Filajele ziariștilor și magistraților români menționate în raportul Departamentului de Stat al SUA

Departamentul de Stat al SUA a publicat un raport privitor la respectarea drepturilor omului în România în care sunt menționate filajele la care au fost supuși ziariști și magistrați. Documentul face referiri la filajul la care au fost supuși reporterii Alex Costache (TVR, colaborator G4Media) și Cosmin Savu (Pro TV), procurorul Horațiu Radu și judecătorul Răzvan Păștilă.

„Violență și hărțuire: Unii reporteri din toată țara au continuat să fie hărțuiți, dați în judecată sau amenințați de către autoritățile pe care le-au investigat sau de către interpuşii lor.

 În februarie (2020 – n.r.), reporterii Alex Costache de la TVR și Cosmin Savu de la ProTV au fost urmăriți, filmați și intimidați de șase persoane înainte, în timpul și după ce s-au întâlnit cu un procuror militar și un judecător la un eveniment privat într-un restaurant.

Filmări cu cei patru au fost prezentate pe 21 februarie de către instituţii de presă controlate de oligarhi și proprietari de mass-media care se confruntă cu acuzații penale, în curs de anchetă sau arestați anterior pentru fraudă.

Procurorii militari au deschis o anchetă privind supravegherea și filmarea ilegală. În aprilie (2020 – n.r.), procurorul general Gabriela Scutea a infirmat probele adunate de procurorii militari, susținând că nu sunt competenţi să investigheze acest caz”, se arată în raportul Departamentuluiu de stat al SUA privind respectarea drepturilor omului în România în 2020.

• Citește aici raportul integral al Departamentului de Stat
• Alt caz legat de presă menționat în Raport este cel al jurnalistului Sebastian Oancea, de a Vrancea24. Raportul menționează că Oancea a câștigat procesul intentat de Marian Oprișan în urma unui articol în care erau dezvăluite contractele acordate de acesta din bani publici către asociații săi de afaceri. E al patrulea caz pierdut de Oprișan în fața jurnalistului Sebastian Oancea în perioada recentă.

Pe 29 martie 2021, judecătoarea Daria Miheţ de la Tribunalul Bucureşti a confirmat redeschiderea dosarului filajului la jurnalişti şi magistraţi solicitată de şefa interimară a DIICOT, Oana Pâţu. Judecătoarea Miheţ este cea care nu a confirmat cererea de redeschidere a dosarului 10 August întrucât solicitarea a fost formulată doar cu privire la formă, nu şi la fond, de către fosta şefă a DIICOT, Giorgiana Hosu.

Şefa interimară a DIICOT, Oana Pâţu, a solicitat redeschiderea cazului filajului întrucât a constatat că procurorul de caz, Robert Fleckhammer, nu a realizat o anchetă efectivă în dosarul filajului şi l-a clasat după cercetări superficiale.

Fleckhammer s-a mărginit să constate că jurnalişii şi magistraţii – care, în seara zilei de 20 februarie 2020, au sărbătorit în oraş ziua de naştere a unuia dintre ei – au fost filaţi de paparazzi din trustul de presă controlat de Radu Budeanu. Procurorul Robert Fleckhammer a concluzionat că nu poate merge mai departe cu ancheta întrucât paparazzi nu pot fi chestionaţi cu privire la sursele lor şi cu privire la cei care i-au trimis să realizeze operaţiunea de filaj.

Filajul la magistraţi şi jurnalişti din seara zilei de 20 februarie 2020 a venit după ce procurorul Horaţiu Radu, pe atunci procuror general adjunct interimar, participase la procedura de selecţie a procurorului general al României, însă nu a fost selectat, ci a fost preferată Gabriela Scutea.

Imaginile de la filaj au fost difuzate de RTV, postul de televiziune controlat de fugarul Sebastian Ghiţă şi preluate de EVZ.ro, condus de Dan Andronic, condamnat penal, de ziarul Gândul, controlat de familia lui Radu Budeanu, de asemenea, condamnat penal, şi de către luju.ro, o publicaţie cu discurs vehement împotriva justiţiei. Aceste instituţii de presă au prezentat imaginile drept dovadă a unui pretins complot dintre magistraţi şi jurnalişti privind selecţia procurorilor şefi.

Dosarul filajului a fost iniţial deschis de procurorul militar Bogdan Pîrlog, însă cazul i-a fost luat, iar ancheta penală derulată de el a fost infirmată de procurorul general Gabriela Scutea. Pîrlog investiga posibila implicare a unor servicii secrete în cazul filajului.

Apoi, jurnaliştii de la G4media.ro, Dan Tăpălagă, Cristian Pantazi, Marian Păvălaşc şi Alex Costache, care au scris despre procedura de selecţie a procurorilor şefi şi despre cazul filajului au fost daţi în judecată în cadrul mai multor procese de către Radu Budeanu, condamnat penal pentru corupţie.

Context. Din ordonanța de clasare a dosarului, consultată de G4Media.ro, rezultă că nu mai puțin de zece persoane, pretinși jurnaliști, au fotografiat și înregistrat audio video patru persoane care nu ocupă poziții atât de importante, încât să justifice o asemenea alocare de resurse, pe care nicio redacție mare nu și-o permite.

Este vorba de Dan Andrei Năstase, care s-a prezentat drept fotoreporter la publicațiile Can Can și Gândul. Năstase a susținut în timpul anchetei că a fost însoțit de Dragoș Dumitru, Florin State, Cătălin Florin Guță, Alexandru Marius Ioniță și Elena Lorena Dobrică, care a condus mașina cu care împreună cu prietenul ei, Dan Andrei Năstase s-au deplasat la restaurant pentru a executa filajul. Pe lângă cele șase persoane de mai sus, la operațiunea de filaj a mai participat Vlad Eugen Dragomir, un fost polițist de frontieră, care s-a prezentat drept jurnalist angajat la firma WebEditing Developement SRL. Dragomir a susținut în timpul anchetei că a fost chemat acolo de fotoreporterul Dan Andrei Năstase și că trebuia ”să fotografieze un jurnalist”, al cărui nume a mai spus că nu-l cunoaște. Dragomir la rândul său a precizat în timpul audierilor că a mai lucrat cu alți colegi, menționând alte trei nume: Adi, Ionuț și Grig.

În operațiune apare și un fost ofițer SRI, care în prezent este proprietarul unor firme private de Intelligence și care a împrumutat unui fost polițist de frontieră, pretins jurnalist, o mașină pentru a participa la filaj. E vorba despre Gabriel Ionuț Olaru. Întrebat de procuror care sunt studiile sale, de când profesează, Olaru a răspuns: ”Academia Națională de Informații în anul 2004, ulterior am lucrat până în 2009 în cadrul SRI. În perioada 2009 – 2012 am lucrat în cadrul MapN, ulterior la Oficiul Participațiilor Statului și Privatizării în Industrie din cadrul Ministerului Economiei până în 2013, după care câteva luni am lucrat la Transelectrica. M-am detașat la ministerul de Finanțe în 2013 și ulterior în anul 2014 am luat concursul ca funcționar public în cadrul acestui minister. Din 2018 am încheiat activitatea ca funcționar public și sunt administrator al firmelor sus menționate”.