Fiecare cu majoritatea lui
Razboiul Guvern – Curtea Constituţionala continua
Guvernul Ponta va cheltui 95 de milioane de lei pe organizarea unui referendum care ar putea sa nu fie intr-un final validat de catre Curtea Constituţionala a Romaniei. Aceasta din urma a aratat, printr-o decizie, ca ordonanţa de urgenţa a Executivului pentru modificarea Legii referendumului respecta legea fundamentala, cu precizarea ca preşedintele poate fi suspendat cu votul a peste jumatate plus unu din persoanele cu drept de vot.
Referendumul privind suspendarea preşedintelui va costa statul roman aproape 20 de milioane de euro, susţin surse guvernamentale citate de Mediafax. „In prezent, cheltuielile totale impuse de organizarea referendumului sunt estimate la aproximativ 95 milioane lei, dar in condiţiile in care vor fi deschise secţii de vot şi in strainatate, deja fiind realizate şi unele economii”, au aratat surse guvernamental pentru agenţia de ştiri menţionata mai sus. In 2007, la primul referendum de demitere din funcţie a preşedintelui Traian Basescu, Guvernul a anunţat costuri de 60 milioane lei pentru organizarea scrutinului.
Sursele citate au mai declarat ca unele circumscripţii electorale vor fi ”redesenate”. La Cluj-Napoca nu este cazul, primarul Emil Boc a anunţat intr-o conferinţa de presa ca se va vota in aceleaşi 159 de unitaţi de votare ca şi la alegerile locale, iar pregatirile au inceput deja pentru amenajarea acestora. Primarul a aratat şi ca se poate vota la orice unitate din ţara. „Din punct de vedere organizatoric, cred lucrurile sunt mult mai simple : este un singur buletin de vot, o intrebare foarte simpla „Da” sau „Nu”, se poate vota in toata ţara, nu mai exista obligativitatea de a vota doar in circumscripţia electorala”, a anunţat premierul şi Ponta.
Banul public, in pericol
De asemenea, la acest scrutin vor putea vota şi cetaţenii din strainatate. Ordonanţa de urgenţa prin care Guvernul a modificat Legea referendumului, stabilind ca preşedintele poate fi demis cu majoritatea voturilor valabil exprimate ale cetaţenilor participanţi, elimina sintagma „la nivelul ţarii” legata de voturile exprimate. Ministrul pentru Relaţia cu Parlamentul, Mircea Duşa, a precizat astfel ca a fost eliminata discriminarea prin care cetaţenii romani, aflaţi in strainatate, nu puteau vota la referendum şi erau valabile doar voturile exprimate pe teritoriul naţional.
Votul la referendumul de demitere a preşedintelui Traian Basescu, programat pentru 29 iulie, va incepe la ora 08.00 şi va fi oprit la ora 20.00, campania electorala urmand sa se incheie la 28 iulie, ora 7.00, a anunţat ministrul delegat pentru Administraţie, Victor Paul Dobre. Potrivit acestuia, campania electorala deja a inceput odata cu publicarea in Monitorul Oficial a hotararii de organizare a referendumului. Partidele politice trebuie sa işi desemneze pana la 10 iulie reprezentanţii in secţiile de votare. Oficial, suma alocata pentru organizarea referendumului va fi de 95,606 milioane de lei, potrivit ministrului delegat pentru Administraţie.
Pe pagina sa de Facebook, Elena Udrea s-a aratat ingrijorata pentru banul public şi risipa facuta prin organizarea referendumului. „Capul Preşedintelui costa peste 20 de milioane de euro. Un preţ pe care USL este mai mult decat dispus sa-l plateasca din bani publici”, a comentat fostul ministrul al Turismului. „Ce pensii, ce salarii?", a adaugat Udrea, facand referire la promisiunile USL de a mari pensiile şi de a reintregi salariile bugetarilor.
„Exerciţiu de democraţie”
Vicepreşedintele PDL Traian Igaş propune USL „un exerciţiu de democraţie”, şi anume comasarea alegerilor prezidenţiale cu cele parlamentare. „Le propun celor din USL un exerciţiu de democraţie cu speranţa ca se vor trezi, alaturi de Antonescu, şi vor acţiona pro-romani şi nu pro-USL, cum o fac in prezent. Voi incepe cu exerciţiul de democratie şi propun comasarea alegerilor prezidenţiale cu cele parlamentare aducand cel mai bun argument, sporirea spiritului civic al romanilor.
La alegerile prezidenţiale avem cel mai votat demnitar roman, cred ca cu acest argument suntem de acord cu toţii. Daca langa cel mai votat demnitar am aduce votul pentru alegerile parlamentare, romanii ar raspunde pozitiv şi am avea o participare masiva la vot, ceea ce, automat inseamna o reprezentativitate exponenţial ridicata. Şi aşa se plangeau liberalii in 2007 de un absenteism ridicat, provenit parţial din randurile militanţilor şi simpatizanţilor PNL”, potrivit unui comunicat remis saptamana trecuta.
Igaş aminteşte ca, in 2011, Ministerul Administraţiei şi Internelor a propus comasarea alegerilor locale cu cele parlamentare, dar ca acest proiect nu a primit avizul. „Cele 20 de milioane de euro le regasim astazi in costul referendumului. In aceeaşi ordine de idei, imi pun intrebarea: putem oare sa ne incredem ca am invaţat din aceasta greşeala şi vor accepta acum comasarea alegerilor prezidenţiale cu cele parlamentare, pentru ca totuşi vorbim de nişte costuri uriaşe care ar putea fi reduse. Pentru referendum nu au vrut sa economiseasca. Acum, pentru romani, vor vrea? Daca ne uitam la costurile alegerilor parlamentare din 2008, 33 mil. euro, şi la costurile alegerilor prezidenţiale din 2009 – 36 mil. euro intrevedem posibilitatea unor economii majore care pot fi alocate romanilor”, subliniaza Igaş.
Pe ici, pe acolo, in punctele esenţiale
Pe marginea validarii rezultatelor referendumului s-au iscat mai multe discuţii politice, dupa ce rezoluţia Curţii Constituţionale data la mijlocul saptamanii a contrazic prevederile ordonanţei de urgenţa data de Guvernul Ponta. Astfel, Curtea Constituţionala a decis ca legea prin care s-au facut modificari la articolul 10 din Legea referendumului este constituţionala in masura in care asigura participarea a cel puţin jumatate plus unu din numarul persoanelor inscrise in listele electorale permanente.
In ziua de 10 iulie 2012, Plenul Curţii Constituţionale, investit in temeiul art.146 lit.a) din Constituţia Romaniei şi al art.15 din Legea 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, s-a intrunit pentru a soluţiona, in cadrul controlului anterior promulgarii, obiecţia de neconstituţionalitate formulata de un numar de 71 de deputaţi aparţinand Grupului Parlamentar al Partidului Democrat Liberal referitoare la neconstituţionalitatea Legii pentru modificarea art.10 din Legea nr.3/2000 privind organizarea şi desfaşurarea referendumului.
Legea referendumului a fost declarata constituţionala, iar argumentaţia reţinuta in motivarea soluţiei pronunţate de Plenul Curţii Constituţionale va fi prezentata in cuprinsul deciziei, care se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I. Decizia este definitiva şi general obligatorie şi se comunica Preşedintelui Romaniei, preşedinţilor celor doua Camere ale Parlamentului şi primului-ministru.
Ministrul pentru Relaţia cu Parlamentul, Mircea Duşa, a declarat pentru Mediafax ca referendumul din 29 iulie privind demiterea preşedintelui Traian Basescu se va desfaşura in baza Ordonanţei de Guvern şi nu a iniţiativei legislative asupra careia s-a pronunţat CCR. Guvernul anunţa ca va respecta decizia Curţii Constituţionale in cazul Legii referendumului, precizand totodata ca este sarcina Parlamentului sa puna cat mai repede in acord legislaţia privind referendumul cu decizia luata de Curte.
PDL considera ca, in privinţa Legii referendumului, CC a declarat acest proiect neconstituţional, a afirmat, marţi, prim-vicepreşedintele PDL Cezar Preda, aratand ca decizia Curţii stabileşte ca preşedintele poate fi demis doar cu 50% plus unu din numarul alegatorilor inscrişi pe liste. Ministerul Administraţiei şi Internelor (MAI) spune ca Ordonanţa de Urgenţa a Guvernului potrivit careia preşedintele este demis cu majoritatea celor care se prezinta la urne se aplica la referendumul din 29 iulie.
In schimb, Emil Boc, preşedintele demisionar al PDL, a declarat in conferinţa de presa menţionata mai sus, ca deciziile CC trebuie respectate. „In legatura cu situaţia de la Curtea Constituţionala din Romania (CCR) voi da un raspuns legal şi constituţional: deciziile Curţii sunt obligatorii şi trebuie respectate de toate instituţiile statului, soluţia este retragerea ordonanţei de urgenţa care propune o alta soluţie legala decat cea prevazuta de CCR. Cei care refuza publicarea deciziei Curţii in Monitorul Oficial se fac vinovaţi de abuz in serviciu”, a spus Emil Boc.
Boc a precizat ca, pentru a fi valid, la referendum trebuie sa se prezinte jumatate plus unu din alegatorii inscrişi pe listele electorale. „In funcţie de complexitate, plenul Curţii stabileşte termenul in care se redacteaza motivarea. Dar decizia a fost stabilita, aşa ca trebuie jumatate plus unu din cei inscrişi pe liste. Termenul pana la care se redacteaza motivarea se stabileşte de plenul Curţii, apoi se publica in Monitorul Oficial”, a aratat Boc.
Diana Gabor
