Doina Petrică, fostul contabil-șef al Muzeului de Istorie Maramureș, are mai multe acțiuni în justiție în care cere anularea condamnării la închisoare. Cazul ei este atipic pentru că, deși a fost condamnată cu suspendare, ea a ajuns totuși în spatele gratiilor la Penitenciarul Gherla. Acum, ea încearcă să obțină anularea pedepsei. După ce au delapidat câteva sute de mii de lei, șefii muzeului au fost trimiși în judecată și condamnați.

Cel puțin până în luna decembrie, fostul contabil-șef al Muzeului de Istorie Maramureș, Doina Petrică, va trebui să stea la Penitenciarul Gherla. Atunci, Curtea de Apel Cluj va judeca un termen din procesul deschis de ea în care cere anularea sentinței de condamnare. În 2009, Doina Petrică a fost numită în funcția de director al Muzeului de Etnografie din Baia Mare.

În 2016, ea a fost condamnată la trei ani și opt luni cu suspendare, dar sentința definitivă a fost dată cu titlu definitiv în septembrie 2020.

Însă, între timp ea a mai fost condamnată într-un dosar disjuns din cel pentru care fusese trimisă deja în judecată.

”Prin Sentința penală nr. 64/17.04.2019 a Tribunalului Maramureș, definitivă prin Decizia penală nr. 1364/A/25.11.2019 a Curții de Apel Cluj, numita Petrică Doina a fost condamnată în baza art. 297 alin. 1 C.pen. cu aplicarea art. 132 din Legea nr. 78/2000, art. 35 alin. 1 C. pen. la pedeapsa de 3 ( trei) ani închisoare și 2 ani interzicerea dreptului de a ocupa o funcție publică – pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu (faptă din perioada octombrie-decembrie 2015). (…) Prin Sentința penală nr. 2628/28.06.2020 a Judecătoriei Baia Mare, definitivă prin Decizia penală nr. 961/A/15.09.2020 a Curții de Apel Cluj, numita Petrică Doina a fost condamnată pentru comiterea infracțiunii de delapidare prev. de art. 295 Cod penal cu aplic. art. 35 alin. 1 Cod penal și art. 5 Cod penal la pedeapsa de 2 ani închisoare (faptă din perioada 2005-2006). (…) Instanța constată că faptele pentru care intimata Petrică Doina a fost condamnată prin sentințele menționate mai sus, sunt concurente, fiind săvârșite înainte ca intimata să fi fost condamnat definitiv pentru vreuna dintre ele.

Pentru aceste considerente, instanța va admite sesizarea Serviciului de Probațiune Maramureș, în temeiul art. 582, alin. 1 Cod procedură penală, raportat la art. 89, alin. 1 Cod penal, după cum urmează:

Potrivit dispozițiilor art. 40 alin. 2 cod penal, în cazul în care, după ce o hotărâre de condamnare a rămas definitivă, se constată că persoana condamnată mai suferise o condamnare definitivă pentru o infracțiune concurentă, se aplică dispozițiile art. 39 care prevăd că în caz de concurs de infracțiuni, se stabilește pedeapsa pentru fiecare infracțiune în parte și se aplică pedeapsa, după cum urmează: când s-au stabilit numai pedepse cu închisoare, se aplică pedeapsa cea mai grea, la care se adaugă un spor de o treime din totalul celorlalte pedepse stabilite. (…) Din formularea textelor legale menționate anterior, rezultă că efectuarea operațiunilor de contopire este obligatorie, iar nu facultativă, legiuitorul folosind termen precum : „ se aplică”, „se stabilește”, „ se anulează”. (…) Va constata că faptele pentru care intimata PEtrică Doina a fost condamnată prin Sentința penală nr. 64/17.04.2019 a Tribunalului Maramureș, definitivă prin Decizia penală nr. 1364/A/25.11.2019 a Curții de Apel Cluj și prin Sentința penală nr. 2628/28.06.2020 a Judecătoriei Baia Mare, definitivă prin Decizia penală nr. 961/A/15.09.2020 a Curții de Apel Cluj, sunt concurente. În temeiul art. 40, alin. 2 Cod penal, art. 38, alin. 1 Cod penal, art. 39, alin. 1, lit. b Cod penal, va contopi pedepsele aplicate condamnatei în sensul că va aplica condamnatei pedeapsa cea mai grea de 3 ani închisoare, la care adaugă 8 luni închisoare, reprezentând sporul obligatoriu de o treime din pedeapsa de 2 ani închisoare, aplicând pedeapsa rezultantă de 3 ani și 8 luni închisoare”, se arată în motivarea Judecătoriei Baia Mare emisă anul trecut.

Ea a încercat să conteste decizia, dar Tribunalul Maramureș i-a respins acțiunea.

Fostul director al muzeului a murit înainte de a fi condamnat

La sfârșitul lunii februarie, în 2009, Inspectoratul de Poliție Județean Maramureș transmitea faptul că Grigore Man, atunci director la Muzeul de Istorie, alături de alte trei angajați era cercetat penal pentru abuz în serviciu contra intereselor publice.

„Fostul director al Muzeului Județean de Istorie este suspectat de abuz în serviciu contra intereselor publice, contabilul șef și casierul sunt suspectați de delapidare, abuz în serviciu contra intereselor publice, fals intelectual și uz de fals, iar contabilul este suspectat de abuz în serviciu contra intereselor publice și fals intelectual.”

Muzeul de Istorie Maramureș

Însă, cu excepția numelui fostului director, celelalte trei persoane nu au fost nominalizate, ci despre acestea s-a precizat doar funcția obținută.

Ei bine, după mai bine de șapte ani de la izbucnirea scandalului, apare sentința din dosarul de delapidare, iar singurele persoane vizate sunt Doina Petrică(devenită în 2009  director al Muzeului de Etnografie din Baia Mare) și Rozalia Pop.

În cazul Rozaliei Pop, aceasta a achitat partea de prejudiciu cauzată  de infracțiunile comise. Cu toate acestea, dacă Pop încalcă legea în următorii doi ani și 11 lui, va executa aproape un an de închisoare.

Fostul director al instituției mai sus menționată, Man Grigore, acuzat în 2009 ca fiind liderul mușuroiului, a murit subit, în 2012, într-o deflagrație generata de propria centrala termica a locuinței sale din Suciu de Sus.

În rechizitoriul întocmit, procurorii arată că în perioada 2014 – 2015, în contextul efectuării unor reabilitări la unele obiective din cadrul Muzeului de Etnografie și Artă Populară Baia Mare, inculpatul Robescu – Pop Gheorghe – Vasile, în calitate de director al acestei instituții și ordonator de credite, cu încălcarea prevederilor legale, a dispus:

– începerea și realizarea de lucrări la obiectivul construcției „Casa Poartă”, în lipsa unui proiect tehnic, a autorizației de construire, a unei prevederi bugetare și a unei finanțări pentru realizarea acestei construcții,

– achitarea sumei de 68.108 lei către o firmă care prestase lucrările respective, în condițiile în care o parte din aceste cheltuieli erau nejustificate.

Plata efectivă a lucrărilor a fost efectuată de inculpata Petrica Doina, în calitate de contabil șef și responsabilă cu controlul financiar preventiv, în lipsa documentelor care trebuia să certifice exactitatea sumelor de plată, recepția bunurilor și executarea serviciilor.

Prejudiciu de 1 milion lei

Potrivit rechizitoriului, în perioada 2005-2007, directorul Muzeului de Istorie Maramureș şi ceilalţi trei angajaţi şi-au îndeplinit defectuos atribuţiile de serviciu, efectuând plăţi către diferiţi agenţi economici, cu documente contabile falsificate. De asemenea, aceştia sunt suspectaţi că ar fi folosit în folosul propriu diferite sume de bani.

„Suspecţii au dispus efectuarea de plăţi necuvenite către diferiţi agenţi economici având la bază documente contabile falsificate. În aceste documente au atestat împrejurări necorespunzătoare adevărului şi au folosit aceste înscrisuri pentru a-şi însuşi, folosi sau trafica în interes propriu diferite sume de bani din bugetul alocat instituţiei. De asemenea, au ridicat numerar din trezorerie cu CEC –uri nesemnate de către persoanele îndreptăţite şi au efectuat plăţi în numerar către furnizori de bunuri şi servicii care de fapt nu au fost livrate sau executate”, arată dosarul. Prejudiciul creat de cei patru angajaţi, atunci, se ridica la 1.012.619 lei, însă între timp, acești bani au  fost recuperați.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here