Transylvania Evolution, societate patronată de Ciprian Comșulea și Rareș Drăgan, se laudă că face lobby pentru proiectele importante ale Primăriei Cluj-Napoca precum: implementarea liniei „0” de transport în comun în jurul centrului istoric al municipiului Cluj-Napoca sau implementarea soluției de tren metropolitan. Pentru că o mână spală pe alta și împreună obrazul, municipalitatea clujeană are grijă să ofere tot sprijinul necesar societății prin alocarea unor sume importante de la bugetul local pentru dezvoltarea proiectelor în care este implicată Transylvania Evolution sau alte firme conectate.
Primăria Cluj-Napoca a alocat, la începutul acestei luni, suma de 25.000 de lei din bugetul local Asociației Centrul de Resurse pentru Eficiență Energetică (CREESC), pentru realizarea proiectului „Smart Mobility Cluj 2023 – ediția a V-a”. Organizatorii Smart Mobility Cluj, printre care se numără și Transylvania Evolution, susțin că evenimentul este „dedicat comunității orașului, tuturor celor pasionați de inovație prin tehnologii de mobilitate urbană sustenabilă și elemente cu impact în calitatea vieții”. Nu este prima dată când municipalitatea clujeană dorește să-și arate susținerea pentru acest proiect, deoarece a virat bani din bugetul local în conturile CREESC și pentru edițiile anterioare ale evenimentul în cadrul căruia au loc expuneri de autovehicule electrice/hybrid, expuneri de soluții de mobilitate sustenabilă (biciclete, scutere, trotinete, kart-uri) și prezentări de proiecte, produse și concepte de mobilitate sustenabilă. În spatele conceptului de „creștere a calității vieții” din orașul de cinci stele, se ascunde de fapt o altă afacere extrem de profitabilă: companiile care doresc să-și prezinte autovehiculele sau proiectele de mobilitate sustenabilă alocă sume importante pentru a-și asigura locul în cadrul evenimentului.
Transylvania Evolution face lobby, Primăria scoate banii
Relația dintre Transylvania Evolution, Asociația CREESC și Primăria Cluj-Napoca este mult mai veche și mai profundă.
Societatea Transylvania Evolution a beneficiat numai anul trecut de o finanțare de peste 130.000 de lei din bugetul local pentru participarea la Târgul Internațional de Investiții și Imobiliare Expo Real, desfășurat la München, Germania. Cu toate că Primăria Cluj-Napoca, în calitate de partener major, a alocat sume importante nouă ani la rând către Transylvania Evolution, nu a prezentat niciodată rezultatele concrete ale participării la Târgul Internațional de Investiții și Imobiliare Expo Real, care promitea să atragă noi investitori pentru dezvoltarea proiectelor majore ale Clujului.
Pe site-ul Transylvania Evolution au fost prezentate principalele proiecte dezvoltate de societate. Ciprian Comșulea și Rareș Drăgan se laudă că au făcut „Lobby și concept pentru implementarea liniei “0” de transport în comun, inelar în jurul centrului istoric al orașului Cluj” și „Lobby și concept pentru implementarea soluției de tren metropolitan în municipiul și regiunea Cluj.”.
În ciuda inițiativelor grandioase în care se implică, firma patronată de Ciprian Comșulea și Rareș Drăgan a înregistrat, în anul 2021, o cifră de afaceri în valoare de 230.834 de lei, un profit net de numai 915 de lei și datorii de 188.428 de lei, cu un singur angajat.
Asociația Centrul de Resurse pentru Eficiență Energetică (CREESC) a fost înființată în anul 2014 și are ca membre 8 companii care au încheiat la rândul lor contracte importante cu Primăria Cluj-Napoca. Este vorba despre: Energobit Esco – care face parte din grupul de firme patronate de milionarii clujeni Ștefan Gadola și Peter Pal; Green Partners – patronată de Ciprian Mihai Popovici; Loisir Consulting – deținută de Ciprian Comșulea și soția acestuia, Valeria Comșulea; Modern Bau – deținută de Ionel Bidian și George Mihalca; Planwerk – ai cărei beneficiari sunt Eugen și Tudor Panescu; Servelect – deținută de Andrei Ceclan și Claudiu Boca, Sepcral Com – ai cărei beneficiari sunt Karpat Zsolt și Kovacs Laszlo; Atelier RVD – deținută de Rareș Drăgan, asociat în cadrul societății Transylvania Evolution.
Drăgan s-a drogat cu Ayahuasca alături de iubita lui Gelu Oltean
Arhitectul Rareș Drăgan este implicat în celebrul „dosar Ayahuasca”. Acesta s-ar fi drogat alături de Vanessa Amal Youness – iubita fostului șef al DGPI, Gelu Oltean.
DIICOT arăta că în anul 2019 au fost organizate un număr de 20 ceremonii, la care s-a oferit ceai de Ayahuasca cu conţinut de DMT participanţilor. Potrivit rechizitoriului, Vanessa Amal Youness le cerea participanților suma de 2.600 de lei, achitată sub formă mascată de donație. Informațiile reies tocmai din mărturiile lui Rareș Drăgan.
Relația dintre Rareș Dragan și Vanessa Amal Youness nu se oprește însă la ceaiul „miraculos” de Ayahuasca. Arhitectul clujean a obținut un împrumut în valoare de 110.000 de euro de la iubita lui Gelu Oltean. Drăgan a garantat împrumutul cu un bilet la ordin emis de firma Bellplast, însă nu și-a mai plătit datoriile, fapt care a determinat-o pe Vanessa Amal Youness să deschidă, în septembrie 2017, insolvenţa companiei pentru a-și recupera banii, chiar dacă nu a avut nicio legătură cu afacerile desfășurate de Bellplast. Abia după 4 ani, în februarie 2021, Tribunalul Cluj a dispus radierea companiei din evidenţele Oficiului Registrului Comerţului de pe lângă Tribunalul Cluj.
Mai mult, firma arhitectului clujean Rareș Drăgan Atelier RVD SRL i-a proiectat Vanessei Amal Youness două blocuri într-un cartier de case. Construcția celor două imobile, ridicate pe strada Aurel Ciupe, s-a finalizat în anul 2008, însă pe marginea proiectului imobiliar s-au iscat mai multe discuții aprinse și au apărut chiar procese intentate de vecinii nemulţumiţi. Primăria Cluj-Napoca a fost extrem de indulgentă, aprobând un regim de înălţime de S+P+2E, cu un etaj mai mult decât prevederile Planului Urbanistic de Detaliu (PUD) pentru toate parcelele din zonă. Este lesne de înţeles că blocurile s-au făcut fără acordul vecinilor. Parcela de pe strada Aurel Ciupe numărul 3 a fost reglementată în 2005 printr-un Plan Urbanistic de Detaliu (PUD) care prevedea pe parcelele respective locuinţe familiale dispuse pe maxim D+P+E. Vechiul plan urbanistic de detaliu face însă parte dintr-o zona L3c, care prevedea maxim P+2 pentru locuinţe individuale şi colective mici. Iniţial, vecinii nemulţumiţi au reuşit anularea autorizaţiei de construcţie în instanţă, dar municipalitatea clujeană a emis rapid o altă autorizaţie astfel că lucrările s-au finalizat.
Comșulea, project manager la Centura Metropolitană
Ciprian Comșulea a fost managerul echipei care a realizat documentația pentru Centura Metropolitană a Clujului. Acesta a admis, la finalul anului 2021, că proiectul va genera un adevărat haos în următorii ani.
„În următorii 5-10 ani va trebui însă să ne mutăm la prieteni, la un oraș prieten. Vom suferi. Și acasă când zugrăvești ajungi să suferi. Administrația locală din zona metropolitană va trebui să informeze populația și să o pregătească.”, declara Ciprian Comșulea pentru Media9, în anul 2021.
