Din cauza faptului că procesatorii de lapte oferă prețuri extrem de mici fermierilor locali și preferă să importe laptele, mai mulți fermieri din Sălaj și-au vărsat laptele la canal în semn de protest. În situația în care un litru de lapte are un preț final de aproximativ 10 lei, procesatorii le oferă fermierilor aproximativ maxim 1,5 lei/litru.
Cei care au avut contracte până în luna decembrie și au reușit să și le reînnoiască atunci sunt avantajați, pentru că au un preț stabilit până la finalul anului de 2,5-2,7 lei pe litru, însă cei ale căror contracte expiră la 1 aprilie fie au fost condiționați de noul preț stabilit de comun acord de către toți procesatorii din această zonă, fie li s-a spus că nu mai este nevoie de laptele lor, pentru că procesatorii au început să importe laptele din Ungaria și Polonia. Consiliul Concurenței nu s-a autosesizat, deși prețul propus de toți procesatorii este același, de unde reiese destul de clar că există o înțelegere între firme. Producătorii au protestat, ieri, vărsând o cisternă cu lapte pe jos, într-o comună din județul Sălaj.
Uniunea Națională de Ramură a Cooperativelor din Sectorul Taurin-BOVICOOP a organizat, ieri, un protest, în comuna Surduc, din județul Sălaj, la ferma unuia dintre membrii cooperatori, Bovi Someș. Fermierul George Sima deține 100 de vaci, împreună cu fratele său, Cristian Sima, care îi este și asociat. De la 40 dintre ele, cei doi fermieri obțin zilnic o producție de 900 de litri de lapte. Cei doi fermieri asociați cultivă 100 de hectare de teren agricol și 60 de hectare de pășune. Dacă nu-și vor mai putea vinde laptele, întreaga afacere va fi distrusă, iar în aceeași situație mai sunt alți 90 de fermieri ardeleni, asociați în 4 cooperative. Toți ar putea rămâne, de la 1 aprilie, fără contracte cu procesatorii, iar 48.000 de litri de lapte se vor arunca în fiecare zi.
Asociația BOVICOOP a fost înființată în anul 2021, întrunind 19 cooperative agricole de creștere a bovinelor de lapte și carne din 12 județe ale României, reprezentate de 750 de fermieri activi, care dețin, în total, 27.000 de capete de animale. „Considerăm că opinia fermierilor pe care îi reprezentăm este semnificativă, de aici și dorința lor de a se manifesta public, în așa fel încât fermierii mici și mijlocii de creștere a bovinelor să fie auziți, văzuți și să conteze pentru reprezentanții statului. Crescătorii de bovine sunt revoltați pentru mai multe motive. În primul rând, refuzul procesatorilor de a mai încheia contracte cu producătorii. Odată cu data de 1 aprilie 2023, multor fermieri le încetează contractele de colaborare cu firmele procesatoare, care nu mai doresc renegocierea sau prelungirea lor”, explică reprezentanții asociației.
Crescătorii de bovine de lapte se regăsesc în imposibilitatea de a mai livra cuiva laptele, materie primă, ajungând să-l arunce. „Cu toate că România prezintă un deficit major de lapte crud, în jur de 1.0000.000 de litri, fermierii români nu au cui să-l vândă. Procesatorii preferă să importe cantități uriașe de lapte în detrimentul achiziției lui din fermele românești”, mai spun membrii asociației.
Nicio soluție de la Ministerul Agriculturii
Fermierii au cerut ajutorul Ministerului Agriculturii, în ultimele zile, dar încă nu s-a găsit nicio soluție pentru ei. Unii dintre cei care au participat la protest spun că nu este posibil să fie adus lapte din Ungaria și din Polonia la prețul de 1,4 lei pe litru, cu transport inclus, decât dacă țările vecine le oferă fermierilor lor subvenții. Dacă ei vor renunța la vaci, distrugând fermele, România va pierde enorm, atât din producția locală, cât și din Produsul Intern Brut, iar prețul laptelui la raft ar putea crește foarte mult, în următoarea perioadă, în condițiile în care deja este cel mai mare din Uniunea Europeană.
„Am fost ieri și la Ministerul Agriculturii, iar răspunsul lor este că prețul laptelui în România a fost peste media europeană, în ianuarie și februarie. Fermierilor li se impune acum costul de 1,4 lei pe litru, ceea ce nu acoperă nici măcar jumătate din costurile pe care le au în fermă. Bineînțeles că toată lumea știe că se importă acum lapte din Ungaria și din Polonia, la 1,4 lei per litru, cu tot cu transport. În România nu se implică statul, deși în această situație este în mod cert ceva în neregulă. Nu există o logică, pentru că statisticile oficiale arată că importurile de lapte au scăzut în această perioadă. Au încercat să ne explice că este perioadă de post, dar a fost post și la Crăciun și atunci am avut un preț foarte bun al laptelui, între 2,5-2,7 lei pe litru. Acele cooperative care rămân fără contracte cu procesatorii, de la 1 aprilie, sunt forțați să dea laptele gratis sau să accepte prețul de 1,4-1,5 lei pe litru. Unii au fost anunțați, efectiv, că de la 1 aprilie nu li se va mai prelua laptele”, a explicat, pentru Jurnalul, Iasmina Blidar, director executiv al UNCST BOVICOOP.
Înțelegeri între procesatori
Consiliul Concurenței nu a observat că procesatorii au stabilit un preț comun, pentru a-i condiționa pe producători. „Sperăm ca cineva să ia atitudine. Cu datele de la INS și de la Minister, specialiștii demonstrează că nu ar trebui să existe la raft lapte mai scump de 6 lei pe litru, dar în unele magazine se vinde și cu mai mult de 10 lei. Marii retaileri vin cu niște motivații legate de piața europeană, invocă legea concurenței, în legătură cu o potențială politică de protejare a producătorilor români, dar nu deranjează pe nimeni ce se întâmplă atunci când produsele românești marcă proprie nu mai ajung deloc la raft, pentru că procesatorii nu mai preiau laptele sau pun condiții imposibil de respectat. Ni s-a spus să ne organizăm în cooperative, am făcut și acest lucru, dar degeaba”, mai explică directorul cooperativei.
Chiar alaltăieri, Consiliul Concurenței s-a dus în control la unul dintre producătorii care încearcă să-și apere sectorul de activitate, dar nu a fost și la procesatori. Pe de altă parte, unii procesatori din zonă susțin că au încercat să colaboreze cu producătorii din cooperative, de mai multe ori în ultimii ani, dar nu au ajuns la o-nțelegere sau au primit lapte diluat cu apă. „Eu personal am lucrat la laboratorul de analize al uneia dintre cooperativele despre care au spus acești procesatori că ar fi dat lapte diluat și se poate demonstra că nu este adevărat. Sunt analize care se fac, toată lumea știe că trebuie să respecte standarde de calitate, pentru a menține producția, pe termen lung”, explică Iasmina Blidar.
Au început să dea gratis laptele
Unul dintre fermierii care au participat la protestul de ieri a explicat că i-a cedat toată producția de lapte unui procesator, fără să mai discute despre contract sau preț. Ionuț Pop, președintele cooperativei Agricole BOVI Soneș, a explicat, cu ochii în lacrimi, că a găsit un singur procesator care a acceptat să preia laptele cooperativei, stabilind că vor discuta despre un preț după ce vinde marfa, dar a acceptat condițiile, doar ca laptele să fie luat de la fermieri.
O cisternă de 7.000 de litri de lapte, cantitate preluată marți de la fermierii din Sălaj, a fost vărsată, ieri, într-o fosă din ferma de la Surduc. „Avem patru cooperative, cu 48.000 de litri de lapte pe zi. Dar procesatorul se gândește că dacă poate să aducă lapte cu 1,4 lei pe litru, deci nu i-ar da producătorului român 2 lei. Cei de la minister au încercat să ne convingă de faptul că și procesatorii sunt în impas, dar nu înțelegem unde este problema. Pe procesatorii mici pot să-i și înțeleg, într-un fel, pentru că nici ei nu mai au cerere, dar pe cei mari nu-i înțelegem. Când se apropie perioada negocierilor, procesatorii se înțeleg între ei. Noi știm foarte bine aceste lucruri, de mulți ani”, mai spune Iasmina Blidar.
Procesatorii de lapte au primit granturi de 500.000 de euro, fonduri nerambursabile, anul trecut, din fonduri europene, tocmai pentru a fi ajutați să mențină acest sector de activitate. Cu toate acestea, nu sprijină producția din România, iar atunci când laptele nu va mai veni de la țările vecine cu acest preț imposibil de susținut fără subvenții, iar producătorii români nu vor mai exista, își vor pierde afacerile și toate investițiile inclusiv acești procesatori.
Fermierii se așteptau, încă de anul trecut, să existe probleme în sectorul zootehnic. Perioada martie-iunie 2023 va fi cea mai dificilă și greu de traversat de către fermele românești. „Pornind de la situația anului precedent, care s-a soldat cu secetă afectând stocurile de materie primă vegetală, a creșterilor masive de prețuri ale utilităților, inputurilor, motorinei, a circumstanței geo-politice create prin agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei și nu în ultimul rând a obiectivelor Pactului Verde al Comisiei Europene, denumit în continuare „Green Deal”, cu impact semnificativ asupra sectorului bovin, s-a ajuns în situația în care crescătorii de vaci sunt la un pas de a renunța la afacerile de-o viață. Condiția lor financiară este precară, se regăsesc în imposibilitatea de a-și achita liniile de credit obținute tocmai pentru dezvoltare și modernizare a fermelor, de a asigura furaje și așternut pentru anul curent și de a deveni neprofitabili în relația cu prim-cumpărătorul de materie primă, lapte”, explică reprezentanții BOVICOOP.
Fermierii primesc un ajutor de stat, de 73 de euro/cap de vacă, dar spun că este o sumă modică față de cheltuielile reale dintr-o fermă. Cer majorarea acestui cuantum, pentru a se ridica la realitatea din fermele românești, plafonul alocat sectorului fiind de 44 de milioane de euro.
„Așa cum datele APIA arată, până în data de 24 martie 2023 (ultima zi de depunere a cererilor), s-au depus 13 .171 de cereri, cu un total de 296.731 capete, cheltuind astfel doar jumătate din banii alocați, adică 22 milioane euro. Considerăm imperios necesară realocarea sumei rămase, tot pentru sectorul zootehnic bovin”, mai spun fermierii.
Unora dintre fermierii „mai norocoși” li se propune o renegociere a contractului privind prețul de achiziție a laptelui, la un cost de 1,4-1,5 de lei pe litru, ori acest preț nu acoperă nici măcar costurile de furajare din fermă.
Se urmărește distrugerea mediului cooperatist. Cu toate că a durat ani de zile să promovăm sistemul cooperatist în România, să-i facem pe fermieri să conștientizeze necesitatea și beneficiile mediului asociativ și cel mai dificil aspect, acela de a conlucra cu alți colegi fermieri, acum ne aflăm în situația în care acest model devine nefuncțional.
