Instanţa Supremă a condamnat la închisoare doi foşti miniştri, clujeanul Zsolt Nagy şi Codruţ Sereş, pentru corupţie şi spionaj în dosarul privatizărilor strategice. Pedeapsa cea mai mare, de 11 ani de puşcărie, a primit-o spionul bulgar Stamen Stanchev, care a avut un dosar de spionaj deschis şi de procurorii clujeni pentru o serie de documente privitoare la Aeroportul Internaţional Cluj-Napoca. După ce a fost suspendat din funcţia de ministru al Comunicaţiilor, Zsolt Nagy a fost angajat la firma Euromentor şi ar fi trebuit să se ocupe de proiectarea cartierului clujean Tineretului.

Curtea Supremă a condamnat lotul de persoane acuzate de spionaj şi corupţie în cadrul dosarului Privatizărilor Strategice. Printre cei condamnaţi se numără şi doi foşti miniştri, Zsolt Nagy, şcolit la Cluj, acuzat de aderare la un grup infracţional şi Codruţ Sereş, fost ministru al Economiei şi Comerţului, care a primit cinci ani de închisoare pentru aderare la un grup infracţional şi şase ani de închisoare pentru trădare prin transmitere de secrete.

De asemenea, în cadrul aceluiaşi dosar au mai fost condamnaţi şi Stamen Stanchev, care a primit 11 ani de închisoare pentru spionaj, iar Don Vadim Beniatov 10 ani de închisoare. Gabor Kerekes şi Mustafa Oral au primit câte 5 ani de închisoare cu executare. Dorinel Mucea a fost condamnat la 6 ani de închisoare, iar Radu Mihai Donciu la 7 ani de închisoare.

Practic, persoanele implicate în acest dosar vindeau informaţii confidenţiale despre diferite privatizări strategice unor investitori din străinătate. Miniştrii şi angajaţii în diferite puncte cheie în funcţii publice primeau bani de la diferiţi curieri, acuzaţi de spionaj, care vindeau informaţia celor interesaţi de privatizările respective. Cu toate acestea, sentinţa dată de Curtea Supremă este atacabilă la Înalta curte de Casaţie şi Justiţie, iar cei condamnaţi vor face recurs. În cadrul şedinţei în care au fost condamnaţi, ei şi-au susţinut în continuare nevinovăţia.

Procesul „privatizărilor strategice” a început în 20 aprilie 2007 doar cu acuzaţii Stamen Stanchev, Mihai Dorinel Mucea şi Mihai Radu Donciu. Stanchev, Mucea şi Donciu au fost trimişi în judecată în 18 aprilie 2007, sub acuzaţiile de constituire a unui grup infracţional organizat cu caracter transnaţional şi spionaj, aderare şi sprijinire a unui grup infracţional organizat cu caracter transnaţional şi trădare prin transmitere de secrete. În acelaşi timp, s-a dispus judecarea separată a părţii din dosar referitoare la Vadim Benyatov Don.

 

Ar fi trebuit să proiecteze Cartierul Tineretului, dar nu a mai apucat

La data de 11 iunie 2007, Zsolt Nagy a fost suspendat din funcția de ministru, fiind anchetat în dosarul privatizărilor strategice și acuzat de sprijinire a unui grup infracțional organizat, cu caracter transnațional (grup condus de spionul bulgar Stamen Stantchev), și trădare prin transmitere de secrete. Ministrul a declarat că decizia președintelui a fost luată „după momentul referendumului, când UDMR a anunțat că nu va sprijini moțiunea de cenzură, deci că nu se poate realiza obiectivul de dărâmare a guvernului cu sprijinul UDMR”. În perioada suspendării sale din funcție, conducerea Ministerului Telecomunicațiilor și Tehnologiei Informației a fost asigurată interimar de către ministrul László Borbély. La data de 30 iulie 2007, președintele Traian Băsescu a semnat decretul de revocare din funcția de ministru al Comunicațiilor și Tehnologiei Informațiilor a lui Zsolt Nagy și numirea în acest post a lui Iuliu Winkler.

La data de 18 septembrie 2007, DNA a cerut avizul președintelui Traian Băsescu pentru începerea urmăririi penale față de Zsolt Nagy și Tudor Chiuariu, ambii cercetați pentru abuz în serviciu contra intereselor publice având ca urmare obținerea unui avantaj patrimonial pentru altul, infracțiune conexă celor de corupție.

După revocarea sa din funcția de ministru, Zsolt Nagy a început în august 2007 să colaboreze cu grupul Polus din Cluj-Napoca. În decembrie 2007, el a fost numit ca director de dezvoltare în cadrul companiei Euromentor Cluj, din grupul Polus, având ca principală sarcină proiectarea viitorului Cartier al Tineretului, ce ar fi urmat să fie construit la Cluj, în asociere cu Primăria Cluj, de către o altă societate, Polus Real Estate, din cadrul aceluiași grup de firme. După cum a declarat Nagy în cursul anului 2007 pentru ziuadecluj.ro, “principalul proiect de care mă voi ocupa va fi Cartierul Tineretului. Domeniul imobiliar este unul foarte atractiv, un segment ce prezintă multe oportunități și îmi va face plăcere să lucrez la astfel de proiecte”.

 

Ce privatizări au fost fraudate

În sarcina inculpaţilor s-au reţinut comiterea de activităţi ilicite cu caracter penal derulate în legătură cu privatizarea S.C. Electrica Muntenia Sud, vânzarea unui pachet de 8% din acţiunile Petrom, procese de privatizare/restructurare a S.C. Romaero S.A. Bucureşti şi S.C. Avioane S.A. Craiova, aflate în portofoliul MEC – OPSPI, consultanţă în vederea privatizării S.N. Radiocomunicaţii, adjudecarea licitaţiei pentru asigurarea consultanţei în vederea restructurării şi privatizării C.N. Poşta Română din portofoliul MCTI, selectarea prin licitaţie a consultantului internaţional pentru listarea la bursă a pachetului de 46% din acţiunile deţinute de statul român la S.C. Romtelecom S.A. din portofoliul MCTI. La începutul lunii decembrie 2006, Codruţ Şereş şi-a dat demisia din funcţia de ministrul. El fusese interceptat de Serviciul Român de Informaţii (SRI) în 2005, monitorizările relevând raporturile directe dintre acesta şi Stamen Stanchev, precum şi aranjamentele de culise privind privatizările unor firme din domeniul energetic, inclusiv promovarea proiectului de hotărâre de Guvern privind vânzarea pachetului de opt la sută din acţiunile Petrom.

 

Răzvan Robu

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here