Clujanul Ioan Cătană, fost acţionar la Piscicola şi librăria Universităţii şi cel care a fost implicat în afacerea Caritas este acuzat de un fost client de-al lui de evaziune fiscală. După ce a fost acuzat de Sergiu Rusu că i-a vândut o locuinţă care mai fusese vândută şi altcuiva, în procesul fostului contabil al afacerii Caritas au intervenit şi Finanţele clujene, care s-au constituit parte civilă. Familia Cătană a fost asociată cu familia “universitară” Abrudan în cadrul firmei Cifcom, care în 2011 a intrat în insolvenţă.
Ioan Cătană este acuzat de evaziune fiscală într-un proces care se judecă la tribunalul clujean. El este acuzat de unul dintre foştii săi clienţi, Sergiu Rusu, de evaziune fiscală. Practic, Rusu l-a mai acuzat în trecut pe Cătană şi de faptul că a cumpărat de la afaceristul clujean un apartament pe care Cătană îl mai vânduse o dată unui alt client. Pe de altă parte, Rusu face parte din familia fostului şef al Poliţiei Rutiere Cluj, Mureşan. Sergiu Rusu i-a dat un acont de 20.000 de euro lui Cătană pentru un apartament într-unul din blocurile construite de firma Cifcom, societate la care Cătană este acţionar. Însă, ulterior, Rusu a aflat că afaceristul clujean îi vânduse altuia apartamentul respectiv, dar sub altă utilitate, cea de pod. După ce Rusu a făcut plângere la poliţie, Cătană a fost cercetat pentru înşelăciune şi evaziune fiscală, dar a fost trimis în judecată doar pentru evaziune fiscală. Dacă procesul lui Cătană a început în urmă cu an, până acum s-au administrat probe şi s-au dat amânări pentru diferite motive de lipsă de procedură.
Apartamente în adăpostul de urgenţă
Pe de altă parte, Cătană nu este la prima construire a unui imobil fără să aibă loc şi un mic scandal. În urmă cu câţiva ani, Cătană a vrut să transforme un refugiu pentru situaţii de urgenţă în locuinţe sau în spaţii de birouri. Locatarii blocului unde se află acest adăpost au depus plângeri la Ministerul Lucrărilor Publice şi Amenajării Teritoriului (MLPAT).
Adăpostul pentru situaţii de urgenţă se află în subsolul blocului situat pe strada Gheorghe Dima nr. 39A, unde locuiesc 50 de familii. „S-a construit buncărul şi robineţii de apă sunt la subsol şi, dacă puşcă o ţeavă, trebuie să ai acces acolo. El (Ioan Cătană – n.r.) încearcă să vândă spaţiul ca un depozit şi vroia să-l intabuleze ca fiind «apartamentul 51». Cel care încearcă să cumpere a închis subsolul. Ne-au dat un rând de chei, dar după aia au schimbat yala, aşa că tot degeaba. Constructorul e Ioan Cătană şi am încercat să discutăm cu el, dar ne-a amânat mereu”, declara fostul administrator al blocului respectiv. Un alt vecin susţine că “oamenilor li s-a cerut să cumpere subsolul blocului cu 1.000 de euro/mp, dacă nu le convine că în adăpostul pentru situaţii de urgenţă se va face un alt apartament. Noi i-am spus că-l lăsăm să facă depozit sau apartamente, dar să ne facă un culoar să avem acces la robineţi. A zis că e spaţiu de locuit şi, dacă nu ne convine, să-l cumpărăm noi, că-l vinde cu 1.000 de euro/mp. Noi nu suntem de acord cu schimbarea destinaţiei”, spune el.
Au vrut să tragă în piept lichidatorul
Societatea prin care Cătană a construit mai multe locuinţe este SC Cifcom SA, o firmă care a intrat în insolvenţă. În tabelul celor care au de luat bani de pe urma acestei insolvenţe se numără ABRUDAN BOGDAN DINU, fiul acţionarului Ioan Abrudan, care cere circa 250.000 de euro
De asemenea, conform administratorului special, “CĂRUNTU ALEXANDRA a solicitat înscrierea la masa credală cu suma totală de 3.698.481,30 lei. Creanţa a fost înscrisă sub condiţie până la soluţionarea dosarului nr. 3192/211/2012 aflat pe rolul Judecătoriei Cluj-Napoca şi a dosarului nr. 4781/1285/2011 al Tribunalului Specializat Cluj. Este real că la baza cererii de înscriere la masa credală este un titlu executoriu, însă acesta a fost obţinut ca urmare a utilizării în faţa instanţei de judecată a unor documente semnate de mandatarul societăţii debitoare cu încălcarea limitelor mandatului acordat. În consecinţă, fiind documente întocmite în frauda celorlalţi creditori înscrişi la masa credală mi-am însuşit acţiunea formulată de societate împotriva numitei CĂRUNTU ALEXANDRA şi am extins-o şi împotriva mandatarului CĂTANĂ IOAN, pentru constatarea nulităţii absolute a actelor încheiate peste limitele mandatului. Titlul executoriu obţinut de creditoare a dat posibilitatea acesteia de a solicita daune în sumă de 60.000 Euro şi penalităţi la această sumă de 1 % pe zi de întârziere. Se poate discuta şi de calculul de penalităţi la penalităţi. În aceste condiţii, pentru un apartament cu valoarea de 20.000 Euro (sumă restituită creditoarei la 5 iunie 2008), aceasta solicita suma de 859.000 euro, adică contravaloarea unui hotel sau a unui întreg ansamblu rezidenţial”, arată administratorul special al Cifcom.
De la Caritas la imobiliare
Ioan Cătană este asociat şi administrator în peste zece firme, iar unele dintre ele au intrat în insolvenţă. Prin intermediul SC Cartimpex, Cătană deţine mai multe spaţii centrale printre care şi cel în care funcţionează Librăria Universităţii, în centrul oraşului. Prin intermediul SC Catania, societate radiată în 2008, Cătană a ţinut evidenţele contabile ale jocului piramidal Caritas din 1993 până la prăbuşirea jocului piramidal. Conform unor declaraţii făcute de Virgil Ardelean şi Ioan Cătană la sfârşitul anilor ’90, odată cu închiderea jocului piramidal, a ieşit la iveală faptul că patronul SC Catania deţinea o listă cu persoane importante care au primit bani „preferenţial” în Caritas. Ioan Cătană a mai fost implicat în afacerea „Piscicola”, unde firma care administrează majoritatea lacurilor de pescuit din judeţ este disputată între acţionari.
Ștefan Trandafir
