Dispare Crucea de pe Cetățuie!
În cursul lunii septembrie 2022, opinia publică a aflat stupefiată că unul din monumentele cele mai importante și vizibile ale Clujului, Crucea de pe dealul Cetățuie, inaugurat cu 26 de ani în urmă, va fi înlăturat, pentru motivul că nu își mai are loc în proiectul de modernizare a ansamblului urban Cetățuia. Crucea de pe Cetățuie este dedicată memoriei martirilor Revoluției de la 1848-1849 și este denumită Monumentul Eroilor Neamului. Monumentul a fost dezvelit și sfințit la 1 decembrie 1997 de către mitropolitul ortodox al Clujului, IPS Bartolomeu Anania, și de episcopul greco-catolic de Cluj-Gherla, PS George Guțiu, în timpul mandatului de primar al lui Gheorghe Funar. Monumentul, realizat din piatră, bronz și inox, are o înălțime de aproape 23 m și o greutate de 60 de tone. Crucea a fost edificată în locul celei din lemn de stejar care a fost ridicată între 1936-1937 prin grija episcopului greco-catolic Iuliu Hossu și a ministrului Valer Pop, dar a fost dinamitată în 1948 din dispoziția autorităților comuniste.
Proiectul de reabilitare a Cetățuii prevede reabilitarea integrală a amplasamentului cu reconfigurarea sistemului de alei pietonale, refacerea și amplificarea măsurilor de stabilizare a versantului, restaurarea și punerea în valoare a monumentului Fortificației Vauban, păstrarea vegetației valoroase existente precum și realizarea de noi plantări pentru creșterea biodiversității arealului parcului, realizarea de zone de joacă și sport care să crească atractivitatea amplasamentului. Valoarea totală estimată a investiției este de 206 milioane de lei.
Proiectul de reabilitare a fost câștigat de o asociere între doua firme olandeze, Metapolis Architects și Atelier Mass, și Ana-Maria Horhat. Conform Primăriei Cluj Napoca termenul estimat pentru realizarea lucrărilor de execuție este de 24 luni de la finalizarea licitației și primirea ordinului de începere de la primărie. Proiectul prevede înlăturarea ansamblului reprezentat din scările, soclul si construcția propriu-zisă a crucii, pentru restaurarea și punerea în valoare a bastionului sud-estic al Fortificației Vauban, actualmente invizibil datorită acestei construcții. Primăria Cluj Napoca nu precizează ce se va întâmpla cu Crucea de pe Cetățuie, dacă va fi dată la topit sau reamplasată în altă zonă a orașului. Cert este că municipalitatea clujeană, în frunte cu primarul Emil Boc, preferă valorificarea unei construcții habsburgice de tristă amintire, Fortul Vauban, construit în secolul XVIII, după anexarea Transilvaniei de către Austria, care a fost folosit și ca închisoare, îndeosebi în timpul revoluției de la 1848-1849, unui monument dedicat eroilor neamului românesc.
Statuia lui Iuliu Maniu, doborâtă cu buldozerul.
La sfârșitul lunii ianuarie 2023, un alt simbol al Clujului a fost doborât, asemenea unei popice, în Piața Ștefan cel Mare. Statuia lui Iuliu Maniu din centrul Clujului a fost dărâmată cu excavatorul, iar soclul a fost efectiv smuls din pământ, cu doar câteva zile înaintea comemorării a 70 de ani de la moartea sa ( în data de 5 februarie 1953), ca martir al națiunii române, decedat în temnița comunistă de la Sighet. Statuia lui Maniu din Cluj a fost realizată în 2018, anul Centenarului Marii Uniri, și inaugurată în 8 ianuarie 2019, lucrările fiind finanțate de familia academicianului clujean Emil Burzo. Pe soclul statuii a fost scris mesajul: ”simbol al democrației și libertății”. După cum se știe, Iuliu Maniu a fost unul din cei mai mari oameni politici și de stat români, luptător unionist și făuritor al României Mari, președintele Consiliului Dirigent care a administrat Transilvania între 1919-2022, fost ministru și prim ministru al statului român reîntregit. Iuliu Maniu a fost de profesie avocat și era iubit de țărani, care îi spuneau ”avocatul celor năpăstuiți”.
În data de 28 ianuarie 2023 imaginea locului unde a fost statuia lui Iuliu Maniu era una dezolantă: soclul smuls din pământ iar statuia dărâmată cu excavatorul, învelită și aruncată între gunoaie. . Statuia lui Iuliu Maniu a fost îndepărtată, pe furiș, fără explicații din partea autorităților, într-o noapte de vineri spre sâmbătă (noaptea ca hoții!), pentru a nu se alerta locuitorii Clujului. Statuia a fost culcată la pământ, aproape de zidul Bastionului, cu o coroană la picioare, și a fost acoperită cu tot felul de murdării . Demolarea sa i-a revoltat pe clujeni, opinia publică și mai multe asociații și fundații criticând aspru faptul că statuia a fost dată jos cu excavatorul pentru lucrările din zonă. Potrivit unor angajați ai primăriei clujene, există un proiect european de amenajare şi a zonei respective şi se crede că statuia o să fie repusă tot acolo, dar nu se ştie sigur
Statuia lui Maniu a fost demolată din ordinul primarului Emil Boc, care, culmea ironiei, a participat la inaugurarea acesteia cu doar patru ani în urmă, cu cocarda tricoloră pe pieptu-i scos. Potrivit surselor noastre, lucrările din zonă au fost proiectate și sunt supravegheate de un arhitect de naționalitate maghiară. În urma protestelor opiniei publice, statuia și soclul au fost repuse recent la loc, fiind înconjurate de excavatoarele și camioanele cu care se continuă lucrările. La câteva zeci de metri de statuia lui Iuliu Maniu, se află statuia masivă de bronz a lui Baba Novac, cunoscutul căpitan al lui Mihai Viteazul, ars pe rug de grofii unguri lângă bastionul cetății medievale din Cluj Napoca, care reprezintă și ea un ghimpe pentru municipalitatea cujeană.
Grupul statuar ,,Școala Ardeleană”, eliminat din fața Universității
În prima decadă a lunii martie a.c., grupul statuar „Școala Ardeleană” a fost aruncat cu indiferență între betoanele demolate în fața Universității Babeș Bolyai (UBB) din Cluj Napoca, care îngroapă, pe zi ce trece, verdele urbei de pe Someș. Unele ziare locale au criticat dur UBB pentru faptul că nu a adoptat nicio poziție, respectiv nu a comentat și nu a cricat această situație. Întrebat care este poziția oficială a UBB în legătură cu scandalul privind grupul statuar „Școala Ardeleană”, rectorul Daniel David a declarat că acest scandal a fost „stins” și el a fost cel care l-a înștiințat pe primarul orașului Cluj-Napoca cu privire la această problemă. Totodată, rectorul UBB a afirmat că i-a semnalat primaruluilui Emil Boc că sunt luări de poziție diferite față de proiectul legat de „Școala Ardeleană și a precizat că edilul clujean ar fi spus că se va reveni la forma inițială. După atâtea fente ale lui Boc, așteptăm cu interes să vedem dacă și când se va ține de cuvânt.
Ansamblul format din statuile din bronz înalte de trei metri ale celor trei personalități marcante ale mișcării iluministe cunoscute sub numele de „Școala Ardeleană” (Petru Maiora, Gheorghe Șincai și Samuil Micu) a fost amplasat la intrarea principală a Universității Babeș Bolyai, de pe strada Mihail Kogălniceanu nr. 1 situată, în centrul orașului. Acest ansamblu reprezenta un omagiu adus mișcării culturale românești din secolul XVIII și începutul secolului XIX, generată de Biserica Română Unită cu Roma, Greco-Catolică, cu sediul central în Blaj. Mișcarea a contribuit la emanciparea spirituală și politică atât a românilor transilvăneni, cât și a celor de peste Carpați, iar, prin operele lor, reprezentanții Școlii Ardelene au urmărit să trezească conștiința națională a românilor. Printre cele mai importante realizări ale mișcării se numără introducerea grafiei latine în limba română, care până atunci era scrisă cu caractere chirilice. Grupul statuar se afla la doar 5 minute distanță pietonală de Piața Unirii și Bulevardul Eroilor, zone de interes și de trafic turistic maxim.
Și în acest caz, a izbucnit un scandal pe rețelele sociale, iar printre primii care au intervenit au fost reprezentanții Institutului de Istorie „George Barițiu” al Academiei Române din Cluj Napoca, care au accentuat clar că eliminarea din peisaj a unor simboluri care onorează o comunitate denotă lipsa de respect față de valorile românești. Pe lângă „aruncarea” de pe soclu a grupului statuar „Școala Ardeleană”, un alt scandal a lovit comunitatea clujeană, mai exact eliminarea bustului lui Emil Racoviță, unul dintre cei mai mari savanți români de al cărui nume este legată UBB și unul dintre cele mai performante licee din țara noastră. Acest proiect, de amenajare urbană a străzilor Mihail Kogălniceanu și Universității și al altora adiacente este realizat de firma Mossfern Arhitectura, condusă de omul de afaceri Macalik Arnold Ernő, de origine evreiasco-maghiară. Potrivit proiectului, bustul marelui savant Emil Racoviță urmează să fie eliminat. Primăria Cluj-Napoca va achita 10 milioane de euro, bani proveniți din fonduri europene, pentru modernizarea străzii Mihail Kogălniceanu și a străzilor adiacente.
Așa a arătat grupul statuar ,,Școala Ardeleană” !
Așa arată zona acum!
Doborârea statuilor marilor români a devenit, se pare, un nou hobby al municipalității clujene. În spatele acesteia se află însă voci și forțe oculte din țară și dinafară, care promovează curentul cancel ce urmărește rescrierea istoriei inclusiv prin dărâmarea statuilor unor mari personalități istorice. Fenomenul a fost declanșat și a cunoscut o anumită magnitudine în state occidentale evoluate, cunoscute ca bastioane ale democrației, ca Statele Unite ale Americii și Marea Britanie. Curentul cancel este promovat asiduu și de forurile Uniunii Europene de la Bruxelles. Potrivit surselor noastre, primarul Boc și principalii săi colaboratori ar fi fost convertiți la acest curent cancel, pentru a obține, cu orice preț, fonduri europene pentru proiecte de modernizare a orașului Cluj Napoca. Pentru a-și da OK-ul, birocrații Uniunii Europene condiționează ca, prin aceste protecte de modernizare, să fie eliminate statuile dedicate unor mișcări sociale sau culturale ori unor personalități considerate naționaliste, fără să țină cont de contextul istoric și de rolul lor pozitiv în evoluția unei națiuni sau comunități. Municipalitatea clujeană și primarul liberal și libertin Emil Boc au decis și au realizat demolarea statuilor eroilor români într-o lipsă totală de transparență, această conduită fiind confirmată și de faptul că în cele trei locații menționate nu există panourile obligatorii de afișaj pentru șantier în lucru, pe care trebuie înscrise denumirea obiectivului, beneficiarul, proiectantul, executantul, numărul și data autorizației de construire.
Valer Marian
