Femeile care îşi provoacă avortul nu vor fi pedepsite

Cod penal în vigoare pedepseşte cu închisoarea femeile care îşi provoacă singure avortul. Conform alineatului 7 din articolul 199 din noul Cod penal, se prevede că “nu se pedepseşte femeia însărcinată care îşi întrerupe cursul sarcinii”. Chiar dacă actualul Cod penal este păstrat în mare măsură, aceasta este una din modificările aduse artiolului 185. Săvîrşirea avortului poate avea efecte periculoase pentru sănătatea femeii sau chiar viaţa acesteia. Femeile însărcinate ar putea recurge la această soluţie doar când sarcina depăşeşte 14 săptămâni, iar medical ginecolog nu are voie să realizeze avortul, numai în cazul unor motive medicale. Astfel, noul cod permite că femeia însărcinată poate să îşi întrerupă sarcina la domiciliu, indiferent de vârsta fătului fără să fie pedepsite. Articolul 199, alineatul 7 din noul Cod penal prevede că “Nu se pedepseşte femeia însărcinată care îşi întrerupe cursul sarcinii”. Instituţia care se opune vehement avortului este Biserica. Din punct de vedere religios, avortul este o crimă. Indiferent dacă avortul este făcut de către un medic specialist sau de către mamă, Biserica este de părere că avortul trebuie pedepsit şi este considerat o crimă. Pruncuciderea este un păcat şi o mare gravitate, de acea Biserica va fi mereu impotriva avortului chiar dacă legea nu va mai pedepsi întreruperea unei sarcini, afirmă reprezentanţii Bisericii.

Avortul în ţările din UE

Potrivit unui studiu de caz, practica în acest domeniu diferă de la ţară la ţară. Astfel, în România avortul se face la cerere, iar termenul limită este de 14 săptămâni. Avortul se face cu consimţământul femeii într-un cabinet medical sau în spital. Conform prevederilor legale, avortul mai poate fi făcut şi după 14 săptămâni însă doar din motive medicale. În cazul în care medicul român face avorturi ilegal, acesta riscă suspendarea din funcţie. În Marea Britanie, spre deosebire de România, avortul se face doar în anumite condiţii, iar limita sarcinii este săptămâna 24. În Anglia avortul este permis din motive economice, sociale sau de sănătate. De asemenea, avortul va putea fi realizat şi fără acordul soţului şi se va desfăşura într-un spital aparţinînd serviciului naţional de sănătate sau o clinică acreditată. În Suedia, avortul este realizat doar la cerere şi până în săptămîna 18. Femeia trebuie să primească consiliere asupra procedurii, iar dacă sarcina depăşeşte 18 săptămâni este nevoie de obţinerea permisiunii pentru avort de la Colegiul Naţional pentru Sănătate şi Asistenţă Socială. În Suedia avorturile ilegale au fost eradicate, iar costurile întreruperilor de sarcină sunt subvenţionate de către guvern. Spania permite avortul pentru a evita problemele fizice şi mentale a femeii, în primele 12 săptămâni. Toate avorturile trebuie să fie raportate la autoritatea naţională pentru sănătate. Polonia este de accord cu întreruperile de sarcină doar în condiţii stricte. Media anuală a avorturilor în Polonia este de 3 la 10.000 de naşteri. Olanda este una din ţările în care femeile au fost scutite de plata intervenţiei care va fi suportată de sistemul asigurărilor naţionale de sănătate. Cei care sunt nevoiţi să plătească pentru avort sunt străinii. Ungaria oferă femeii consiliere pre-avort. În 1992 legea aduce în discuţie “respectul pentru fetuşi”, iar avorturile sunt premise. În cazul în care viaţa femeii este în pericol, avortul se poate face oricând în timpul sarcinii. În Germania avortul nu este acoperit de asigurările medicale, doar pentru femeile care au venituri foarte mici. Legea sancţionează cetăţenii care forţează o femeie să realizeze un avort. Totuşi, în Franţa femeile trebuie să declare că sarcina le provoacă o “stare de stres”. Fetele însărcinate cu vârstă sub 16 ani, nu au nevoie de acordul părinţilor pentru a face un avort, însă trebuie să fie însoţite de un adult în momentul întreruperii de sarcină.

Actualul Cod penal – avortul ilegal – ART.185

Întreruperea cursului sarcinii, prin orice mijloace, săvârşită în vreuna dintre următoarele împrejurări:
a) în afara instituţiilor medicale sau cabinetelor medicale autorizate în acest scop;
b) de către o persoană care nu are calitatea de medic de specialitate;
c) dacă vârsta sarcinii a depăşit patrusprezece săptămâni, se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani.

Întreruperea cursului sarcinii, săvârsită în orice condiţii, fără consimţământul femeii însărcinate, se pedepseşte cu închisoare de la 2 la 7 ani şi interzicerea unor drepturi.

Dacă prin faptele prevăzute în alin. 1 si 2 s-a cauzat femeii însărcinate vreo vătămare corporală gravă, pedeapsa este închisoare de la 3 la 10 ani şi interzicerea unor drepturi, iar dacă fapta a avut ca urmare moartea femeii însărcinate, pedeapsa este închisoarea de la 5 la 15 ani şi interzicerea unor drepturi.

În cazul când fapta prevăzută în alin. 2 si 3 a fost savârsita de medic, pe lângă pedeapsa închisorii, se va aplica şi interdictia exercitării profesiei de medic, potrivit art. 64 lit. c).
Tentativa se pedepseşte.

Nu se pedepseşte întreruperea cursului sarcinii efectuată de medic:
a) dacă întreruperea cursului sarcinii era necesarp pentru a salva viaţa, sănătatea sau integritatea corporală a femeii  însărcinate de la un pericol grav şi iminent şi care nu putea fi înlăturat altfel;
b) în cazul prevăzut în alin. 1 lit. c), când întreruperea cursului sarcinii se impunea din motive terapeutice, potrivit dispozitiilor legale;
c) în cazul prevăzut în alin. 2, când femeia însarcinată s-a aflat în imposibilitatea de a-şi exprima voinţa, iar întreruperea cursului sarcinii se impunea din motive terapeutice, potrivit dispozitiilor legale.  

Art. 199 Noul Cod penal – Avortul

(1) Întreruperea cursului sarcinii săvârşită în vreuna dintre urmatoarele împrejurări:
a) în afara instituţiilor medicale sau a cabinetelor medicale autorizate în acest scop;
b) de către o persoană care nu are calitatea de medic de specialitate obstetrică-ginecologie şi drept de liberă practică medicală în această specialitate;
c) daca vârsta sarcinii a depăşit paisprezece săptămâni,
se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă şi interzicerea exercitării unor drepturi.

(2) Avortul săvârşit în orice condiţii, fără consimţământul femeii însărcinate, se pedepseşte cu închisoare de la 2 la 7 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi.

(3) Dacă prin faptele prevăzute în alin. (1) si (2) s-a cauzat femeii însărcinate o vătămare corporală, pedeapsa este închisoarea de la 3 la 10 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi, iar dacă fapta a avut ca urmare moartea femeii însărcinate, pedeapsa este închisoarea de la 6 la 12 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi.

(4) Când faptele au fost săvârşite de un medic, pe lângă pedeapsa închisorii, se va aplica şi interzicerea exercitării profesiei de medic.

(5) Tentativa la infracţiunile prevăzute în alin. (1) si (2) se pedepseşte.

(6) Nu constituie infracţiune avortul terapeutic efectuat de un medic de specialitate obstetrică-ginecologie.

(7) Nu se pedepseşte femeia însarcinată care îşi întrerupe cursul sarcinii.

Beatrice Golondzac