Fermierii clujeni au renuntat la comoditate

Agricultura clujeană a început să facă „paşi” către productivitate. Fermierii au reuşit să ajungă la un consens şi să formeze Organizaţia Utilizatorilor de Apă (OUA). Prin înfiinţarea acestei organizaţii, agricultorii pot să acceseze fonduri europene, iar primul obiectiv este modernizarea sistemului de irigaţii. Astfel, instalaţiile de irigaţii, care în prezent sunt „pe butuci” vor fi schimbate cu unele performante, care vor reduce consumul de energie şi vor spori productivitatea în perioada de secetă.

Minunea, după aproape trei ani

OUA trebuia să fie înfiinţată încă din anul 2007 pentru a putea beneficia de fonduri din partea Uniunii Europene. Motivul pentru care agricultorii nu au făcut demersurile necesare pentru înfiinţarea organizaţiei a fost reprezentat de faptul că marii fermieri nu au fost de acord să se asocieze cu producătorii mici. La sfârşitul lunii iunie, Emil Turdean, liderul marilor fermieri clujeni, a declarat că solicitările pentru subvenţii ar trebui să fie exclusiv din partea marilor fermieri. „Fermierii mici nu trebuie incluşi în acest proiect pentru că sunt doar consumatori de bani publici”, declara Turdean la sfârşitul lunii iunie. Între timp, percepţia acestuia s-a schimbat. „Am finalizat actele pentru înfiinţarea Organizaţiei Utilizatorilor de Apă. În perioada imediat următoare se semnează documentele şi apoi vom reface sistemul de irigaţii prin accesarea de fonduri europene. Este vorba de un proiect de un milion de euro, prin care vom achiziţiona sisteme de irigaţii performante”, a precizat Emil Turdean. Proiectul prin care sistemele de irigaţii vor fi schimbate este absolut necesar. Gazeta de Cluj a prezentat în repetate rânduri situaţia critică în care se află agricultura la nivelul judeţului Cluj, deoarece fermierii români nu pot beneficia de subvenţii pentru irigaţii şi nici de programe europene din cauză că s-a tergiversat schimbarea titulaturii din Asociaţia Utilizatorilor de Apă (AUA) în OUA. „Nu s-a făcut schimbarea din comoditate, ca să nu spun altceva. Motive se găsesc tot timpul, dar vinovaţi suntem noi, fermierii. Noi, toţi fermierii din asociaţie, trebuia să aducem nişte acte şi să ne schimbăm denumirea, dar foarte mulţi au fost revoltaţi că trebuie să umblăm cu atâtea acte, pentru că nu e nicio diferenţă, din punctul nostru de vedere, între asociaţie şi organizaţie. Noi nu vedem niciun lucru bun, dar ne conformăm cerinţelor. Pierdem timp cu actele, trebuie să le adunăm, să fim atenţi la terenuri, dar o să le rezolvăm. Depinde de cât de repede merg colegii mei să depună actele. În 2002 eram în legalitate, dar din 2007 trebuia să formăm organizaţia. Aici ne-am împiedicat şi nu mai putem iriga, pentru că e cuvântul asociaţie şi nu organizaţie”, a precizat Turdean.

Fermierii au nevoie de un proiect „deştept”

Directorul coordonator al Direcţiei pentru Agricultură, Păduri şi Dezvoltare Rurală (DAPDR), Ilarie Ivan, consideră că, prin finalizarea demersurilor de înfiinţare a OUA, fermierii pot să îşi mărească profitul cu ajutorul fondurilor europene. „Într-un final, fermierii s-au organizat şi au reuşit să finalizeze demersurile pentru formarea Organizaţiei Utilizatorilor de Apă. Prin Organizaţia Utilizatorilor de Apă li se deschide un „evantai”. De acum există mai multe posibilităţi. Pot să îşi sporească profitul fără a investi sume mari, pot face profit prin fonduri europene. Dacă e să vorbim cinstit, sistemele de irigaţii de pe vremea comuniştilor sunt depăşite, iar prin achiziţionarea unor sisteme noi vor scădea simţitor costurile necesare irigaţiilor. Sistemele actuale care se folosesc la irigaţii au nişte motoare foarte mari, cu un consum de energie pe măsură. Această amenajare va permite ca fermierii să plătească mult mai puţin. Ei trebuie să îşi facă un proiect „deştept”. Primul pas, după semnarea actelor pentru OUA, este proiectul prin care se schimbă toată reţeaua, iar al doilea pas presupune proiecte individuale prin care fermierii vor obţine fondurile europene pentru achiziţionarea utilajelor necesare. Fiecare fermier trebuie să realizeze un proiect individual prin care îşi achiziţionează utilaje, tot pe bani europeni, cu ajutorul cărora apa din canal se va opri pe plantaţiile fiecăruia. Astfel, pe perioadă de secetă, se va tripla producţia, adică în loc de două tone, de exemplu, va obţine şase, chiar şapte tone”, a declarat Ivan.

Se caută „sesiunea”

Emil Turdean a declarat că proiectul se va înainta, cel mai probabil, la sfârşitul campaniilor agricole. „În agricultură, vara nu ne permitem să umblăm cu acte. Iarna este perioada propice pentru organizare, dar demersurile pentru accesarea fondurilor europene vor începe anul acesta”, a declarat Turdean. Pe lângă problema legată de lipsa timpului în perioada campaniilor agricole, unul dintre membrii fondatori ai AUA, viitoarea OUA, Liviu Bucur, a declarat că trebuie găsită şi sesiunea în care sunt alocate fonduri pentru astfel de proiecte. „Am fost şi eu la juristul care se ocupă de acte şi de reorganizare. Cu toate că au existat ezitări cu privire la asocierea fermierilor mari cu agricultori mai mici, s-a realizat într-un final şi acest lucru. Tocmai aceasta este ideea reorganizării asociaţiei, să fie cuprinse şi persoanele fizice care au un hectar sau chiar şi mai puţin. Se vor accesa fondurile, trebuie să vedem exact în ce sesiune există bani pentru asemenea proiecte. Deocamdată nu ştiu exact data la care se va depune proiectul. Urmează să fie făcut proiectul, dar nu ştiu exact când”, a afirmat Bucur.

Sistemele de irigaţii „comuniste” creează conflicte

Furtul instalaţiilor vechi este un subiect cunoscut atât de fermieri, cât şi de conducerea DAPDR. În momentul de faţă, utilitatea instalaţiilor este zero, dar problemele create de acestea sunt demne de un scenariu de film. În urmă cu aproximativ două săptămâni, Emil Turdean a intrat în conflict cu persoanele care deteriorau sistemele de irigaţii. În urma altercaţiilor, Turdean este spitalizat din cauza unei fracturi la picior. Problema este îngrijorătoare, cu atât mai mult cu cât, potrivit directorului DAPDR, furturile sunt din ce în ce mai numeroase. „În perioada imediat următoare, mă voi deplasa împreună cu prefectul la faţa locului, adică la primăria din Turda sau din Mihai Viteazu. Acolo ne vom întâlni cu fermierii mari, care lucrează aproximativ 1500-2000 de hectare şi vom căuta soluţii pentru a-i proteja pe aceştia, indiferent de suprafaţa lucrată. De asemenea, trebuie să găsim soluţii pentru a proteja recoltele, deoarece au început să fure culturile, să „recolteze” culturile fermierilor. Vor participa şefi din Poliţia Judeţeană, şeful Jandarmeriei, primarii. Vrem să îi protejăm pe fermieri, iar acest lucru presupune, implicit, şi protejarea sistemului de irigaţii. Dacă nu găsim soluţii,  putem spune că nu mai are rost să facem nimic în agricultură pentru că se fură şi dispare orice urmă de normalitate. Dacă autorităţile îşi fac treaba, atât culturile, cât şi fermierii şi sistemele de irigaţii vor fi protejate”.

La nivelul judeţului Cluj, sistemul de irigaţii funcţionează în zona Moldoveneşti – Mihai Viteazu – Călăraşi. Suprafaţa de terenuri agricole care sunt în această zonă este de 5700 de hectare. Cu toate acestea, începând cu anul 2003, nu au fost irigate mai mult de 2000 de hectare.

Silvia Boncuţiu