Fonduri UE fraudate cu vaci

Unul dintre membrii Asociaţiei Crescătorilor de Taurine Cluj susţine că a sesizat mai multe fraude la procurorii DNA Cluj despre modul în care unii crescători de animale au obţinut fonduri europene în valoare de mii de euro prin intermediul unor falsuri. Chiar dacă, potrivit politicii DNA de instrumentare a dosarelor în lucru, “pentru moment nu se pot oferi informaţii despre aceste subiecte”, acuzaţiile de fraudă coincid cu amendarea României cu aproape 75 de milioane de euro pentru modul defectuos în care s-au făcut plăţile cu fonduri UE pe suprafaţa agricolă în 2008.

Unul dintre membrii Asociaţiei Crescătorilor de Taurine Cluj a fost de acord să dezvăluie, sub protecţia anonimatului, modul în care au avut loc mai multe fraude cu fonduri europene pentru agricultură, Crescătorul de animale spune că, din cauza anumitor persoane care, prin intermediul relaţiilor au obţinut în mod ilicit fonduri pentru creşterea animalelor, lui i s-au pus constant “beţe în roate” în momentul în care solicita acordarea fondurilor respective. Acesta este unul dintre motivele pentru care el spune că a depus o sesizare procurorilor anticorupţie, în speranţa că după ancheta lor banii vor ajunge la cei care se ocupă de creşterea animalelor.
“Nu vă pot da, deocamdată date concrete cu nume şi sume pentru că ar însemna să îmi semnez propria sentinţă. Nu mi-e frică că mi se întâmplă mie ceva, dar mă tem că dacă se va afla că eu sunt în spatele plângerilor respective, vor pune o poză “wanted” cu mine începând de la Ministerul Agriculturii până la ultima primărie din ţară. Este vorba de faptul că în sistemul plăţilor cu fonduri europene s-au băgat niste şmecheri care fac raportări false că au nu ştiu ce pământuri şi, în cârdăşie cu primarii şi cu câţiva angajaţi din primăriile comunale, fac mii de dolari care numa’ pe animale nu se duc. Schema este relativ simplă. Vine X-ulescu din Cluj, blindat cu ceva bănuţi şi influenţă acolo unde contează şi “agaţă” un primar de comună care nu poate refuza niste bănuţi. Primarul depune la Agenţia de Plăţi şi Intervenţii în Agricultură (APIA) câteva cereri de plată pentru a accesa programul de acordare a unor ajutoare financiare persoanelor fizice şi juridice care exploatează terenuri agricole. Programul ăsta e finanţat din bani europeni printr-un fond special pentru agricultură şi dezvoltare rurală, adică bani ţărani sau fermieri, cum vreţi să le spuneţi. Primaru’ cere, ca într-un caz concret şi din păcate nu singurul, vreo 30.000 de euro pentru că utilizează câteva sute hectare. Culturi, păşuni pentru creşterea animalelor, găseşte el că doar a trăit la ţară o viaţă şi ştie cam ce-i trebuie. Doar că ăştia nu-şi dau bani doar aşa în orb, ci au nevoie de nişte dovezi. Aici apare falsul şi frauda pentru că se depune la dosar o simplă adeverinţă prin care se menţionează că el e înscris în Registrul Agricol cu suprafaţa respectivă de teren cu mica diferenţă, că el n-are nimic. E, caz concret, păşunea comunei sau a composesoratului. Problema e că după ce se scrie adeverinţa, trebuie să falsifici şi în registrul agricol. În alte cazuri, primarii spun celor de la APIA că nu au date terenurile în arendă sau concesiune, pentru că în cazul ăsta nu mai primeşti banii. Însă terenurile respective sunt arendate şi iarăşi trebuie făcut un fals ca să primeşti banii. Treaba e că în toate cazurile astea, adevăraţii “sponsori” nu pot fi găsiţi vinovaţi decât dacă sunt turnaţi de cei prinşi”, explică crescătorul de animale.

Faur vrea să-i ştie pe pârâcioşi

Extrem de interesant este faptul că dacă vrei să faci o sesizare direct la APIA, reclamaţia trebuie să conţină datele de contact ale persoanei care a făcut petiţia, în caz contrar, orice reclamaţie care nu este însoţită de numele şi datele de contact ale emitentului nu poate fi luată în consideraţie.
“Am vrut, iniţial, să merg să reclam la APIA să reclam toate problemele astea, dar am discutat cu mai mulţi colegi şi mi-au spus să stau liniştit că poate o s-o păţească şi cei pe care-i acuz, dar o s-o păţesc şi eu, şi n-am chef să mă frig pentru aşa ceva că n-am nimic de câştigat”, mai spune membrul asociaţiei clujene.
În momentul de faţă, pentru neregulile descoperite până acum, Comisia Europeană a amendat România cu circa 75 milioane de euro pentru modul defectuos în care a făcut plăţile către agricultori în 2008. Astfel, România nu va mai primi această sumă de la Comisia Europeană în anii următori. Chiar dacă sumele alocate anual fermierilor nu vor avea de suferit, dar această diferenţă va fi suportată de stat, adică de bugetul public.
"Aceşti bani, practic, nu vor fi rambursaţi, din cheltuielile noastre rambursabile la Comisia Europeană. Sunt, practic, bani care vor rămâne ca efort pe buget", a declarat Florin Marius Faur, director APIA. Iniţial, Comisia Europeană a anunţat autorităţile de la Bucureşti că urmează fie amendate cu aproape 100 de milioane de euro, dar argumentele aduse de România în organismul de mediere au redus suma cu o pătrime. APIA face demersuri în continuare şi pentru o eşalonare a plăţii amenzii. Principalul reproş adus României vizează funcţionarea sistemului de identificare a parcelelor de teren. Controalele au relevat că 30% din suprafaţa declarată de agricultori nu există.
Actualul şef al APIA, timişoreanul Florin Faur, este finul fostului ministru al Agriculturii, Valeriu Tabără care, la începutul acestui an a achiziţionat, ca maşină de serviciu, o limuzină Mercedes de la societatea timişoreană SC Gauss. În mod întâmplător, la această firmă este acţionar şi Claudiu Ţaga, deputat de Timiş. De asemenea, societatea Gauss a câştigat contracte importante la APIA.

Se pare că, la intervale de timp, Departamentul Antifraudă din cadrul APIA face controale la filialele judeţene, unde se mai descoperă câte un tun. Spre exemplu, în urmă cu aproape 2 ani, inspectorii APIA au descoperit că Agenţia are de recuperat de pe urma finanţărilor neeligibile aproape 6 milioane de lei de la agricultorii şi consiliile locale care au primit fără a avea drept fonduri ale Uniunii Europene. “Din verificările efectuate, au fost constatate nereguli în instrumentarea dosarelor depuse de fermieri, dar şi cazuri în care au fost constatate documente suspecte a fi falsificate ori a căror înregistrare nu a putut fi dovedită la emitenţii de adeverinţe. Cazurile în care au fost constatate suspiciuni de fraudă au fost sesizate la Departamentul de Luptă Antifraudă din cadrul Cancelariei Prim-Ministrului în calitate de punct naţional de contact al OLAF”, arată un comunicat al Agenţiei.

Conform regulamentului de acordare a subvenţiilor, între 1 iulie – 15 august, toţi crescătorii de bovine pot depune cereri la sediile APIA judeţene pentru CNDP-ul pe anul 2011(Plăţile Naţionale Complementare Directe). Cererile pentru plata CNDP-ului la bovine vor purta ştampila asociaţiei judeţene pentru a nu mai exista suspiciuni de fraudă în privinţa numărului de animale declarat şi cel faptic. În momentul de faţă, a fost scoasă obligativitatea declaraţiei pe propria răspundere privind  datoriile la zi către bugetul de stat. Crescătorii care au achiziţionat până acum animale de rasă au posibilitatea ca, până la 30 iunie 2011, să-şi înscrie animalele în RN, după care să meargă la DSVSA – urile judeţene pentru a-şi lua un cod de exploataţie. Se speră ca pentru anul acesta suma alocată plăţilor pe cap de animal (CNDP) să fie cea negociată pentru 2011, adică în jur de 270 milioane euro.

Răzvan Robu