Privatizarea Petrom în 2003, sub conducerea Guvernului Năstase, a inclus o anexă importantă menită să le ofere angajaților companiei dreptul de a deveni acționari. Astfel, salariații din perioada octombrie 1997 – septembrie 2004 puteau să cumpere, în limita totală a 8% din capitalul social deținut de stat, acțiuni la prețul la care a cumpărat grupul austriac OMV, de 0,2165 lei/titlu.
Privatizarea, însă, conform multor surse, s-a făcut cu o chichiță menită mai degrabă să asigure sprijinul tacit al angajaților față de procesul de privatizare, o chichiță care poate face o gaură de 9 miliarde de euro în bugetul țării, în condițiile în care judecătorii au decis că Guvernul României nu și-a respectat legea, dezvăluie Libertatea.ro.
Însă, deși această prevedere le oferea acces foștilor salariați la un pachet important de acțiuni, guvernele ce s-au succedat în deceniile următoare au ignorat aplicarea acestui drept. Astfel, cei peste 23.000 de foști angajați ai Petrom au rămas fără acțiunile promise, iar conflictul juridic rezultat din acest caz a continuat să crească până în prezent.
În anul 2015, foștii salariați ai Petrom s-au organizat și au intentat un proces împotriva Guvernului României, solicitând respectarea legii. După patru ani, în 2019, Înalta Curte de Casație și Justiție a decis în favoarea acestora, stabilind că statul român este obligat să ofere acțiuni foștilor angajați în limita de 8% din capitalul social Petrom, la prețul din momentul privatizării. Instanța a impus și o amendă de 1.000 de lei pentru fiecare zi de întârziere a aplicării deciziei, calculată pentru fiecare fost angajat afectat.
Deși hotărârea a fost definitivă, guvernele au evitat punerea ei în aplicare. Inexplicabil, și din acest moment, toate guvernele au ignorat să pună în aplicare decizia legiuitorului, lăsând ca datoriile să se acumuleze. Suma datorată foștilor angajați depășește acum nouă miliarde de euro și crește cu fiecare zi de întârziere, o valoare mult mai mare decât capitalul social vizat inițial de angajați.
Conform sursei citate, în 2021, un grup de salariați eligibili pentru acțiuni OMV Petrom a ales să fie reprezentat de Petro Active Investments Company SA, o companie fondată pentru a-i sprijini în procesele legale. Astfel, a luat naștere societatea Petro Active Investments Company SA, care are toate drepturile, garanțiile și creanțele dobândite de 8.453 de salariați, prin decizia ÎCCJ din 2019. Firma a continuat să întreprindă mai multe acțiuni legale pentru a obține aplicarea hotărârii judecătorești, cazurile fiind pe rolul Curții de Apel București.
Fondatorii acestei companii, inclusiv Elisei Crăciun, Luciana Rădulescu și Leonida Daniel Turbatu, au investit resurse și au făcut multiple demersuri pentru a obține compensațiile promise de stat foștilor angajați Petrom. În ciuda acestor eforturi, guvernele care s-au succedat în ultimii ani nu au implementat decizia instanței.
În 2022, Guvernul condus de premierul Nicolae Ciucă a propus foștilor angajați Petrom o ofertă care limita pachetul de acțiuni la doar 1% din total, mult sub procentul de 8% stabilit de instanță. Această propunere a generat furie și proteste în rândul foștilor angajați, iar mulți au continuat să acționeze guvernul în instanță pentru aplicarea deciziei originale.
În decembrie 2022, Curtea de Apel București a respins oferta guvernului și a decis că hotărârea de a acorda angajaților 8% din acțiuni trebuie aplicată în întregime. Mai mult, pentru a spori presiunea asupra prim-ministrului, instanța a impus o amendă de 20% din valoarea salariului mediu brut pe economie pentru fiecare zi de întârziere, sancțiune aplicată din acel moment și premierului Marcel Ciolacu.
Refuzul sistematic al guvernelor de a implementa deciziile instanțelor a transformat această situație într-un conflict pe termen lung. În prezent, datoriile statului față de foștii angajați Petrom sunt colosale și continuă să crească, iar angajații așteaptă în continuare respectarea drepturilor lor.
