Fostul ministru spune că ARACIS nu e singura problemă a învăţământului superior; el susţine că părţi de vină au şi ministerul Educaţiei, dar şi rectorii: “Nu există o dorință reală de creștere a calității nici la Minister, nici la ARACIS și nici în majoritatea universităților. Uitați-vă la deciziile pe care le ia Consiliul Național al Rectorilor, extrem de retrograde, anti-calitate.Toți au aplaudat desființarea paragrafelor din lege referitoare la ierarhizarea programelor de studii și la clasificarea universităților. Niciunul nu a susținut alocarea banilor în funcție de poziția în ierarhie. Se scufundă toți, ţinându-se de mână”, spune Miclea, potrivit romaniacurată.ro.
ARACIS a apărut pe vremea când ministru al Educaţiei era clujeanul Mircea Miclea, care nu a mai apucat însă să se ocupe și de implementare. Acesta critică instituţia, despre care spune că şi-a recoltat o parte din personal din oameni promovaţi prin aranjamente politice sau “prin vechi năravuri de cârdășie dintre universitari”. Mircea Miclea a fost ministru mai puţin de un an, în 2004-2005, în Guvernul Tăriceanu. El şi-a înaintat demisia după ce guvernul din care făcea parte a refuzat alocarea a 5% din PIB pentru educaţie.
Redăm mai jos interviul pe care Mircea Miclea l-a acordat pentru publicația citată.
România Curată: Având în vedere că în mandatul dvs. de Ministru al Educației a fost adoptată HG de înființare a ARACIS, ce ar fi trebuit să facă această instituție în viziunea dvs.? Sunteți mulțumit de activitatea actuală a ARACIS, corespunde planului inițial ?
Mircea Miclea: Prin OUG de asiguare a calității din 2005 am reușit să blochez înființarea de noi universități mediocre de stat sau particulare. Anterior acest lucru se făcea prin Consiliul Național de Evaluare și Acreditare , care era subordonat complet Parlamentului; ca atare, orice voia un parlamentar primea avizul favorabil din partea CNEA și devenea lege. ARACIS a devenit agenție națională de utilitate publică, cu buget distinct, independentă și de minister și de parlament, deci a putut bloca această veche practică. Din păcate, după plecarea mea de la minister s-a făcut metodologia de funcționare a ARACIS, care a castrat multe din prevederile inițiale. Mulți dintre oamenii care au pătruns acolo au avut susținere politică și mai mult au stricat decât au făcut bine învăţământului. Nu sunt deloc mulțumit de funcționarea ARACIS. Inițiativele unei minorități competente, oneste și reformatoare din ARACIS sunt blocate sistematic de o majoritate conservatoare și incompetentă.
România Curată: Cum se explică faptul că persoane ca Marian Mihăilă, președinte Senatului UEM, condamnat penal, este evaluator ARACIS? Este acesta un caz excepțional sau nu?
Mircea Miclea: Din păcate sunt și alți oameni de calitate îndoielnică în ARACIS, unii ajunși prin aranjamente politice, alții prin vechi năravuri de cârdășie dintre universitari. Ca peste tot în această țara, avem o criză de inteligențe dar avem una și mai mare: criza de caractere.
România Curată: În ARACIS există evaluări ale evaluatorilor?
Mircea Miclea: O singură dată ARACIS a fost evaluată extern, în 2007-2008, la presiunea European University Association, ca o precondiție pentru recunoașterea ei ca agenție din Registrul European al Agențiilor de Asigurare a Calității. Am făcut parte din acel panel de evaluare; am făcut un raport și, formal vorbim ARACIS și-a asumat raportul și a promis să se schimbe. Nu am văzut o optimizaere a activității ei după aceea, dimpotrivă.
România Curată: Considerați că Ministerul Educației și Cercetării Științifice și alte instituții, precum ARACIS, sunt interesate și fac destul pentru a descuraja practici de tipul celor de la UEM și a încuraja universităţile care îşi doresc un învăţământ de calitate?
Mircea Miclea: Nu, nu există o dorință reală de creștere a calității nici la minister, nici la ARACIS și nici în majoritatea universităților. Uitați-vă la deciziile pe care le ia Consiliul Național al Rectorilor, extrem de retrograde, anti-calitate.Toți au aplaudat desființarea paragrafelor din lege referitoare la ierarhizarea programelor de studii și la clasificarea universităților. Niciunul nu a susținut alocarea banilor în funcție de poziția în ierarhie. Se scufundă toți, ţinându-se de mână.
România Curată: De ce informații ar trebui să ţină cont studenții atunci când îşi aleg universitatea la care vor studia?
Mircea Miclea: De calitatea profesorilor (pot afla asta întrebându-i pe cei care au absolvit!) și de poziția în ierarhizarea națională a specializării pe care vor să o urmeze (singura care am reușit să o facem, în 2011). Restul e marketing.
România Curată: Ce pierd studenții când aleg să studieze la universități ca UEM?
Mircea Miclea: Pierd ani din viață, fără să dobândească competențele necesare pentru a fi angajabili și pentru a performa ca profesioniști. Se ratează.
