În luna septembrie a anului trecut Andrei Marga a deschis un proces împotriva lui Costel Sârbu, conferenţiar la Facultatea de Chimie a Universităţii Babeş-Bolyai. Marga solicită plata a 100.000 lei pentru daune morale, deoarece, prin afirmaţiile sale publice, Sârbu a “depăşit limitele libertăţii de exprimare şi a adus atingere dreptului la demnitate, onoare şi reputaţie”. La ultimul termen al procesului, care a avut loc pe 18 noiembrie 2013, Marga a cerut instanţei să refuze audierea unui martor propus de Sârbu, deoarece se află în duşmănie cu el.

Pe 22 octombrie 2013 a avut un nou termen în procesul lui Andrei Marga, fostul rector al Universităţii Babeş-Bolyai, împotriva lui Cornel Sârbu, conferenţiar şi cercetător la Facultatea de Chimie, în cadrul aceleiaşi universităţi. Andrei Marga, prin reprezentantul său legal, a înmânat completului de judecată o declaraţie prin care arată că, deoarece se află într-o relaţie de duşmănie cu Ioan Popa, profesor la UBB Cluj la Facultatea de Matematică, se opune în mod categoric audierii acestuia în cadrul procesului, ca martor propus de partea adversă.

”Subsemnatul Andrei Marga, în calitate de reclamant, (…) depun alăturat înscrisuri din care rezultă că martorul Pop Ioan, propus a fi audiat, se află în judecată şi în duşmănie cu reclamantul.

În aceste condiţii arăt că mă opun categoric audierii d-lui. Pop Ioan, întrucât există suficiente motive pentru care mărturia aceasta să nu fie sinceră”, arată fostul rector în înscrisul depus la dosar.

Alături de cererea sa, Marga depune dovada tuturor proceselor în care a fost reclamat de către Pop Ioan. Este vorba despre nu mai puţin de 11 dosare, în care Marga este reclamat în calitate de rector al UBB, la diferite instanţe. Dintre acestea, niciun proces nu a fost decis în favoarea reclamantului.

Cel de al doilea document depus la dosar a fost cererea formulată de Sârbu Costel, prin care acesta cere eliberarea unor copii de pe dosarul de securitatea al lui Marga de la CNSAS.

“Vă rog a solicita Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii (…) eliberarea fotocopiilor de pe dosarele întocmite de organele de securitate privind pe reclamantul Marga Andrei”, solicită Sârbu instanţei.

 

Scurt istoric

Declaraţiile la care Marga face referire apar într-un interviu acordat de Costel Sârbu, la 4 septembrie 2012, Evenimentului Zilei. În acest interviu se afirmă că Andrei Marga l-ar fi mituit pe Costel Sârbu cu o funcţie în cadrul Universităţii Babeş-Bolyai pentru ca acesta să nu îi cerceteze trecutul. Sârbu afirma că în dosarele Securităţii apar  note informative olografe sub trei nume de cod diferite care sunt atribuite lui Andrei Marga. Profesorul nu doar că dădea informaţii, dar  avea o deosebită plăcere să scrie notele informative. De asemenea, se afirmă că Marga a fost agent al serviciilor secrete, pentru ca mai târziu să devină colaborator al Securităţii.

“Prin afirmaţiile sale, aduse la cunoştinţa publicului, Sârbu Costel mi-a adus atingere dreptului la onoare, demnitate şi reputaţie, iar aceste afirmaţii reprezintă o veritabilă calomnie, întrucât dacă ar fi adevărate m-ar expune sancţiunii şi dispreţului public”, scrie Marga în plângerea sa.

La termenele anterioare  procesului a avut loc audierea altor doi martori desemnaţi de Sârbu Costel. Unul dintre aceştia, Victor Liteanu, conferenţiar la Facultatea de Chimie a UBB, a mărturisit despre activitatea de securist a lui Marga, aşa cum o ştia de la colonelul de securitate Muşuroaie. Cel de al doilea, Tripon Teofil, avocat în Baroul Cluj, s-a deconspirat singur ca fost securist.

Declaraţia lui Liteanu confirmă faptul că colonelul Gheorghe Muşuroaie, fostul şef al serviciului de securitatea de la Cluj din anii 70, era un cunoscut apropiat al lui Costel Sârbu şi că acesta le povestea amândurora despre felul în care turna Marga. Liteanu povesteşte că obişnuiau să se întâlnească în  trei, el, Sârbu şi Muşuroaie, iar colonelul, care pe vremea comunismului răspundea de ceea ce se întâmpla în învăţământul clujean le istorisea despre isprăvile fostului rector.

“În cadrul acestor întâlniri l-am auzit personal pe colonelul Muşuroaie spunând că reclamantul (Andrei Marga, n. red. ) a scris note informative pentru securitate, pe care le scria cu plăcere, că era foarte activ şi că avea mai multe nume operative“, arată Liteanu în declaraţia sa.

 

Tot Muşuroaie le povestea de precocele talent de turnător al lui Marga.

“Muşuroaie a răspuns multă vreme de învăţământul din Cluj şi în acest context ştia că reclamantul a fost omul securităţii încă de la 16 -17 ani şi Securitatea l-a sprijinit mult“, relatează Liteanu.

Exista şi o casa, undeva pe strada Piteşti, unde aveau loc întâlnirile conspirative. “Ne-a mai spus (Muşuroaie – n. red.) că reclamantul se întâlnea într-o casă conspirativă de pe strada Piteşti cu oameni ai securităţii, pomenind nume ca Banciu, Averian şi încă unul pe care nu mi-l amintesc.“

Un moment special  din declaraţia lui Liteanu se referă a data în care Marga a anunţat că va candida, în 2004,  pe listele parlamentare PNL Bistriţa-Năsăud, urmând să ocupe prima poziţie pentru Senat. Când a aflat despre intenţia lui Marga, Sârbu era pornit să dezvăluie adevărul despre rectorul UBB, dar Muşuroaie l-a liniştit, asigurându-l că va rezolva el problema. Curând după aceea, Marga şi-a retras candidatura.

“După un timp, când am auzit că domnul Marga s-a retras, l-am auzit pe domnul Muşuroaie spunând că luase legătura cu domnul Banciu, care i-a spus reclamantului să îşi vadă de treabă referitor la această candidatură”, arată Victor Liteanu în declaraţia sa.

 

Radu Lupu

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here