Cat mai tine fenomenul asta din presa in care, din diverse motive – politice, economice, servicii – se trece cu vederea peste importante evenimente care au loc in Romania, pe modelul „nu vorbim de ele, nu exista”? In ultimele luni, si mai cu seama din campania pentru alegerile prezidentiale castigate de Klaus Iohannis pe un morman de tacere din partea presei si pe o campanie exclusiv pozitiva, ori cel putin nederanjanta, mass-media a reusit sa ii creeze lui Iohannis imaginea de „iubit conducator”. Desi, o tara intreaga stie ca nu este si desi in acest timp au avut loc evenimente care au demonstrat antipatia multor romani pentru „iubitul conducator” al patriei. Cu toate acestea, s-a continuat campania pozitiva pentru Iohannis. Iar totul cu un pret: stirbirea libertatii presei! Merita? Noi zicem ca nu, scrie Lumea Justiției.
Cel mai recent exemplu care ne demonstreaza ca se atenteaza vadit la libertatea presei pe diverse canale este cel din 1 decembrie 2019, de Ziua Romaniei, cand toti cei care au fost in Piata Arcului de Triumf din Capitala, precum si cei care au urmarit la Tv ceremonia de comemorare a eroilor au putut auzi huiduielile indreptate impotriva presedintelui Klaus Werner Iohannis.
Surprinsa de moment, mass-media a avut reactii dintre cele mai diverse: unii au ales sa lase evenimentul sa se desfasoare, fara sa il comenteze ulterior, altii sa intervina peste huiduielile din piata cu diverse explicatii de ordin militar legate de eveniment, iar altii sa comenteze la final ca „parada s-a desfasurat fara incidente”. Si asta a fost!
Problema este ca au trecut deja doua zile de la parada militara si tot atatea zile de cand nu s-a scris ori vorbit despre incidentul cu huiduielile din Piata Arcului de Triumf. Doar doua, trei publicatii au redat momentul cu huiduielile la adresa lui Iohannis. Un incident care a existat, oricat au vrut unii sa il treaca cu vederea. De ce? Cui profita si care este interesul ca romanii sa nu stie, sa nu citeasca, sa nu auda cum Iohannis a fost huiduit in Piata Arcului de Triumf de un rezervist MApN intru-un moment de maxima solemnitate?
Scena pe care o prezentam mai jos a avut loc cand presedintele Klaus Iohannis a depus la Arcul de Triumf din Capitala o coroana de flori si a tinut un moment de reculegere pentru eroii care au murit pentru Romania.
Pentru cine nu l-a auzit, redam mai jos huiduielile la adresa lui Iohannis:
„O sa vindeti tara asta… De prietenii tai Iohannis, de spionii germani si alti… Sunteti slugi! Nu va mai bateti joc de istoria noastra, de eroii nostri. Am fost ofiter radar pe radarele NATO. Criminalilor!”
Doar liderii PSD sunt huiduiti
Stupoare insa! Desi Iohannis a fost huiduit, asa cum se poate observa in video de mai sus, in spatiul public, oficial, exista un singur politician care a fost apostrofat in piata. Si acela nu a fost Iohannis. Concret, tot la un eveniment organizat cu prilejul Zilei Nationale, de data aceasta in Vaslui, presedintele Consiliului Judetean Vaslui, Dumitru Buzatu, important lider PSD, a fost huiduit de un cetatean. Momentul a fost filmat (la fel ca si huiduielile la adresa lui Iohannis) si postat imediat pe mai multe publicatii online, facand rapid turul internetului, chiar din 1 decembrie sub titluri precum „lider PSD huiduit”. In acelasi timp, despre Iohannis nimic!
La fel este cazul sa ne amintim huiduielile de la Focsani la care a fost supusa pe 1 decembrie 2018 fostul premier Viorica Dancila in timpul ceremoniilor organizate cu prilejul Centenarului Marii Uniri. Atunci presa a titrat si dezbatut zile intregi despre huiduielile la adresa lui Dancila. In acest an, despre Iohannis nimic!
Iohannis, huiduit si in 2016
Totusi, trebuie sa tinem cont de faptul ca nu e pentru prima data cand Iohannis este huiduit de 1 decembrie. S-a mai intamplat la parada militara din 1 decembrie 2016, cand presedintele a fost apostrofat de oamenii din Piata Arcului de Triumf imediat ce a coborat din masina. Scena a fost suprinsa in direct si comentata inca de atunci de intreaga presa, timp de mai multe zile (Click aici pentru a vedea filmarea). In 2016 s-a putut comenta, acum, in 2019, nu se spune nimic despre huiduielile la adresa lui Iohannis.
De ce? Cine se afla in spatele acestor jocuri care risca sa transforme presa in biroul de comunicare al Administratiei Prezidentiale? Cui profita o presa depersonalizata? Ce implicare au serviciile in aceasta chestiune? In fond, este vorba despre o problema de siguranta nationala, atata vreme cat vorbim de o forta care atenteaza la libertatea presei, la libertatea de exprimare, dar si la libertatea constiintei.
Pentru a semnala gravitatea fenomenului la care este supusa presa, amintim ce prevede Constitutia Romaniei in dreptul presei si al rolului pe care a patra putere in stat il are:
Iata ce prevede articolul 29 din Constitutie:
„(1) Libertatea gandirii si a opiniilor, precum si libertatea credintelor religioase nu pot fi ingradite sub nici o forma. Nimeni nu poate fi constrans sa adopte o opinie ori sa adere la o credinta religioasa, contrare convingerilor sale.
(2) Libertatea constiintei este garantata; ea trebuie sa se manifeste in spirit de toleranta si de respect reciproc.„
Iata ce prevede articolul 30 din Constitutie:
„(1) Libertatea de exprimare a gandurilor, a opiniilor sau a credintelor si libertatea creatiilor de orice fel, prin viu grai, prin scris, prin imagini, prin sunete sau prin alte mijloace de comunicare in public, sunt inviolabile.
(2) Cenzura de orice fel este interzisa.
(3) Libertatea presei implica si libertatea de a infiinta publicatii.
(4) Nici o publicatie nu poate fi suprimata.
(5) Legea poate impune mijloacelor de comunicare in masa obligatia de a face publica sursa finantarii.
(6) Libertatea de exprimare nu poate prejudicia demnitatea, onoarea, viata particulara a persoanei si nici dreptul la propria imagine.
(7) Sunt interzise de lege defaimarea tarii si a natiunii, indemnul la razboi de agresiune, la ura nationala, rasiala, de clasa sau religioasa, incitarea la discriminare, la separatism teritorial sau la violenta publica, precum si manifestarile obscene, contrare bunelor moravuri.”
