Procurorul Florena Ester Sterschi ce a condus, ca șef interimar, Secția pentru investigarea infracțiunilor din justiție, a scris în cel mai recent număr al revistei Pro Lege, editată de Ministerul Public, despre agresiunile asupra minorilor și violențele în familie. Procurorul prezintă un caz din Cluj, în care soțul unei învățătoare a fost condamnat pentru agresiune sexuală asupra a trei fetițe și prezintă motivarea instanței. Bărbatul a fost eliberat condiționat.

În ianuarie 2016, Souca Samuel Marceluș a fost trimis în judecată de către Parchetul de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca pentru săvârșirea a trei infracțiuni de agresiune sexuală. Victimele erau trei fetițe în vârstă de 6 ani care abia începuseră grupa pregătitoare

„În sarcina inculpatului se reține faptul că în data de 17 septembrie 2014, în intervalul 9.00-11.00, pentru a-și satisface impulsurile sexuale, le-a pipăit în zona organelor genitale, pe minorele C.A., S.M.B. și C.R., în timp ce acestea se aflau în toaleta Colegiului Pedagogic din municipiul Cluj-Napoca”, precizează procurorii în rechizitoriu.

Agresiunile soțului învățătoarei

Instanța de fond arată că, în urma cercetărilor efectuate a rezultat că în 17 septembrie 2014, S.M.A. învățătoare la Colegiul Pedagogic din Cluj-Napoca i-a solicitat ajutorul soțului ei, Souca Samuel Marceluș în vederea desfășurării activității didactice cu copiii de la clasa pregătitoare, sens în care bărbatul s-a deplasat la unitatea școlară pentru a-și ajuta soția.
Judecătorul arată că în pauzele dintre ore, bărbatul a interacționat, printre alții, cu minorele C.A., S.M.B. și C.R., eleve în clasa pregătitoare pe care le-a agresat sexual în momentul în care acestea se aflau la baie, în sensul că le-a pipăit în zona organelor genitale, ”acțiunile sale soldându-se cu producerea celor trei minore de traume la nivel psihic, așa cum a rezultat din rapoartele psihologice întocmite în cauză”.

Una dintre minore a povestit părinților că ”un domn a intrat peste ea la baie, în pauza dintre ore, și s-a oferit să o șteargă în zona intimă, insistând să facă acest lucru pe motiv că fiica mea ar rupe hârtia igienică”, a povestit tatăl fetiței. Totodată, minora i-a spus mamei sale că inculpatul a atins-o cu degetul în zona intimă și că ”a durat destul de mult acest lucru și i-a venit să vomeze”.

O altă fetiță a povestit că ”soțul doamnei învățătoare a necăjit-o la baie, a intrat în cabina de toaletă în care se afla, a împins ușa, deși aceasta ținea de ușă. Bărbatul luase o bucată de hârtie ca să o șteargă, iar fetița a vrut să-i ia hârtia din mână, dar nu a reușit, bărbatul a șters-o el, iar în acel moment, minora a încercat să se opună și să-l lovească cu piciorul în cap. De asemenea, bărbatul a ținut-o cu picioarele în sus. După aceasta, minora a zis către el ”lasă-mă”, iar bărbatul a zis ”imediat” și a lăsat-o să plece, iar minora a plecat de la baie în grabă, ca și când ar fi alergat”, se arată în declarațiile date la organele de poliție.
O altă fetiță i-a spus mamei că în timp ce se afla la școală, într-o pauză, ea s-a dus la baie, acolo aflându-se soțul învățătoarei, care se spăla pe mâini. Magistrații arată că după ce a observat-o pe minoră, inculpatul a intrat în cabina de toaletă după ea, a închis ușa și a dezbrăcat-o, a așezat-o pe vasul de toaletă, i-a desfăcut picioarele și, în timp ce stătea pe vine, i-a pus picioarele fetiței pe umerii lui și i-a desfăcut organul genital cu degetele, apoi a lăsat-o jos de pe vasul de toaletă și a îmbrăcat-o. Imediat după incident, mama minorei a solicitat transferul fiicei sale la o altă unitate școlară”.
”În timp ce apărările inculpatului s-au axat pe existența ”unor povești” ale minorelor, comisia de specialiști care a examint-o pe aceasta a observat la fel ca și psihologul școlii, dar și organul de poliție care a audiat-o, inclusiv psihologul din cadrul DGASPC Cluj, că aceasta prezintă urme ale abuzului sexual, nu fabulează, iar ”detaliile oferite atestă existența psihotraumei determinat de abuzul sexual”.

Cum s-a apărat bărbatul

Judecătorul arată că la proces, inculpatul a avut ”o atitudine nesinceră”. Bărbatul a declarat că el doar le-a arătat la doar două dintre fetițe cum se folosește toaleta. În privința celei de-a treia, bărbatul a declarat că nu-și amintește nimic.

”Într-o pauză am văzut-o la baie și i-am arătat cum se trage apa la toaletă, i-am spus să nu tărăgăneze că trebuie să înceapă ora. Când a ieșit din toaletă am prins-o de mână și i-am zis să meargă la oră”, a declarat bărbatul.

Judecătorul arată că ”inculpatul a încercat doar să-și justifice prezența la baie, în timp ce minorele erau acolo, fără însă a declara vreun moment (cu excepția unui caz, când declarația era una nuanțată) că a avut contact fizic cu cele două minore”.

Practic, Souca Samuel Marceluș a negat faptele, le-a acuzat de minciună și „complot” pe cele trei victime și familiile lor, care „s-ar fi înțeles”, coalizate să o compromită pe învățătoare. Judecătorul a arătat că o asemenea apărare nu poate fi reținută.

”În privința influenței reciproce a fetițelor, un asemenea lucru este foarte puțin probabil, având în vedere că acestea erau colege de clasă doar de două zile, fiind astfel, aproape imposibil că trei fetițe de șase ani, care nu s-au cunoscut până atunci, după doar două zile de relaționare să se înțeleagă/influențeze într-o asemenea măsură, care să le permită ”acuzarea pe nedrept” a soțului învățătoarei, în legătură cu comiterea agresiunilor sexuale”, se arată în motivare.
”Dacă acțiunile inculpatului s-ar fi rezumat doar la ștergerea unei fetițe, cu hârtie igienică, în zona intimă, s-ar fi putut accepta că intențiile acestuia nu ar fi fost de satisfacere a anumitor impulsuri secuale, ci unele de ”ajutorare” a minorei. Însă, când acesta supune trei fetițe, în intervalul de aproximativ două ore, la acțiuni ca cele mai sus descrise, prin care urmărește să aibă contact tactil și vizual cu zonele organelor genitale, nu se poate reține decât faptul că inculpatul a fost animat de anumite trăiri de moment, care l-au îndemnat să procedeze în maniera descrisă, ignorând faptul că acțiunile sale pot crea traume psihice iremediabile celor trei fetițe”, se mai arată în motivare.

A picat testul poligraf

Judecătorul arată că pe parcursul testului poligraf, ”inculpatul a avut un comportament menit să denatureze traseele diagramei poligraf”. La întrebarea ”În luna septembrie 2014 i-ai ridicat picioarele la nivelul umerilor tăi și ai atins-o în zona organului genital pe C.R.?”, inculpatul a răspuns ”NU”.

”Au fost observate unele modificări psihofiziologice care ar putea fi asociate comportamentului simulat, rezultând astfel faptul că probabil subiectul nu a fost sincer la această întrebare”, se arată în concluziile raportului criminalistică.

De asemenea, la întrebarea ”În luna septembrie 2014 ai intrat în toaletă cu fete din clasa soției d-tale pentru a-ți satisface anumite impulsuri sexuale?”, răspunsul bărbatului a fost ”NU”. Expertul criminalist a constatat existența modificărilor psihofiziologice specifice comportamentului simulat.

O puternică pierdere de memorie

”În ceea ce privește poziția procesuală a inculpatului relativ la această minoră este una care indică nesinceritatea lui, deoarece a declarat că nu-și amintește nimic. Dacă se analizează această declarație și prin raportare la conținutul raportului de constatare criminalistică se observă că în decurs de 25 de zile, inculpatul S.S.M. a suferit o puternică pierdere de memorie, el trecând, în această perioada, de la negarea unui contact fizic cu minora (cu ocazia testului poligraf) până la faza ”nu îmi amintesc nimic”. Dacă poziția inculpatului ar fi sinceră, atunci înseamnă că acesta nu a abuzat-o secual pe minora C.R. Dacă minora nu ar fi fost abuzată sexual, aceasta nu ar fi suferit traumele psihice redate în cuprinsul probelor aflate la dosarul cauzei. Or, nu poate fi reținut (prin raportare la vârsta fetiței – 6 ani și la numărul de ascultări repetate ale acesteia, de către diferite persoane, ocazie cu care a relatat aceleași lucruri) faptul că urmele abuzului sexual, care se regăsesc în persoana acesteia, au alt izvor decât S.S.M”, arată judecătorul.

Condamnat la 5 ani de închisoare, eliberat condiționat

În februarie 2016, Souca Samuel Marceluș a fost trimis în judecată și ulterior condamnat la 5 ani de închisoare.

”Fiecare din cele trei infracțiuni a fost pedepsită cu 3 ani închisoare și pedepse complementare. Prin cumul, după aritmetica aplicării pedepselor s-a reținut o pedeapsă de 3 ani, cu un cumul de 2 ani de la celelalte două două fapte, rezultând o pedeapsă de 5 ani cu executare și interzicerea unor drepturi. Inculpatul a fost obligat la plata unor daune morale de câte 6.000 de euro către două dintre fetițe și de 25.000 de lei către a treia.

”În tot cursul procesului penal, inculpatul a avut o atitudine nesinceră și nu a recunoscut fapta pentru care a fost trimis în judecată, invocând diverse apărări, cele mai multe dintre ele fiind formale și bazate pe credibilitatea, pe care o dă vârsta sa, în raport cu vârstele părții vătămate și martorelor”, concluzionează judecătorul.

Împotriva acestei sentințe, Souca Samuel Marceluș a declarat apel, însă Curtea de Apel Cluj a respins calea de atac formulată de inculpat.

Bărbatul a fost încarcerat în Penitenciarul Bistrița, în urmă cu un an Tribunalul Cluj a dispus eliberarea sa condiționată. Astfel, Souca Samuel Marceluș a ispășit doar 3 ani de închisoare din cei 5.

Se cere reînnoirea protocol de colaborare privind educația juridică în unitățile de învățământ

Cazul prezentat de procurorul Florena Ester Sterschi are ca și scop adăugarea în preambulul Directivei nr. 2011/92 UE a Parlamentului European și Consiliului Europei din 13 decembrie 2011 privind combaterea abuzului sexual asupra copiilor, a exploatării secuale a copiilor și a pornografiei infantile și de înlocuire a unei Deciziei-cadru 2004/68/JAI a Consiliului Europei la pct.30, ultima teză că, ”prin participarea copiilor victime la procedurile penale nu ar trebui să li se provoace, în măsura posibilului traume suplimentare, ca rezultat al audierilor sau al contactului vizual cu infractorul/infractorii. În speța analizată, așa cum s-a reținut atât de către instanța de fond, cât și cea de control judiciar, modalitatea de înțelegere victimelor minori (fetițe) cu prilejul audierii de către psihologi, medici, organele judiciare, precum și a modului în care acestea s-a comportat atunci când s-au confruntat cu experiențele traumatizante, au contribuit la asigurarea procesului de strângere a probelor de înaltă calitate (…).
În contextul fenomenului în creștere a infracțiunilor privind libertatea și integritatea sexuală, apreciem că nu ar fi lipsit de relevanță, ca în urma unei analize riguroase, complete și complexe pe baza datelor statistice privind genul acesta de infracțiuni săvârșite asupra minorilor, să fie regândite/reorganizare în funcție de obiectivele managementului de top al Ministerului Public, atribuțiile Secției de resurse umane și documentare, în sensul includerii în competențele acestuia și a atribuțiilor vizând problemele minorilor făptuitori sau victime, în acord cu legislația internă și documentele internaționale la care s-a făcut referire anterior. (…)

Totodată, pentru prevenirea infracționalității, apreciem că se impune continuarea colaborării între Ministerul Justiției, Ministerul Public și Înalta Curte de Casație și Justiție, în calitate de părți semnatare ale Protocolului de colaborare privind educația juridică în școli, având în vedere că a fost încheiat pentru perioada iunie 2017-iunie 2020, iar curând își încetează aplicabilitatea”, arată procurorul în revista menționată.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here