Fondul Bisericesc al Bucovinei vrea de la stat paduri de 3,5 miliarde de euro

La Curtea de Apel Cluj se judeca probabil unul dintre cele mai costisitoare procese de revendicare imobiliara care au ca parat statul roman. Fondul Bisericesc Ordodox Roman al Bucovinei (FBORB) a dat in judecata Regia Naţionala a Padurilor- Romsilva şi cere retrocedarea a nu mai puţin de 166.000 de hectare de paduri, a caror valoare este estimata la suma de 3,5 miliarde de euro.

Curtea de Apel Cluj a fost insarcinata cu judecarea unui dintre cele mai controversate procese de revendicare imobiliara de dupa revoluţie, Fondul Bisericesc Ordodox Roman al Bucovinei (FBORB) cerand sa i se inapoieze peste 166.000 de hectare de padure. Inceput in urma cu 11 ani, procesul care are ca adversari procesuali Biserica Ortodoxa Romana şi Statul Roman s-a judecat pe la mai multe instanţe inainte de a ajunge la Cluj. In 2007 Fondul Bisericesc Ordodox Roman al Bucovinei (FBORB) a obţinut o decizie favorabila din partea Tribunalului Suceava, iar in 2009 Curtea de Apel Timişoare a menţinut sentinţa instanţei de fond. Romsilva a atacat cu recurs hotararea, iar Inalta Curte de Casaţiei şi Justiţie (ICCJ) a decis in iunie anul trecut ca aceasta cale de atac sa se deruleze la Cluj.

Documente in limba gotica şi germana

Fondul Bisericesc Ordodox Roman al Bucovinei (FBORB), prin Arhiepiscopul Sucevei şi a Radauţilor, a cerut Curţii de Apel Cluj sa reţina faptul ca in carţile funciare depuse la dosar exista mai mulţi termeni care trebuiesc explicaţi, iar termenul de „Eigebtumsrecht” se traduce prin „drept de proprietate”.In aceeaşi ordine de idei, F.B.O.R.B a adus in atenţia instanţei clujene faptul ca temenii „eigentum” şi „ „besitz”, care apar in documentele aduse ca proba, desemneaza noţiunile de „proprietate” respectiv „posesie”.
La dosar F.B.O.R.B işi mai susţine pretenţiile prin faptul ca Regia Naţionala a Padurilor – Romsilva – Direcţia Silvica Suceava a recunoscut atat faptul ca Fondul este proprietar cat şi intinderea şi localizarea proprietaţii inca din anul 2000. In susţinerea celor precizate F.B.O.R.B a depus copii dupa adrese ale Direcţiei Silvice Suceava catre ocoalele silvice din subordine in vederea aplicarii prevederilor Legii 1/2000 cu identificarea suprafeţelor de padure aflate in administrarea acestora, pe foştii proprietari.
In acest sens, F.B.O.R.B a depus la dosar şi copii ale carţilor funciare avand subliniate parcelele revendicate, copii dupa extrasele de carte funciara eliberate de birourile de carte funciara din judeţul Suceava şi acolo unde este cazul traducerea inscrisurilor din limba germana, mai precis din gotica in germana cu caractere latine apoi traducerea in limba romana, de catre un traducator autorizat.

Sutele de mii de hectare revendicate de catre F.B.O.R.B au la baza documente vechi de sute de ani, majoritatea in limba germana,c are atesta faptul ca F.B.O.R.B ar deţine un drept de proprietate.  Numita cu titlul „Bukowinaer Gr.Ort. Religionsfond”, F.B.O.R.B apare ca avand titlul de „Eigemtunsrecht”, adica de proprietar, in sute de documente.
Dintre acestea, e F.B.O.R.B arata in faţa instanţei clujene faptul ca in baza actului de la data de 18 mai 1902 şi in baza incheierii Judecatoriei Vama nr.36/37 10 martie 1937, sau actului din data de 28 iulie 1887 in baza Judecatoriei Vama, s-a menţionat ca proprietar F.B.O.R.B. La dosar sunt depuse sute de astfel de documente care atesta ca F.B.O.R.B ar fi proprietar, cel puţin pe hartie, a zeci de mii de hectare, majoritatea in zona istorica a Bucovinei dar nu numai.

Jumatate din Bucovina facuta cadou Fondului de catre Imparat

Intr-o adresa catre Regia Naţionala a Padurilor Direcţia aflata la dosar, Regia Naţionala a Padurilor Direcţia Silvica Suceava arata istoricul proprietaţilor aparţinand F.B.O.R.B. Astfel, din Monografie se arata ca Fondul a fost constituit la 19 iunie 1783 prin hotarare imperiala şi a fost organizat intr-o forma definitiva la 29 aprilie 1786 conform dispoziţiilor „Regulamentului Duhovnicesc”, avand ca provenienţa toate averile manastireşti ce au fost „incamerate” la 27 decembrie 1781, mai bine de doua treimi din suprafaţa Bucovinei, cu scopul intaririi cultului ortodox şi a altor scopuri folositoare. La incorporarea Bucovinei in Austria in 7 mai 1775, aceasta a gasit in noua provincie o mare bogatie formata din paduri, fanete si pajisti, mosii si sate, bogatie ce se afla in proprietatea Episcopiei de Radauti, a manastirilor si schiturilor. Aceasta avere ocupa doua treimi din suprafata Bucovinei si provenea din daniile facute acestor asezaminte religioase de catre domnitorii Moldovei, clerul si boierii romani, incepand cu secolul al XV-lea.Pe data de 27 decembrie 1781, a fost adoptata de catre imparatul Austriei Rezolutia prea inalta privind desfiintarea unor manastiri si intrebuintarea averii lor nr. 2239, completata ulterior de noi rezolutii si ordonante imperiale. Din acest moment padurile au trecut in proprietatea statului austriac.

Articolul XV al Constituţiei Dualiste din 1867 prin care s-a garantat pentru fiecare religie, a stabilit şi dreptul de administrare autonoma a averii bisericeşti. Fondul şi-a extins proprietaţi prin cumpararea de la stat in anul 1870 a circa 70.000 de hectare, zona muntoasa de la Campulung la Vatra Dornei, şi a rascumparat intr-o perioada de cateva decenii drepturile de servitute devenind libera de sarcini, prin cedarea unor suprafeţe de terenuri acoperite de paduri catre obştile locale ale populaţiei existente in zona.
Dupa Unirea Bucovinei cu Romania in anul 1918, forma legala de administrarea a fondului este data de articolul 39 din Legea pentru organizarea bisericii ortodoxe, publicata in monitorul Oficial nr.97/6.5.1925, care stipula ca „Fondul religionar greco-oriental din Bucovina este şi ramane o fundaţie de sine statatoare, care va purta de acum inainte denumirea de Fondul Bisericesc Ortodox Roman al Bucovinei.”
Conform extraselor de carte funciara, fondul a fost proprietar al acestor terenuri pana in anul 1948, atunci cand in baza Constituţiei din 13 aprilie 1948 toate padurile au trecut in proprietatea statului.

Istoricul procesului

Procesul de revendicare a 192.000 ha de padure de catre Fundatia Fondul Bisericesc Ortodox Roman din Bucovina a inceput in anul 2001, dar prima solutie s-a dat abia in martie 2007. Tribunalul Suceava a admis atunci ca statul sa puna in deplina proprietate o suprafata de padure. Astfel, Directia Silvica Suceava si statul roman, prin Ministerul de Finante, trebuie sa puna la dispozitia Fundatiei Fondul Bisericesc Ortodox Roman al Bucovinei o suprafata de 166.813 ha de vegetatie forestiera. Procesul a fost stramutat ulterior la Curtea de Apel Timisoara, unde s-au judecat apelurile. Curtea de Apel a dat dreptate Fondului si a dispus retrocedarea a 166.613 de hectare de padure in favoarea Fondului Bisericesc Ortodox din Bucovina. In urma recursului formulat de Regia Nationala a Padurilor- Romsilva, pe data de 15 martie 2011 Inalta Curte de Casatie si Justitie a casat decizia Curtii de Apel Timisoara si a retrimis dosarul spre rejudecare la Curtea de Apel Cluj – Napoca. Urmatorul termen de judecata in faţa instanţei clujene  va avea loc la data de 21 iunie a acestui an.

Sabin Ripan

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here