Primăria comunei Apahida este doar una dintre instituțiile care au lansat proceduri pentru favoriții licitațiilor. Cei acuzați că au fost apropiați de PDL acum sunt apropiații celor de la PSD. Astfel, primarul Grigore Fati din Apahida a acordat un contract societății Acomin, deținută de Daniel Horia Faur. El va extinde rețeaua de apă în comuna Apahida pentru jumătate de milion de lei.
Firma Acomin pare să fie pe lista celor care câștigă “contracte” pe bandă rulantă cu statul. Primul contract câștigat în județul Cluj a fost cel atribuit de comuna Sâncraiu, intitulat “rest de execuție faza a II-a mansardare, amenajare și dotarea cantinei și bucătăriei pentru școala Ady Endre.” Valoarea actului a fost de 1,5 milioane de lei, iar singura societate participantă a fost cea câștigătoare. Contractul a fost atribuit în 2007. Școala de Agenți de Poliție a acordat un contract societății Acomin prin intermediul negocierii directe. Actul, atribuit în cursul anului 2008 a avut o valoare de 158.990 de lei fără TVA. Spitalul Clinic municipal Cluj-Napoca a acordat aceleiași firme un contract de 93.546 de lei. Comuna Gilău este o altă instituție care a acordat un contract societății Acomin în valoare de 1,4 milioane de lei. Oficialii comunei Iclod au acordat un contract de 678.470 de lei. Scopul contractului a fost amenajarea unei stații de epurare din comuna Iclod. În cadrul procedurii de achiziție a participat doar o singură firmă, cea câștigătoare.
Favoriții de la ACOMIN
Acomin SA este una dintre firmele care au câştigat cele mai multe lucrări de dezvoltare a domeniilor schiabile din România, se arată într-un articol din Jurnalul Național. În cadrul acelui articol se arăta că firma Acomin este apropiată Elenei Udrea. Pe rând, a beneficiat de contracte de la primările Vulcan, Azuga, Sinaia, Câmpulung Moldovenesc, Râşnov şi Petroşani. În ultimul an, această societate a câştigat în asociere cu alte firme mai multe contracte a căror valoare depăşeşte suma de 500 de milioane de lei. Acomin SA face parte din grupul Quasar, controlat de hunedoreanul Horia Daniel Faur împreună cu Eugen Hoancea. În portofoliul grupului sunt cuprinse mai multe societăţi cu activităţi de închiriere a spaţiilor comerciale, cum ar fi Jiul Shopping Center, Ulpia, Nera Shopping Center, Primavera Turism, Discount, Comfruct, dar şi Quasar Industries, Tino Beton, Primavera Residence. Ultima se ocupă cu dezvoltarea proiectelor imobiliare.
Împărțeala lui Flutur către Acomin
În judeţul Suceava, aflat la acea vreme sub „protecţia” lui Gheorghe Flutur, ministerul condus de Elena Udrea a aprobat realizarea a trei proiecte. La Câmpulung Moldovenesc, Mălini şi Suceviţa. Primarul PNL Gabriel Constantin Şerban din Câmpulung Moldovenesc, unul dintre susţinătorii fideli ai lui Gheorghe Flutur la şefia Consiliului Judeţean Suceava, a reuşit să primească pentru realizarea proiectului 125 de milioane de lei. Iniţial, Şerban a solicitat de la Ministerul Dezvoltării doar 51 de milioane de lei pentru amenajarea unor pârtii de schi. La scurt timp, planurile edilului s-au schimbat. Şi a cerut o suplimentare de încă 74 milioane de lei, pe motiv că proiectul iniţial a fost prost făcut. Banii vor ajunge în conturile firmei Instcomp SA, care îi va împărţi cu Acomin SA, Leitner AG/SPA, Drumuri şi Poduri SA – Botoşani, Proiect Bucovina SA şi Transcablu SRL.
Degringolada din Valea Jiului
Daniel Horia Faur, omul de afaceri care deţine grupul de firme Quasar, şi-a luat partea, scria Ziarul Văii Jiului. ”Grupul de firme Quasar, în special prin intermediul Acomin, şi-a tras vânjos partea leului la mai toate proiectele majore din Valea Jiului: dezvoltarea domeniilor turistice Straja, Pasul Vâlcan şi Parâng (în baza unor proiecte şi licitaţii la indigo, cu condiţii de participare cu dedicaţie, necercetate încă ori îndeajuns de organele în drept), Centrul Civic din Petroşani şi bulevardul din Vulcan. Ce-a rămas în urmă? La Straja, să zicem, e aproape bine. Deşi, la o discuţie cu oameni care ştiu cu ce se mănâncă domeniul, aţi fi miraţi să aflaţi că nu-i chiar vreo minune a ştiinţei şi tehnicii ce s-a întâmplat pe acolo. Bulevardul din Vulcan şi Centrul Civic din Petroşani, pe care Faur a încasat bani cât să-i întoarcă cu inima lui Stalin şi să nu se plictisească, nu justifică nici pe departe sumele masiv investite: bulevardul din Vulcan e o mizerie, e aproape impracticabil în perioada de iarnă, iar celebrele vălaie care au transformat un bulevard cu 4 benzi într-unul cu două şi-un pic au început să crape. La Petroşani, dacă reuşiţi dvs. să vedeţi Centrul Civic din pricina munţilor de zăpadă (care nu pot fi înlăturaţi pentru că se strică pavajul), vă rugăm să-i faceţi o fotografie şi să ne-o transmiteţi. Staţiunea Pasul Vâlcan a fost ucisă din start de specialiştii lui Faur de la Acomin pentru că telegondola, principalul mijloc de transport de sus în jos şi viceversa, funcţionează mai rar, dar mai ales nu prea funcţionează când ar fi nevoie pentru bruma de turişti care s-ar încumeta să vadă farmacia, porcăria şi… porcăriile lui Ile de sus. Faur şi ai lui au desenat frumos, au încasat vânjos dar, în practică, ne-au cam făcut la portofel, cu zâmbetul pe buze. N-am mai amintit de Parâng pentru că, în fapt, staţiunea nici n-a prea existat pe harta turistică a României în acest sezon de iarnă. Şi ce mai face acum băiatul ăsta, după ce şi-a burduşit buzunarele de bani de pe urma proiectelor din Vale? Dezvoltă staţiunea Vidra, de fapt Transalpina Ski Resort. Sigur că, cu loveaua lui, omul face fix ce-şi doreşte. Vă întreb însă dacă nu cumva infecţia aia de bulevard de la Vulcan, mizeria din Straja, telegondola care nu urcă atunci când trebuie spre Pasul Vâlcan, tristeţea din Parângul ciuntit de proiectul oprit ori bulevardul blocat din Petroşani sunt tot atâtea cauze care, de câteva săptămâni, transferă turiştii din Vale – pe bandă rulată – la Transalpina Ski Resort, adică în ograda lui Faur? Toate astea s-au produs şi se produc cu complicitatea trecută ori actuală a edililor locali din Valea Jiului”, arată publicația.
Tiberiu Hrihorciuc
