Familiile corupte ale marilor politicieni

Peisajul politic din România stă foarte bine la capitolul dosare penale. Mai mult decât atât nici familiile marilor politicieni nu se pot lăuda cu un cazier curat. Fie că s-au bazat pe propria influență, fie au fost implicați în dosarele rudelor din spațiul politic românesc, am identificat câteva cazuri de corupție la nivel de „familie politică”.

Finul lui Vasile Blaga a dat spargere în vilele unor prieteni

Recent a apărut în presă scandalul finului lui Vasile Blaga. Cunoscut ca om de afaceri în Oradea, Coriolan Pop Bruchental ar fi participat la spargerea a două vile care aparțin unor cunoscuți de-ai săi. „Bărbatul de 57 de ani este bănuit că ar fi transportat la şi de la locul faptei un alt bărbat de 43 de ani şi ar fi asigurat complicitatea morală şi materială în timpul şi imediat după comiterea faptei” potrivit informațiilor Poliției. În urma acestui eveniment Coriolan Pop a fost plasat sub controlul judiciar pentru o perioadă de 60 de zile.

El are, de asemenea, un trecut plin.  Coriolan Pop Bruchental în 2006 a fost condamnat definitiv la 4 ani şi 6 luni de închisoare în dosarul „Floriol”, pentru contrabandă cu ulei, împreună cu un amic cu care aducea zeci de transporturi de ulei în țară cu documente falsificate, aplicând o ştampilă confecţionată chiar de ei cu antetul „Vama Română”, ca şi cum ar fi achitat taxele vamale.

La vremea respectivă, Pop Bruchental s-a predat pentru ispăşirea pedepsei abia după ce a fost dat în urmărire generală şi a executat până la urmă doar 2 ani şi 7 luni, fiind eliberat în 2009 pentru bună purtare.

Nepotul lui Traian Băsescu, pretenții de un milion de euro

Potrivit DNA, pe 13 martie 2014, „Dragoș Băsescu, beneficiind de ajutorul lui Ciprian Nistor, i-a pretins unui om de afaceri (Sandu Staicu), denunțător în cauza, 500.000 de euro pentru o soluție de respingere a arestării într-o contestație formulată de către DIICOT în dosarul ce îl privea și încă 500.000 euro atât pentru obținerea unei soluții favorabile în cauza respectivă, cât șii pentru ridicarea sechestrului aplicat asupra bunurilor acestuia”

Dragoș Băsescu, fiul lui Mircea Băsescu, a fost condamnat în luna ianuarie 2017 de Tribunalul București la doi ani și sase luni închisoare,  pedeapsa fiind majorata de Curtea de Apel Bucuresti, după apelul Procurorilor Anticorupție, la 3 ani de închisoare cu executare.

Complicitatea soților Năstase în dosarul „Bunuri din China (Zambaccian I)”

Soția lui Adrian Năstase, Dana Năstase, a fost condamnata la 3 ani de închisoare cu suspendare pentru complicitate la luare de mită în dosarul dosarul „Bunuri din China (Zambaccian I)” unde a fost audiat și soțul ei.  Procurorii au adus dovezi că aceștia au primit diverse obiecte și contravaloarea unor lucrări de construcție în schimbul numirii și menținerii în funcția de directoare a Inspectoratului de Stat în Construcții a Irinei Jianu. Năstase a executat efectiv în acest dosar 228 de zile din pedeapsa primită de 4 ani.

Avocată și primă doamnă a Municipiului Cluj-Napoca, Monica Apostu, acuzată de evaziune fiscală

În dosarul „Mita de la Cluj”, judecătorii au decis să-l condamne atât pe fostul primar al municipiului Cluj-Napoca Sorin Apostu cât și pe soția sa, Monica Apostu. 

Procurorii DNA au început urmărirea penală împotriva lui Sorin Apostu în timp ce acesta era primar al municipiului Cluj-Napoca. Anchetatorii l-au acuzat că a primit mită în valoare de 94.000 de euro, în 2009-2011, pentru a încheia contracte de salubrizare și de asigurare a parcului auto al regiilor subordonate Consiliului local Cluj, sumele de bani fiind încasate prin cabinetul de avocatură al soției sale.

Procurorii au demonstrat că „pentru a se disimula proveniența și scopul banilor obtinuți din actele de corupție, între firmele care au primit contractele de la primărie și cabinetul de avocatură al soției primarului au fost încheiate contracte de consultanță juridică fictive, astfel încât sumele de bani au fost încasate prin cabinetul de avocatură al lui Monica Undina Apostu, învinuită în același dosar”. În iulie 2014, Înalta Curte de Casație și Justiție l-a condamnat definitiv pe Sorin Apostu la 4 ani si 6 luni de închisoare cu executare, iar pe soția sa, Monica Apostu, la 3 ani de închisoare cu suspendare. 

Frații  Mazăre, complici în luare de mită

Alexandru Mazăre, a fost anchetat în același dosar în care fratele sau, Radu Mazăre, primarul PSD al Constanței, a fost acuzat de luare de mită. Procurorii DNA au început în aprilie 2014 urmărirea penală față de Alexandru Mazăre, pentru complicitate la luare de mită și fals în declarații, susținând că acesta nu a declarat un cont deschis in Israel, in care o societate comerciala a virat 80.000 de euro

Concret, DNA susține ca în acest cont la o banca din Israel pe care Alexandru Mazăre nu l-a menționat în declarația sa de avere, o firma a virat în 2011 suma de 80.000 euro  ce ar reprezenta „o parte din banii primiți, cu titlu de mită, de către fratele sau, inculpatul Mazăre Radu Ștefan„ 

Fiica lui Dan Voiculescu susține șantajul Antenelor

Unul dintre cele mai cunoscute dosare „de familie” este Dosarul „Șantaj la Antene”, în care sunt implicați Sorin Alexandrescu, Dan ți Camelia Voiculescu. Sorin Alexandrescu, directorul Antena Grup, este acuzat de procurorii anticorupție ca l-ar fi șantajat și constrâns pe administratorul RCS-RDS să semneze reintroducerea în grila Digi a unor programe ale trustului Intact, sub amenințarea că altfel va publica o serie de anchete compromițătoare despre relația RCS-RDS și Dumitru Dragomir, șeful Ligii Profesioniste de Fotbal.

În acest dosar a fost trimisă în judecată și fiica sa Camelia, în cazul cărora procurorii au susținut că erau la curent cu „stadiul acțiunilor infracționale”. Camelia Voiculescu este acuzată de complicitate la șantaj, procurorii susținând ca fiica lui Dan Voiculescu a „desfășurat acțiuni de incurajare a inculpatului ALEXANDRESCU SORIN în vederea săvârșirii faptei, l-a susținut și s-au consultat permanent cu privire la evoluția și reacțiile numitului Bendei Ioan, pe parcursul acțiunilor de amenințare și intimidare, necesare menținerii presiunii psihice, în scopul de a-l determina să încheie contractul”. 

Soția și fiica lui Ioan Niculae urmărite pentru sechestru de bunuri

Procurorii DIICOT au început urmărirea penală în iunie 2014 împotriva lui Ioan Niculae, a fostei sale soții Domnita Niculae și a fetei lor, Adina Elena Niculae. Procurorii susțin ca „Ioan Niculae a sustras de sub sechestru mai multe bunuri, angrenând în această activitate infracțională membri ai familiei sale. DIICOT susține că familia Niculae a vândut mai multe bunuri pe care procurorii instituiseră sechestru asigurător, printre care: un imobil din București ar fi fost vândut de soții Ioan și Domnita Niculae fiicei lor Niculae Adina Elena, iar părțile sociale deținute de Ioan Niculae la Interagro le-a vândut tot fiicei sale, Adina Elena Niculae.

Ioan Niculae a fost acuzat de sustragere de sub sechestru, instigare la abuz în serviciu și spălare a banilor, fosta sa soție Niculae Domnita a fost acuzata de sustragere de sub sechestru și spălarea banilor, iar fata lor, Niculae Adina Elena, pentru săvârșirea infracțiunilor de sustragere de sub sechestru și spălare a banilor.