Senatul a aprobat miercuri, 18 aprilie, iniţiativa legislativă privind înfiinţarea Fondului Suveran de Dezvoltare şi Investiţii. FSDI este constituit cu scopul de a susţine şi de a dezvolta capitalul autohton reprezentat în principal de companiile deţinute de stat. Mai exact, se doreşte finanţarea firmelor româneşti pentru a creşte dezvoltarea economiei româneşti.
Senatul a votat înfiinţarea Fondului Suveran de Dezvoltare şi Investiţii cu 72 de voturi “pentru”, 30 “împotrivă” şi o abţinere. Votul final va fi dat în Camera Deputaţilor, iar cei de la PSD speră ca până la sfârşitul acestui an, instituţia să devină operaţională.
Proiectul FSDI a fost demarat de Mihai Tudose în perioada când acesta era ministru al Economiei în Guvernul Grindeanu. Proiectul nu s-a materializat nici măcar atunci când Mihai Tudose a preluat conducerea guvernului. Prin urmare, PSD a încercat introducerea acestuia în Parlament sub formă de proiect de lege. La acea vreme, Tudose a ales să trimită proiectul pentru aviz la Eurostat, în loc să-l aprobe pe loc.
Proiectul a suferit mai multe modificări, în urma discuţiilor pe care Guvernul le-a avut cu cei de la Eurostat, care au cerut criterii clare privind Consiliul de Administraţie, dar şi interdicţia ca în acest Fond să fie introduse companii care nu sunt profitabile. Eurostat a cerut şi garanţii că acest fond nu va avea implicare politică.
23 de companii vor fi incluse în FSDI
Numărul companiilor de stat incluse în FSDI a fost redus drastic la solicitarea Guvernului. Ultima variantă a proiectului, aşa cum a fost transmisă de către Guvern la Parlament, prevede reducerea numărului de companii din capitalul iniţial al FSDI, de la 89 la doar 23.
Pachetele de acţiuni care vor intra în Fond sunt cele mai profitabile deţinute de către stat. Între acestea se regăsesc Hidroelectrica (la care statul deţine 80,05%), Romgaz (70%), Electrica (48,78%), Loteria Română (100%), Aeroporturi Bucureşti (80%), Nuclearelectrica (82,49%), Antibiotice Iaşi (53,02%), Salrom (51%), Imprimeria Naţională (100%), Societatea Naţională a Apelor Minerale (100%), Oil Terminal (59,62%) sau Conpet (58,72%).
Pe lângă acestea, Guvernul a inclus participaţii minoritare deţinute de către stat la companii deja privatizate: Petrom (unde statul are 20,63%), Engie România (34%), Delgaz Grid (13,51%), E.ON Energie România (31,82%), Biofarm (1,16%), Chimcomplex (12,89%), Telekom România Communications (45,99%). Aceasta din urmă este fostul Romtelecom, Engie este fostul Distrigaz Sud, iar Delgaz Grid este fostul Distrigaz Nord.
Alte companii incluse sunt: Compania Naţională pentru Controlul Cazanelor, Instalaţiilor de Ridicat şi Recipientelor sub Presiune (100%), IAR SA (72,19%), Cupru Min (100%), Unifarm (100%), Compania Naţională Administraţia Porturilor Dunării Maritime (92,3%), Compania de Investiţii pentru Turism (100%), Administraţia Porturilor Maritime (80%) şi Societatea de Administrare a Participaţiilor în Energie (100%).
Capital social de 2 miliarde de lei
Fondul o să aibă un capital social de 1,85 miliarde de lei format din aport în natură din pachete de acţiuni faţă de 9 miliarde lei cât este în proiectul iniţial.
Specialiştii PSD au prevăzut 4 surse de venit care vor alimenta FSDI, una din ele fiind dividende. În următorii 4 ani, FSDI va încasa dividente în valoare totală de aproximativ 10 miliarde lei.
Emiterea de obligaţiuni, cumpărate de alte fonduri de investiţii, în special de fondurile de pensii private care în prezent au în portofoliu 35 de miliarde lei şi ar fi interesate să investească în obligaţiunile FSDI, care vor avea un randament mai bun. Din această sursă se estimează că în următorii 4 ani, se vor obţine venituri de 25 miliarde lei.
Atragerea altor parteneri, în special din mediul privat, care să participe alături de FSDI la proiectele investiţionale (cum ar fi construcţia de autostrăzi, de pildă). S-a estimat că în următorii 4 ani, FSDI va putea atrage investiţii de 25 miliarde lei.
Valorificarea unor active neperformante, în special unităţi dezafectate din turism, care pot fi vândute cu condiţia unei investiţii şi reabilitări ulterioare vânzării de către investitorul privat. Din astfel de active, FSDI poate obţine în următorii 4 ani o sumă de circa 1 miliard lei.
Cum va contribui FSDI la dezvoltarea ţării
Principalul scop al înfiinţării FSDI îl reprezintă consolidarea companiilor de stat. De exemplu, 51% din acţiunile companiei OMV Petrom sunt deţinute de austrieci. Astfel, prin Fondului Suveran de Dezvoltare şi Investiţii se doreşte creşterea capitalului autohton şi creşterea economiei ţării fără implicarea firmelor din străinătate.
În afară de consolidarea companiilor de stat, FSDI mai are două obiective majore. Unul din ele are ca scop finanţarea proiectelor strategice, precum autostrăzi, căi ferate rapide şi spitale.
Un alt obiectiv al FSDI este înfiinţarea de noi companii în zonele mai slab dezvoltate ale ţării astfel încât să stimuleze dezvoltarea economiei locale, prin crearea unor ecosisteme economice.
„Prinicipalele domenii de investiţii pentru acest Fond vor fi atât în zona privată cât şi în zona publică. Zona publică – avem parte de investiţii pe care le tot discutăm de atâta timp: că vorbim de rutieră, de infrastructură. În zona privată – pe zona de producţie în special şi este o zonă pe care eu am spus că trebuie să o încurajăm foarte mult. Să producem, să exportăm în afara României şi chiar şi afara spaţiului european”, a spus Ministrul de Finante, Eugen Teodorovici.
Amendamentele propuse
Ministrul Finanţelor Publice a declarat că au fost făcute câteva amendamente la proiectul de lege, care vizează în special subiectele care s-au discutat la nivelul Comisiei Europene cu cei de la Eurostat şi asupra cărora s-a spus că sunt acceptabile.
”Amendamentele vizează în special modul în care statul desemnează în Consiliul de supraveghere reprezentanţii săi, deci s-a stabilit clar că nu mai mult de doi reprezentanţi din partea statului în Consiliul de supraveghere. De asemenea, din Fond vor face parte doar acele companii care sunt profitabile şi un alt element important este acela legat de faptul că Fondul trebuie să fie acela care să decidă vizavi de vânzarea unui pachet de acţiuni la acele companii care sunt parte din Fond şi nu statul, ceea ce este o abordare normală şi logică”, a declarat Teodorovici.
El a precizat că Fondul este obligat prin lege şi mai departe prin celelalte documente – strategia fondului pe care o aprobă Guvernul, contracte de mandat care vor fi semnate cu cei din Consiliul de supraveghere, cu statul, cu AGA şi nu numai – să acţioneze în interesul economic al României.
”Deci nu poate să fie un risc, un derapaj de altă natură. Impactul bugetar a fost şi pentru acest an şi pentru care urmează estimat, undeva la două miliarde şi ceva de lei. Este un impact asumat şi cred că trebuie să vedem şi partea cealaltă care este foarte importantă – Fondul va începe să lucreze cât mai repede va începe să producă în economie acele efecte pe care le dorim cu toţii. “, a mai declarat Teodorovici
