce doi și avea o relație specială cu fiul lui, Denair. Pentru că în tinerețe cântase la chitară și fusese și solist, a încercat să îi transmită pasiunea pentru muzică și fiului lui. 

Îl învățase pe Denair, care se remarca cu vocea lui clară, să cânte la chitară. Astfel, băiatul a participat la festivaluri de muzică unde a obținut trofee și numeroase premii I, precum și calificarea la secțiunea „Duelul Campionilor” al Festivalului Internațional „Ursulețul De Aur”. Chiar dacă suferea enorm în urma pierderii tatălui a participat la Vocea României, unde s-a calificat într-una dintre echipele concurente.

Pe fondul infecției spitalicești, a suferit 9 intervenții chirurgicale în câteva zile

Revenind la cazul tragic în urma căruia Marcel Bali a murit, documentele medicale arată că, în pofida faptului că în urma intervenției pentru AVC el era stabil, starea lui s-a înrăutățit brusc după ce a contractat infecția nosocomială.

Potrivit actelor medicale, ”în data de 21 ianuarie 2017 s-a intervenit neurochirurgical și s-a practicat drenaj ventricular extern frontal dreapta. Din motive neexplicitate tubul de dren a fost suprimat accidental și a fost necesară reintervenția neurochirurgicală la 8 ore de la prima intervenție pentru repoziționarea tubului de dren”, iar ulterior, în următoarele zile, bărbatul a suferit mai multe intervenții chirurgicale. Se arată că, pe perioada spitalizării, pacientul a fost supus la 9 intervenții chirurgicale care au presupus anestezie totală și perforarea cutiei craniene într-un alt loc, unele intervenții având loc la 4 ori 8 ore distanță de precedenta. 

În cadrul procesului, reprezentanții spitalului sunt acuzați că au încălcat atribuțiile legale pe care o unitate medicală trebuie să le îndeplinească pentru garantarea unui act medical corect executat. 

”De la momentul internării pacientului și până la momentul decesului său, Spitalul Județean de Urgență Cluj-Napoca, Clinica de Neurochirurgie, a garantat că acesta va beneficia de o asistență medicală la cele mai ridicate standarde posibile, iar, potrivit art.37 din Legea nr.95/2006, orice persoană fizică sau juridică, având calitatea de angajator, este obligată să asigure fondurile și condițiile necesare pentru aplicarea măsurilor de igienă, dezinfecție, dezinsecție și deratizare periodică”, se arată în cererea de chemare în judecată. 

Ei mai acuză că nereusirea sterilizării infecției cu Acinetobacter Baumanii poate fi explicată fie prin greșita interpretare a antibiogramei în sensul că, în realitate, tuplina cu care pacientul fusese infectat era rezistentă la Colistin, fie prin limitarea distribuirii colistinului în întreaga masă cerebrală datorită hemoragiei meningo-cerebrale. 

În replică, reprezentanții spitalului clujean au cerut respingerea cererii de chemare în judecată spunând că nu există nicio legătură între infecția nozocomială și decesul pacientului. 

”Pacientul Bali Marcel a fost internat în data de 20 ianuarie 2017 la secția de Neurochirurgie cu diagnosticul Hemoragie subarahnoidiana Hunt and Hess grad III, WFNS grad III prin ruptură de anevrism de arteră vertebrală stânga, ceea ce este un eveniment dramatic, cu consecințe imprevizibile. Potrivit literaturii de specialitate ruptura anevrismală cu hemoragie consecutivă are o rată de mortalitate de până la 40-50% din cazuri în primele 6 luni de la ruptură, iar factorii care contribuie la înrăutățirea prognosticului unui pacient diagnosticat cu hemoragie cerebrală consecutiv unui anevrism al arterei vertebrale pot fi: edemul cerebral global pe tomografia computerizată, prezența hemoragiei intraventriculare, vasospasmul simtomatic, ischemia cerebrală tardivă, în special dacă este multiplă, febra (toți acești factori s-au manifestat în cazul pacientului Bali Marcel), vârsta înaintată, preexistența unor afecțiuni medicale severe, hiperglicemia ori alte complicații sistemice”, arată dosarul. 

Bacteria ucigașă a apărut în urma războiului din Irak

În opinia reprezentanților spitalului ”o infecție cu Acinetobacter Baumanii nu este în mod necesar rezultatul unei neglijențe locale din cadrul serviciului, nefiind generată în mod neaparat de condițiile de igienă, reprezentând o problemă la nivel global cu care se confruntă toate secțiile de terapie intensivă din lume”. 

Bacteria respectivă este cunoscută și sub denumirea de ”Iraqibacter” datorită apariției aparent bruște în spitalele militare din timpul Războiului din Irak. Potrivit literaturii de specialitate, bacteria a continuat să fie o problemă pentru veteranii și soldații care au luptat în Irak și Afganistan. Tulpinile A. baumannii rezistente la antibiotice s-au răspândit în spitale civile, ca urmare a transportului de soldați infectați prin mai multe unități medicale. Bacteria a dezvoltat o rezistență crescută de-a lungul timpului, iar metodele de prevenire în spitale se concentrează pe creșterea frecvenței spălării mâinilor și îmbunătățirea procedurilor de sterilizare.

Cu toate acestea, în opinia reprezentanților spitalului clujean, bacteria devine activă la pacienții care prezintă o scădere a rezistenței imune, ca urmare a unei afecțiuni grave și la care terapia cu antibiotice a dus la selectarea unor bacterii extrem de rezistente. 

”Îngrijirea corespunzătoare a pacientului este demonstrată și de faptul că, deși bolnavul a fost intubat și ventilat mecanic o perioadă îndelungată de timp, la examinările CT de torace nu s-au evidențiat focare pneumonice timp de aproape 2 luni de la internare, respectiv până la examinarea tomografică din data de 27 martie 2017, când s-a constatat un focar de condensare lobar inferior stânga. Îngrijirea pacientului a fost cu atât mai atentă cu cât era fratele unei infirmiere angajate chiar pe secție de Terapie Intensivă II Neurochirurgie”, mai arată oficialii spitalului clujean. 

Practic, după intervenția chirurgicală pentru rezolvarea AVC-ului, Marcel Bali a murit la 2 luni de zile ca urma a contractării infecției bacteriene.

De asemenea, în opinia oficialilor spitalului clujean, suma de 750.000 de euro pe care familia o cere cu titlu de despăgubiri este disproporționată.

”Oricât ar fi de dificilă operațiunea de estimare a intensității suferinței reclamanților, daunele acordate nu pot depăși principiul proporționalității. Or, totalul sumelor solicitate de reclamanți în prezentul dosar este de 750.000 euro, ceea ce reprezintă aproximativ 1500 salarii minime pe economie în România, suma fiind de aproximativ 75 de ori mai mare decât media daunelor morale acordate potrivit Ghidului pentru soluționarea daunelor morale, întocmit pentru garantarea obiectivității tratamentului nediscriminatoriu prevăzut de art.14 CEDO”.

Însă membrii familiei Balo au o cu totul altă opinie.

”Prin cererea formulată prin întâmpinare, de reducere a cuantumului daunelor morale, pârâtul (Spitalul Clinic Județean de Urgență Cluj Napoca, n.red.) recunoaște, implicit culpa sa și admite că infectarea cu Acinetobacter Baumanii s-a produs în perioada spitalizării, ca urmare a nerespectării Normelor tehnice privind curățarea, dezinfecția și sterilizarea în unitățile sanitare publice și private (…). Cu privire la sumele invocate de pârât cu titlul de despăgubire, se apreciază că sunt derizorii, fiind extrase dintr-un ghid ce privesc daunele morale datorate în cazul deceselor produse prin accidente de autovehicule, neavând vreo legătură cu obiectul prezentului dosar”, mai arată actele din cadrul dosarului.

Judecătorul nu a văzut legătura de cauzalitate între infecția luată din spital și moartea pacientului

În cadrul motivării judecătorești se artă că băiatul ”a rămas fără sprijinul afectiv, emoțional și material al tatălui său la vârsta de 9 ani, iar spitalizarea îndelungată și decesul acestuia i-au generat probleme de sănătate, respectiv aritmie și hipertensiune cu consecințe pe toată durata vieții. În clasa a 4-a, de prin luna ianuarie învățătoarea a observat că Denair este distras de la ore, nu mai reușea să se concentreze și a început să facă greșeli la exerciții pe care înainte știa să le rezolve. S-a discutat cu cu mama minorului pentru a identifica motivul distragerii și așa martora a aflat că dl.Bali Marcelera spitalizat. Pe toată durata spitalizării copilul s-a manifestat în acest mod, el fiind extrem de apropiat de tatăl său, iar decesul ce a survenit ulterior a dus la apariția atacurilor de panică ale copilului, martora însoțindu-l de mai multe ori la cabinetul medical al școlii. Din discuțiile purtate cu reclamanta, martora a înțeles că ambii au urmat consiliere psihologică după producerea tragediei din viața lor”.

De asemenea, judecătorul subliniază că ”prin decesul d-lui Bali Marcel, deces survenit la vârsta de 46 ani, fără să fi avut antecedente personale patologice semnificative anterior atacului cerebral vascular din data de 20 ianuarie 2017, instanța apreciază că este de necontestat”. 

Însă, judecătorul nu a văzut nicio legătură de cauzalitate între infecția nosocomială și decesul clujeanului, în pofida actelor medicale și a rapoartelor depuse în cadrul dosarului.

”Pentru a putea fi antrenată răspunderea civilă delictuală pentru repararea prejudiciului cauzat prin fapta ilicită trebuie dovedit raportul de cauzalitate direct între faptă și urmarea produsă. Or, în cazul dedus judecății, concluziile raportului de expertiză medico-legală au fost clare, în sensul că, între infecția cu Acinetobacter Baumanii și stopul cardio-respirator neresponsiv la manevrele de resuscitare, respectiv decesul pacientului, nu există legătură directă de cauzalitate .

Ca urmare, în condițiile în care decesul pacientului nu s-a produs ca urmare a infecției nosocomiale contractată, într-adevăr, în unitatea spitalicească, nu se poate stabili raportul de cauzalitate între fapta ilicită-neliuarea măsurilor igienico-sanitare necesare pentru a preveni o astfel de infectare- și prejudiciul cauzat reclamanților prin moartea soțului, respectiv al tatălui minorului”, se arată în motivarea sentinței prin care a fost respinsă acțiunea familiei îndoliate.

Acum procesul se află în faza de apel la Tribunalul Cluj.

Spitalele din Cluj în topul național referitor la infecțiile nosocomiale 

Potrivit unui raport al Comisiei Europene, România înregistrează în jur de 1,4% infecţii intraspitaliceşti, puţine în comparaţie cu alte ţări europene, unde media este în jur de 5%. Cu toate că în alte state europene s-a reuşit implementarea unor programe de igienă lansate de Organizaţia Mondială a Sănătăţii, în România, puţine unităţi medicale s-au aliniat acestor standarde până în prezent. Județul Cluj se află pe locul al treilea la nivel național în statistica infecțiilor intraspitalicești, cu 1.768 de cazuri (21% infecții de plagă, 19% infecții respiratorii, 17 % infecții urinare, 13 % bacteriemii, 24 % infecții digestive – majoritatea infecții cu Clostridium difficile), la nivelul anului 2017, anul în care a decedat Marcel Balo .

Infecție produsă în spital

Infecția nosocomială este infecția contractată în spital sau în alte unități sanitare cu paturi și se referă la orice boală datorată microorganismelor, boală ce poate fi recunoscută clinic sau microbiologic, care afectează fie bolnavul datorită internării lui în spital sau îngrijirilor primite, fie pacientul spitalizat sau în tratament ambulatoriu, fie personalul sanitar datorită activității sale, indiferent dacă simptomele bolii apar sau nu în timp ce persoana respectivă se află în spital. La momentul internării, pacientul Bali Marcel nu avea infecția nosocomială, contaminarea având loc cel mai probabil primei intervenții chirurgicale, contaminarea cu Acinetobacter Baumanii fiind consemnată și în foaia sa de observație. Moartea pacientului s-a datorat sindromului septic generat de infecția cu Acinetobacter Baumanii, care, prin rezistența la antibiotic, dovedește că este vorba despre tulpina selectată în spital, fiind o infecție nosocomială.

În cadrul procesului a fost depus și un raport medico-legal emis de  INML-Mina Minovici București

Documentul arată că prin durata crescută de utilizare a cateterului (folosit la drenaj, n.red.) și prin schimbarea acestuia în mod repetat, a fost favorizată infecția nosocomială cu Acinetobacter Baumanii. Apariția stărilor febrile și leucocitozei după suprimarea drenajului ventricular din data de 27 ianuarie 2017 a fost determinată de dezvoltarea infecției cu Acinetobacter Baumanii sensibil la Colistin, agent infecțios caracteristic florei de spital, cu mare rezistență, motiv pentru care infecția poate fi considerată nosocomială.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here