Fostul sef al Politiei Cluj-Napoca acuzat ca a “regizat” o crima

Florin Emanuel Bodrog, un clujean deţinut în Penitenciarul de Maximă Siguranţă Gherla şi acuzat de crimă deosebit de gravă şi tâlhărie i-a dat în judecată pe fostul şef al Poliţiei Municipiului Cluj-Napoca, Rus Herdea Ioan şi pe procurorii care l-au trimis după gratii. Bodrog susţine că doar a tâlhărit-o pe victimă şi că cei care l-au anchetat i-au pus în cârcă crima, fără ca el să o fi comis. Tragedia a avut loc în urmă cu nouă ani, când o fată de 21 de ani a fost tâlhărită şi bătută într-un lift din blocul în care locuia. Chiar dacă fata a strigat după ajutor, nimeni nu a intervenit.

În primăvara anului 2001, o tînără clujeancă a fost ucisă cu bestialitate în cabina unui lift din blocul în care locuia. Eva Andreea Demeter, de 21 de ani, a fost împinsă de către un necunoscut în lift, unde a fost tâlhărită şi omorîtă în bătaie. Chiar dacă fata a ţipat, nimeni nu i-a sărit în ajutor, toţi locatarii blocului crezând că sunt doi vecini care se ceartă. În urma cercetărilor, după aproximativ un an de zile, poliţistii l-au acuzat pe Florin Emanuel Bodrog, de comiterea tâlhăriei şi a crimei, care a fost condamnat la peste 19 ani de închisoare. Cu toate acestea, în faţa poliţistilor şi a procurorilor, cât şi pe parcursul procesului, Bodrog a susţinut că el nu ar fi ucis-o pe tânăra de 21 de ani, ci doar i-a furat poşeta şi telefonul mobil, după care ar fi mers într-un bar. Anul trecut în septembrie, Bodrog a deschis un proces în care contestă modul în care Rus-Herdea Ioan, fostul şef al Poliţiei Municipale Cluj-Napoca, împreună cu procurorul şi poliţistul (Gabriel Tofan şi Ştefan Hosu) care au instrumentat cazul.

Acuză că l-au obligat să recunoască o crimă

Florin Bodrog susţine că procurorul, poliţistul din cadrul Serviciului de Investigaţii Criminale din cadrul poliţiei şi fostul şef al Poliţiei Municipale Cluj-Napoca au sustras o serie de acte din cadrul urmăririi penale şi l-au obligat să ia asupra lui crima. “Condamnatul a formulat o plângere penală solicitând tragerea la răspundere penală a fostului procuror în cadrul Parchetului de pe lângă  Tribunalul Cluj, a fostului comisar şef de poliţie şi a fostului şef al Poliţiei Municipiului, pentru infacţiunile de arestare nelegală şi cercetare abuzivă, reţinerea sau sustragerea de înscrisuri şi fals intelectual, comise prin aceea că, în cursul urmăririi penale efectuată în dosarul penal nr. 143/P/2002 al Parchetului de pe lângă  Tribunalul Cluj, fostul magistrat, împreună cu poliţiştii, ar fi exercitat acte de constrângere asupra inculpatului pentru a recunoaşte infracţiunea comisă şi ar fi întocmit în fals unele acte de urmărire penală, sustrăgând, totodată, din dosarul penal unele mijloace de probă care ar fi dovedit că inculpatul nu ar fi comis acte de violenţă asupra victimei tanatogeneratoare şi că decesul acesteia s-ar fi produs prin actele şi faptele agresive ale altor persoane, indicate de făptuitor în cursul urmăririi penale şi a judecăţii. Actele premergătoare efectuate în cauză demonstrează că urmărirea penală şi cercetarea judecătorească faţă de inculpaţi s-au efectuat de procuror şi instanţele de judecată cu respectarea dispoziţiilor Codului de procedură penală şi, în baza probelor legal administrate, pertinente, concludente şi utile, judecătorii instanţei de fond, de apel şi recurs au hotărât condamnarea penală a inculpatului pentru săvârşirea infracţiunii de tâlhărie urmată de moartea victimei, nereţinându-se participarea altor persoane în calitate de autor, complice sau instigator la săvârşirea faptei penale”, arată sentinţa curţii clujene care a respins procesul lui Bodrog.

Reconstituirea fără martori

Din spatele gratiilor, Bodrog spune că, pe parcursul cercetării penale, nu s-a făcut reconstituirea faptei şi nici teste ADN care, în opinia lui, i-ar fi demonstrat nevinovăţia. “Revizuientul a solicitat administrarea de noi probe, prin care doreste să evidenţieze aceeaşi teză probatorie, şi anume că nu a comis fapta de omor deosebit de grav, ci că doar a sustras poşeta victimei, şi că altă persoană a aplicat lovituri acesteia. Petentul a susţinut totala sa lipsă de vinovăţie, că la momentul comiterii faptelor ar fi fost într-un local şi că, în imediata apropiere a locului comiterii faptelor, se mai afla acolo încă o persoană, iar organele de anchetă nu s-ar fi preocupat de găsirea acelei persoane. A mai invocat că unele procedee probatorii, cum ar fi reconstituirea, nu s-au efectuat în condiţiile legii. Alte cereri în probaţiune, cum ar fi audierea surorii sale, care să confirme că au vorbit în seara respectivă la telefon, plănuind să meargă în clubul respectiv, sau listingul convorbirilor telefonice în reţeaua fixă de telefonie Romtelecom, care de asemenea să ateste faptul că a vorbit la telefon cu sora sa, nu sunt concludente, deoarece nu înlătură, posibilitatea comiterii de către revizuient a faptelor pe care le contestă, în raport de propriile susţineri şi apărări. Condamnatul a solicitat efectuarea unui test ADN probă solicitată de altfel şi în faţa instanţei de apel cu ocazia soluţionării pe fond a cauzei precum şi audierea unei martorei invocând de asemenea faptul că reconstituirea şi cercetarea la faţa locului s-au efectuat în lipsa unor martori asistenţi”, arată sentinţa Curţii de Apel cluj prin care se conchide că efectuarea acestor probe nu ar aduce elemente noi în cercetarea încheiată.

În urmă cu doi ani, Bodrog a solicitat instanţelor clujene să fie scos din Penitenciarul Gherla pentru a beneficia de tratament spitalicesc. Cu toate acestea, judecătorii Curţii de Apel Cluj au decis că deţinut poate fi tratat şi în puşcărie. “Instanţa a dispus efectuarea unei expertize medico-legale. Raportul de expertiză realizat în cauză a concluzionat că petentul prezintă diagnosticul „O. B. bilateral. T. cervicală. Tulburare de personalitate model dissocial, fond microsechelar”, dar că afecţiunile de care suferă petentul pot fi tratate prin dispensarizare în reţeaua sanitară a Ministerului Justiţiei, prin internare în Spitalul Penitenciar, aşa încât comisia a  apreciat că nu se impune întreruperea executării pedepsei”, arată o sentinţă a Curţii de Apel Cluj.

Răzvan Robu