Formarea profesională a magistraților este obligatorie: ”Nu la SRI, ci la INM!”

În 21 februarie a avut loc un nou termen de judecată în dosarul lui Daniel Don. Fostul șef al AJOFM așteaptă ca ÎCCJ să se pronunțe cu privire la completele specializate, după ce Curtea Supremă a fost sesizată. Pe lângă acest aspect, Daniel Don a arătat că formarea profesională a magistraților este obligatorie: ”Nu la SRI, ci la Institutul Național al Magistraturii”.

La ultimul termen de judecată în dosarul în care Daniel Don, fostul șef al AJOFM Cluj este judecat pentru luare de mită, instanța a amânat cauza până la pronunțarea unei hotărâri de către Înalta Curte asupra unor chestiuni de drept cu care a fost sesizată de către Curtea de Apel Alba în dosarul ”ISCTR” Cluj cu privire la completele specializate.

Și Daniel Don încearcă de aproape un an să demonstreze faptul că, completul de judecători de la Tribunalul Cluj care îi judecă dosarul nu este complet specializat conform legii.

Fostul șef al AJOFM Cluj a declarat că a solicitat în instanță reluarea întregului proces de la zero motivând decizia CCR și hotărârea din care rezultă că, completul de la Tribunalul Cluj care îl judecă nu este specializat pe fapte de corupție.

”S-a depus la dosar decizia dată în dosarul în care este judecat Rareș Pop în care completul de la Curtea de Apel Alba a făcut o solicitare de dezlegare de drept la ÎCCJ cu privire la lipsa completelor specializate de la Tribunalul Cluj și întreba Înalta Curte dacă asta e o chestiune de nulitate absolută sau relativă. Având în vedere că decizia de la Înalta Curte se judecă în 28 aprilie, următorul termen în dosarul meu va fi în 15 mai”, spune Daniel Don.

Procurorul DNA Cluj nu are formare profesională, deși legea o obligă

Pe lângă obligativitatea existenței unui complet specializat, Daniel Don a adăugat la dosar documente care arată că magistrații au obligativitatea de a se forma profesional. Spre exemplu, procurorul de instanță Meda Titu, nu a urmat niciun curs de formare profesională pe tema combaterii corupției, cerință specificată de lege. Potrivit datelor oficiale, procurorul de la DNA Cluj nu a făcut nicio calificare în domeniul combaterii corupției, chiar dacă este obligată prin lege.

”Eu în completarea avocaților mei, pentru că am o expertiză pe resurse umane și formare profesională din 1993, am adăugat la dosar obligativitatea nu numai existenței completului specializat, ci obligativitatea și a judecătorilor și procurorilor, ca și a tuturor funcționarilor din România care lucrează la stat, să facă formare profesională continuă. Este o obligație și o îndatorire a judecătorului și a procurorului să se formeze continuu și dacă vrea să judece specializări, adică corupție, trebuie să aibă în spate diplome”, spune Daniel Don.

Șefa DNA Cluj, prezentă la proces

La ultimul termen de judecată, s-a prezentat și Anca Mărincean, șefa DNA Cluj, care a susținut în instanță că judecătorul dosarului Marius Lupea a mai judecat în trecut dosare de corupție, deci nu s-ar susține afirmațiile lui Daniel Don. În replică, fostul șef al AJOFM Cluj a spus că specializarea la locul de muncă trebuie dovedită.

”Doamna Mărincean care a fost în sală a zis că dacă domnul Lupea a judecat de-a lungul vremii dânsului dosare de corupție și a dat inclusiv sentințe cu executare, făcând parte din complete specializate, înseamnă că poate să judece și acum. Adică dacă a mai judecat alte dosare, de ce nu ar putea să judece în continuare. Și i-am răspuns doamnei Mărincean că în România după `89 nu mai există specializarea la locul de muncă, deci ea trebuie să o dovedești cu acte. Și am spus în instanță și am depus și la dosar documente în care arăt că potrivit statutului judecătorului și procurorului, aceștia au obligația la formare profesională cel puțin o dată la trei ani.

Eu având deja patru ani de dosar, și judecătorul și procurorul ar trebui să aibă cel puțin două cursuri de corupție făcute. În plus, și regulamentul de funcționare și organizare a instanțelor de judecată îi obligă pe magistrați la formare profesională. Și acesta spune unde trebuie făcută formarea respectivă: nu la SRI, ci la Institutul Național de Magistratură. Costurile se decontează și se mai arată că nu este obligația Tribunalului, ci a fiecărui magistrat în parte”, mai spune Daniel Don.

Don: Formarea profesională primează pentru a avea un proces echitabil.

Fostul șef al AJOFM Cluj spune că dosarul nu poate fi judecat mai departe pentru că nu are parte de un proces echitabil. Acesta susține în continuare că procesul ar trebui să se ia de la zero, deoarece toți funcționarii publici, inclusiv magistrații, trebuie să dacă cursuri profesionale, fiind obligați prin lege.

”În final, i-am spus domnului Lupea că pentru a se putea continua mai departe această procedură în dosar, trebuie să existe dovada 100% că, completele specializate și respectiv specializarea judecătorilor și procurorilor sunt îndeplinite. Altfel, nu putem să mergem mai departe pentru că în art. 1 din statutul procurorilor și judecătorilor scrie că formarea profesională primează pentru a avea un proces echitabil.

Avem și alte soluții, putem merge și voi merge și la Bruxelles, și la CEDO și la Inspecția Judiciară și la CSM, peste tot. Adică când ești judecat de o persoană care nu are pregătirea să judece, e nul de drept totul, de nulitate absolută.
Acum așteptăm decizia ÎCCJ din aprilie și vom vedea după dacă cineva își asumă să meargă mai departe cu dosarul, ținând cont de faptul că pentru a judeca astfel de spețe trebuia, potrivit legii, să faci curs. Dacă nu poți să faci dovada asta sau nu vrei să o faci, nu am decât să merg mai departe și să sesizez toate instituțiile”, spune în încheiere Daniel Don.

CA Alba Iulia cere ÎCCJ lămuriri cu privire la completele specializate

La sfârșitul anului trecut, Curtea de Apel Alba Iulia s-a sesizat din oficiu și a decis să ceară Înaltei Curți o hotărâre pentru dezlegarea unei chestiuni de drept cu privire la completele specializate în cauze de corupție. Decizia ÎCCJ o așteaptă și Daniel Don. Cele două chestiuni de drept sunt următoarele:

”1. În interpretarea art. 29 alin. 1 din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție, se poate considera că judecătorul de la instanța de fond care, anterior, a fost desemnat titular al unui complet specializat pentru judecarea cauzelor de corupție, iar ulterior colegiul de conducere a instanței nu l-a desemnat într-un complet specializat, este competent să judece cauze de corupție repartizate în perioada în care nu a fost desemnat prin hotărârea colegiului de conducere ca titular al unui complet specializat, în condițiile în care, în perioada respectivă, niciun complet al secției penale a instanței respective nu a fost desemnat pentru a judeca cauze de corupție?
În ipoteza unui răspuns negativ, care este sancțiunea în acest caz, nulitatea relativ sau nulitatea absolută?”.

Avocatul Poporului a sesizat CCR pentru lipsa procurorilor DNA specializați în fapte de corupție

În decembrie 2019, avocata Poporului, Renate Weber, a sesizat Curtea Constituțională a României (CCR) cu privire la anumiți procurori din DNA.

Aceasta consideră că în cadrul DNA ar trebui angajați exclusiv procurori „cu o pregătire specializată în combaterea infracțiunilor de corupție”, sintagmă ce a fost schimbată de Tudorel Toader, când a dat OUG 923/2018, cu sintagma „calități și rezultate profesionale deosebite în combaterea infracțiunilor de corupție”.

Renate Weber argumentează că „noua configurare a condițiilor de eligibilitate a procurorilor” „generează încălcarea competenței funcționale a organului de urmărire penală și sunt neconstituționale”.

„În consecință, participarea procurorului la actele de procedură trebuie să fie asigurată de către un procuror apt să exercite reprezentarea parchetului în fața instanței, deci un procuror competent din punct de vedere funcțional”, arată în sesizare Avocatul Poporului.

Aceasta mai susține că „în cazul în care urmărirea penală este efectuată de către un procuror care nu are specializarea necesară pentru reprezentarea Ministerului Public în actele pendinte, competența materială și funcțională a acestuia este grav viciată”.

„Astfel, în actuala reglementare, în opinia noastră, dreptul la un proces echitabil este afectat prin lipsa procurorilor specializați și respectiv competenți din punct de vedere funcțional în cadrul Direcției Naționale Anticorupție potrivit gradului de specializare avut în vedere pentru acest parchet”, se arată în sesizarea Avocatului Poporului către CCR.

Erori flagrante ale magistraților în dosare mari din Cluj

Formarea profesională a judecătorilor și procurorilor este imperativ necesară. În Cluj sunt trei cazuri mari și flagrante unde magistrații care nu au avut această formare au făcut greșeli colosale. Spre exemplu, tot în dosarul lui Daniel Don, a fost trimis în judecată și Marian Moteoc, șoferul lui Don care e acuzat de complicitate la luare de mită.

”Cum poate să fie șoferul meu acuzat în dosar pentru complicitate la luare de mită pentru că luarea de mită e legată de atribuțiile de serviciu. A avut șoferul meu atribuții să angajeze experți în proiecte?”, spune Don.

Rareș Pop, fostul șef al ISCTR Cluj este un alt exemplu. Acesta a fost acuzat și condamnat pentru că ar fi încălcat atribuțiile de serviciu, însă Rareș Pop nu a fost funcționar public, ci persoană contractuală. În acest caz, procurorul a făcut o încadrare greșită pe un articol care nici nu există. Concret, procurorii se bazează în rechizitoriu pe art. 24 din OUG 26/2011. De fapt, Ordonanța de Urgență respectivă are doar 14 articole, articolul 24 la care fac referire magistrații face parte din Hotărârea de Guvern 1088/2011, o legislație secundară care nu se aplică în cazul lui Rareș Pop, deoarece acesta nu a fost inspector ISCTR, ci angajat contractual, obținând poziția de șef al ISCTR Cluj prin ordin de ministru. Clitatea de inspector ISCTR se obține exclusiv prin concurs. Prin urmare, Rareș Pop nu avea cum să încalce atribuțiile de serviciu și nu avea cum să fie încadrat în articolul menționat de procurori pentru că nu avea calitatea de inspector ISCTR, nu avea legitimație de control și nu avea ștampilă de control. Rareș Pop a fost acuzat de procurori și de incompatibilitate din poziția de consilier județean și șef al ISCTR. Inclusiv ANI a confirmat că nu poate fi vorba espre o incompatibilitate, atâta timp cât Rareș Pop avea statut de angajat contractual și nu de funcționar public. Și conducerea ISCTR a confirmat același lucru, însă magistrații, fără o pregătire profesională, au greșit și în această situație.

Articolul 24 din Hotărârea de Guvern 1088/2011 la care fac referire magistrații (și nu OUG 26/2011 cum spun aceștia) arată următoarele:
”(1) Inspectorii I.S.C.T.R. sunt investiti cu exercitiul autoritatii publice in exercitarea atributiilor ce le revin, beneficiind de protectie potrivit legii
(2) Inspectorii I.S.C.T.R. sunt independenti in derularea activitatii de inspectie si control fata de orice organism de siguranta rutiera, administrator de infrastructura rutiera, operator de transport rutier si fata de orice parte ale carei interese ar putea intra in conflict cu sarcinile incredintate
(3) Inspectorii I.S.C.T.R. vor utiliza legitimatia de control numai pe timpul si in legatura cu exercitarea atributiilor de serviciu, in limitele si potrivit competentelor stabilite prin lege si de prezentul regulament
(4) Modelul legitimatiei de inspector I.S.C.T.R. se aproba prin ordin al ministrului transporturilor si infrastructurii.
Mai mult, orice infracțiune de corupție trebuie să fie certă. În cazul lui Rareș Pop rechizitoriul nu e conform cu realitatea, neexistând un prejudiciu cert, cuantificat cu privire la infracțiunile de care Pop este acuzat de procurori că le-ar fi săvârșit.
Rechizitoriul prin care Rareș Pop a fost trimis în judecată a fost întocmit de procurrul DNA Anemaria Ruxandra Cireap, procuror care, spre exemplu, în anul 2013 nu a urmat niciun curs de formare profesională pe tema combaterii corupției, fiind respinsă la INM. Aceeași situația s-a întâmplat șu în anul 2014, an în care a fost întocmit rechizitoriul în dosarul ”ISCTR Cluj”.

Un alt exemplu este al primarului comunei Florești, Horia Șulea ce a fost cercetat și ulterior condamnat (sentință care nu este definitivă). Una dintre acuzații se referă la faptul că Șulea a atribuit plata unor servicii de salubrizare (deszăpezirea și curățenia stradală) în condițiile în care: nu au fost încheiate contracte de achiziții care să fie supuse controalelor financiare preventive, nu a existat o hotărâre de Consiliu Local prin care să se aprobe prestarea serviciilor prin delegare de gestiune, caietul de sarcini și regulamentul de salubritate, precum și tarifele pentru serviciile de deszăpezire, nu s-a organizat licitație publică deschisă sau negociere directă, prestatorii de servicii nu dețineau licența eliberată de ANRSC, tarifele practicate de către prestatorii de serviciu erau supraestimate și că a fost depășit pragul prevăzut de OUG 34/2006 privind achizițiile publice.

Practic, aceste condiții nu erau necesare a fi îndeplinite, deoarece achiziționarea serviciilor respective s-a realizat în baza art. 19 din OUG 34/2006 dispoziție care prevede că serviciile pot fi achiziționate direct, doar pe baza de document justificativ (inclusiv factură).

Și chiar chiar dacă aceste etape erau necesare (organizarea unei licitații sau a unei negocieri, încheierea unui contract de delegare de gestiune, precum și emiterea unei hotărâri de Consiliul Local prin care să se aprobe delegarea de gestiune, caietul de sarcini, regulamentul de salubritate și tarifele) nerespectarea acestor proceduri este sancționată cu amendă contravențională, deoarece fapta nu este o infracțiune, ci o contravenție. Deci din nou avem de-a face cu o eroare a magistraților, deoarece fapta nu constituie infracțiune.

Mai mult, Horia Șulea și-a exercitat atribuțiile de serviciu în baza recomandărilor aparatului de specialitate, iar astfel se proceda și anterior mandatului său de primar, iar aprobarea plăților s-a făcut numai după ce compartimentele de specialitate efectuau în prealabil verificarea documentelor și aplicau vizele de legalitate și de control financiar preventiv.

”Ordonanţa 34 prevede că încălcarea cadrului legislativ privind atribuirea contractelor de achiziţie publică constituie contravenţie şi se pedepseşte cu amendă, termenul de prescripţie fiind de 6 luni. Nicio clipă procurorii nu au constatat că lucrările n-au fost făcute, că recepţiile lucrărilor n-au fost făcute, că nu s-a făcut controlul financiar preventiv, că nu ar fi existat semnătura de legalitate a secretarului şi a biroului juridic.

Au existat toate aceste acte. Doar că Ordonanţa 34 stabileşte că factura poate să ţină loc de comandă sau de contract. Eu contract n-am avut cum să fac deoarece n-am avut buget, iar fără alocare bugetară nu pot face contract pentru că asta implică şi achiziţia publică. Comanda nu a existat pentru că s-a intervenit când a fost necesară intervenţia, motiv pentru care suma este atât de mica. Din suma plătită pot garanta că 65-70% reprezintă valoarea materialelor folosite”, a declarat primarul Horia Șulea.

În plus, nici în cazul primarul din Florești este acuzat că ar fi prejudiciat bugetul comunei, însă la dosar sunt numeroase probe prin care se arată că nu a fost prejudiciat bugetul UAT Florești în cursul anilor 2012-2013, perioadă infracțională reținută în sarcina lui Horia Șulea.

Ce spune legea

Legea privind statutul judecătorilor și procurorilor arată că ”Judecătorii și procurorii sunt obligați ca, prin întreaga lor activitate, să asigure supremația legii, să respecte drepturile și libertățile persoanelor, precum și egalitatea lor în fața legii și să asigure un tratament juridic nediscriminatoriu tuturor participanților la procedurile judiciare, indiferent de calitatea acestora, să respecte Codul deontologic al judecătorilor și procurorilor și să participe la formarea profesională continuă”.

De asemenea, Legea 303/2004 la capitolul privind ”Formarea profesională continuă și evaluarea periodică a judecătorilor și procurorilor” se specifică următoarele:
”1) Formarea profesională continuă a judecătorilor și procurorilor constituie garanția independenței și imparțialității în exercitarea funcției. Formarea inițială și continuă este un drept și o îndatorire pentru judecător.
(2) Formarea profesională continuă trebuie să țină seama de dinamica procesului legislativ și constă, în principal, în cunoașterea și aprofundarea legislației interne, a documentelor europene și internaționale la care România este parte, a jurisprudenței instanțelor judecătorești și a Curții Constituționale, a jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului și a Curții de Justiție a Uniunii Europene, a dreptului comparat, a normelor deontologice, în abordarea multidisciplinară a instituțiilor cu caracter de noutate, precum și în cunoașterea și aprofundarea unor limbi străine și operarea pe calculator.

Articolul 36:
Responsabilitatea pentru formarea profesională continua a judecătorilor și procurorilor revine Institutului Național al Magistraturii, conducătorilor instanțelor sau parchetelor la care aceștia își desfășoară activitatea, precum și fiecărui judecător și procuror, prin pregătire individuală.

Articolul 37: Judecătorii și procurorii participa, cel puțin o data la 3 ani, la programe de formare profesională continuă organizate de Institutul Național al Magistraturii, de instituții de învățământ superior din țară sau din străinătate ori la alte forme de perfecționare profesională”.