În cadrul dezbaterii CONFIDEX de luna aceasta pe tema recuperării economice a României post-pandemică au participat Primul Ministru Florin Cîțu, CEO Băncii Transilvania Omer Tekin și Andrei Cioacă, CEO al Impetum Grup sub moderarea lui Moise Guran.
Inițiat la scurt timp după debutul pandemiei, CONFIDEX măsoară încrederea managerilor români în economia actuală și are scopul de a crea repere concrete pentru business-uri și de a sprijini mediul de afaceri în luarea unor decizii adaptate realității.
Studiul CONFIDEX Q4 2020 cuprinde răspunsurile a peste 900 de manageri din companii cu cifra de afaceri de peste 100.000 euro și 180 de manageri din companii cu cifra de afaceri sub 100.000 euro din top 7 categorii de sectoare economice contribuitoare la PIB: agricultură; industrie și energie electrică; construcții; comerț; HORECA; transport, distribuție, depozitare; servicii. La studiu au răspuns doar CEOs și manageri C-level, iar dintre companiile mari vizate, 75% au peste 1 milion de euro cifră de afaceri și 31% peste 5 milioane euro cifră de afaceri.
Participanții la dezbatere au declarat următoarele concluzii
Florin Cîțu „Este cea mai mare criză din ultimii 100 de ani. Mă bucură să văd o evoluție pozitivă a încrederii și că managerii pun presiune pe guvern pentru a le susține mai mult. Companiile care accesează aceste facilități sunt cele care cred că vor rămâne în picioare după această criză. Și nu susținem companii care sunt neproductive. Fără IMM Invest ar fi fost dezastru în economie anul trecut. Cred că e o diferență mare între percepție și realitate. Există la momentul actual un nivel de creditare de 9% pentru persoane fizice și 8% pentru companii. Avem totuși o problemă de bancabilitate, deoarece sunt companii care nu se califică la creditare, de aceea anul trecut am adoptat o ordonanță de urgență și am creat motivație pentru companii să-și crească capitalurile proprii și să se poată împrumuta”, a încheiat premierul.
Omer Tekin „70-75% din credite au venit direct din IMM Invest. România a avut un an mai bun decât multe state europene, cu toate că am avut o scădere de PIB. Creditele pentru IMM-uri au crescut cu 20%. În această criză, spre deosebire de criza anterioară, toate băncile au anunțat că vor să facă parte din soluție și au avut lichiditate. Avem o linie specială de creditare pe Agribusiness, plecăm de la o bază bună. Foarte mulți vorbesc despre revenirea la 2019, noi ne concentrăm pe cum trebuie să arate lucrurile în 2022. Mult mai multe sectoare vor fi digitalizate. Vor fi multe schimbări în munca oamenilor. Vom investi mai mult în energie verde, în digitalizare. Există posibilitatea ca România să fie un hub de digitalizare și sper să fim și un hub comercial pentru Europa. Văd un interes tot mai mare din parte investitorilor străini, nu doar a investitorilor mici. Nu cred că va fi o problemă de acces la finanțare, ci de ce vrem să facem cu industriile în care funcționează. În agribusiness încercăm să găsim soluții. În sectorul HORECA recomandăm ca statul să aibă grijă mai mare, pentru că sunt multe alte businessuri afectate acolo.”
Andrei Cionca „În primul rând ne gândim la restructurare operațională, iar apoi la o restructurare financiară a acestor companii de stat. Încă nu avem avem o situație a companiilor de stat care au restructurat. Avem o radiografie clară a felului în care managerii privați au restructurat. 20% dintre manageri au trimis oamenii în șomaj tehnic, 17% dintre manageri care au operat concedieri, 14% dintre ei au redus salarii, 55% dintre companii s-au digitalizat, 40% manageri români au redus salarii, iar 20% dintre ei au renunțat la spațiile de birouri ca măsuri de restructurare operațională. În pasul următor al CONFIDEX am putea realiza un studiu similar pe companiile de stat, să vedem ce măsuri operaționale au luat acestea și să vedem cum operează cu datoriile istorice care s-au creat.
Am ales 31 de companii de stat aflate în dificultate (rezultat operațional negativ în ultimii 3 ani), acestea au în total pierderi de 31 mld. de lei/an, datorii totale de 11 mld. și cifră de afaceri de 9 mld. lei și 65.000 de angajați și familii care depind de ele. Dintre toate acestea, doar 5 au aplicat pentru măsuri de restructurare financiară disponibile în legislația românească: 2 au apelat la dispozițiile OG6 pentru reducerea datoriilor la bugetul de stat, 1 a intrat în concordat preventiv și 2 au luat ajutor de stat de salvare sau restructurare.
Probabil vorbim de Omer Tetik….
Superficial…..